Page 54 - 1960-05
P. 54
Ü iDRU MUI) SOCfÁYfSMULUl Nr, 1678
mtKMBamaaaammaEtEUtEn aMasmtSsMixm<w3XgaizrtttiCi2i32?&aiL3oimBMBn3a!*rL!i^mtrnxmaaa
grnm w g 33S33
Colectiviştii Doctoral a plecat ! I CARJI APĂRUTE
construiesc • • ,0 0 0 0 0 0 0 « ">00 OOOO(
-v'V-v'S/’N» ,/\/V\yV^ Ah ! Ce dureri cumplite am capătă culoarea unui măr „Io LITERATURĂ
mai avut zilele trecute. O mă natan“. Nu îndrăznesc să mă 3 POLITICĂ
La G. A. C. Desnsuş sea cariată m-a întors, m-a su
cit, m-a răsucit, de-mi venea să uit în oglindă. Mi-e frică... 3 V. A. MAŢULENKO: Armata
Membrii gospodăriei agricole iau cîmpii, nu alta, Cîte ţigări Sîrribătă, 14 mai. Trebuie să 8 populară coreeană.
colective ,!1 Mai" din Detnsuş am turnat pentru a mă calma,
au schimbat cu totul înfăţişa n-aş putea spune. In orice caz, fac ceva. altfel simt că înnebu 140 pag. — 3,60 Iei.
rea gospodăriei lor prin con multe. Un pachet de vată îmbi nesc. Nădejdea, tot la doctor Ed. militară a M.F.A.
strucţiile ce au apărut in a- bată cu. spirt, la' fel nu. mi-a a- rămîne. Ies din nou din produc
propierea sediului. Şirul aces jutat. Toate încercările" au ră1 ţie şi la 8 fix sînt la dispensar. P E R IO D IC E
tora a început cu grajdul ce mas zadarnice. Nervul, îşi bă- Sora, care de-acum mă cunoaş * * * Analele Institutului de
are o capacitate de 1 0 0 ca tea, pur şi simplu, joc de mine. te, îmi răspunde fără s-o în
pete de animale şi a continuat Aveam senzaţia că inima, eu treb : istorie a Partidului de pe
cu remiza unde pot fi adăpos lîngă G.G. al P.M.R. -
tite 60 de care şi căruţe pre bătăile sale ritmice, se mutase — Tovarăşul doctor Muntea- nr. 2.
cum şi întregul utilaj agricol. printre măsele şi că de-acolo nu nu-i aici. A plecat. Nu se 112 pag. — 4 lei.
pulsa numai durere în urechi, ştie unde, dar a plecat.
Pînă acum colectiviştii au în tîmple, peste tot. Ed. Scîntda.
— Ce mă fac, soro, îl mal * * * Kommunist — nr. 4
aştept, vine, unde-o fî7
ntartie 1960. Revistă teo-
Nu ştiu I retică şi politică a Gomi- g
tetului Central al Partidu
COOOCOCOOOOOC.OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOU
. ««e aa-**- De Sa planul de măsuri — la mai construit o clădire desti — Du-te la dentist şi eşti — Vai î De s-ăr simţi docto lui Comunist al Uniunii
¦ darea de seamă trimestrială nată, sediului, un păiul cu o salv at! — m-a sfătuit binevoi rul Munteanu în pielea mea, nu Sovietice,
capacitate totală de 6 vagoane tor, un prieten. ştiu zău pe unde ar scoate că 152 pag. — 4 lei.
J Brigada lui Einilian porumb ştiuleţi şi au împrej maşa...
J Bălan de la mina muit curtea cu Zid de piatră. Zis şi făcut. M-am învoit de LITERATURA
\ Teliuc şi-a depăşit la serviciu şi, fuga la dispen — Te vaiţi degeaba tovară TEHNICĂ
J planul pe luna apri- Zilele acestea, colectiviştii sarul medical din Gălan. şe ! m-au lămurit cîţiva paci
l (ie cu 6,5 la sută. din Dcrnsuş au începui con enţi. Pe noi doctorul Muntea * * * Lexiconul tehnic romîn
strucţia unei magazii de cerea — Tovarăşul doctor este nu ne-a obişnuit cu... aştepta — voi. 6 D—Dz — ela-
le cu o capacitate de circa 1 0 rea. Aşa e el. II aştepţi — nu
vagoane şi un grajd pentru aici ? vine, îl cauţi — nU-1 găseşti, în 8 borare nouă.
80 capete vite mari. — N u-i! mi-a răspuns sora. trebi de el — nimeni nu ştie
— ?? nimic... ? 652 pag, — (00 iei (car-
La G. A. C. SHvaşul — Nu-i aid, tovarăşe. g tonal),
— Viu mîine. poate îl gă^
3 Ed. tehnică.
In clişeu: un schimb al bri- $
8 LUCRĂRI
8 DE POPULARIZARE
8 A ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
* găzii. « ( Urmare din pag. I-a) explorări şi deschideri miniere de Jos sesc, murmurai eu cu gura în Ar fi cazul însă ca cel în ÍHMITRIÉ RADU: instinctul
ou sediul la Bucureşti. Bună cleştata. drept să mai ştie cîte ceva des reproducerii Ia păsări.
. _„ p « * « » » ® - ® - v-A-v-r proiectelor. Or, cum a fost dusă oară, din cauza neprimirii sche Colectiviştii din Silvaşul de pre plecările fără adresă ale 190 pag. -j- 2 planşe în
la îndeplinire această măsură mei la timp a fost întîrziată Jos au construit un grajd din Miercuri 11 mai, ora 8 . Me doctorului Munteanu de la dis afara textului — 6,70 iei.
Penfr u cînd cheltuielile de instrumen mult orgair irea şi încadrarea cărămidă pentru o sută capele dicul nu-i la dispensar. Fac ia pensarul din Gălan. Ed. ştiinţifică.
taţii depăşesc eu mult admisul, ou personal calificat corespun de vite care a şi fost dat în răşi cale-ntoarsă. Joi. 12 mai
reîmprospâfarea mai ales la sectoarele Poiana zător sectorul Ţebea. Planul de folosinţă. De asemenea, a fost A. BALTAREŢU, D. TODERl-
Ruscă — Teliuc şi Lutea ? Cum producţie pe trimestul I a fost dată în folosinţă şi maternita — acelaşi lucru. A. GHEORGHE G IU : Lacrima copacului.
cunoştinţelor a controlat şi îndrumat condu adus la cunoştinţa întreprinderii tea pentru scrofiţe, in care Acasă, noaptea, în loc să — Pagini din zbuciumata
cerea întreprinderii modul în de către trust abia la începutul s-au amenajat 2 0 de padocuri (După o scrisoare trimisă de poveste a cauciucului.
In cadrul Atelierelor centrale care a fost aplicată măsura res trimestrului II. Aprovizionarea — fiecare padoc prevăzut cu dorm, măsor camera, apoi ies tehnicianul VASILE VIEZURE („Ştiinţa învinge“) — nr. 68.
din Gurabarza există o secţie pectivă pe şantiere ? două despărţituri. Acum, colec în curte, alerg, gem, mă zbat. 156 pag. — 3 lei.
de căi ferate industriale, înca tu materiale s-a făcut şi se face tiviştii de aici. lucrează Ia con Degeaba ! Falca ia proporţii şi şi zidarul IOAN BĂDIŢĂ de Ed. tineretului.
drată cu mecanici de locomo Pentru ca angajamentul la strucţia silozului. Ia I.G.S.H. Gălan)
tivă, fochişti, şefi de tren, im încă defectuos. De aceea, conti GALIA GRUDER: De la silex
piegaţi de mişcare, acari etc. m preţ de cost să fie îndeplinit şi In planul de producţie al --Q®= la diamante sintetice.
scopul ridicării nivelului pro depăşit. în planul de măsuri nuă să fie un dezechilibru în gospodăriei e prevăzut să se („Ştiinţa învinge" — nr. 69).
Brigada artistică de agitaţie 164 pag. — 3 lei.
tre necesar şi existent. Produc
fesional al acestora, recent, tehnico-organizatorice s-a prevă ţia industrială se desfăşoară şi mai construiască încă două La întreprinderea de gospo starea necorespunzătoare a băii Ed. tineretului.
conducerea secţiei, cu sprijinul zut că la toate locurile de mun acum în mod sporadic. Conti grajduri. Lucrările la unul din dărie orăşenească din Orăştie populare din Orăştie, modul
BELETRISTICĂ
conducerii Atelierelor centrale, că să se afişeze liste cu consu nuă să întîrzie finanţarea noilor ele vor începe în curînd. Pen s-a format o brigadă artistică cum înţelege conducerea între M BÂLGESGU: Romînii sub
a deschis un curs ăe reîmpros murile specifice de materiale pe lucrări (care la nudul lor au tru el, colectiviştii au pregătit de agitaţie din care fac parte prinderii să rezolve sezisările Mihai-Voievod Viteazul —
pătare a cunoştinţelor. Sala a m.l. forat, în funcţie de durita fost şi ele aduse la cunoştinţa de pe acum 42.000 cărămizi, cei mai buni tineri din între oamenilor muncii, defecţiunile Pagini alese. („Biblioteca
fost înzestrată cu diferite apa tea rocilor şi de aclîncime. întreprinderii abia în ultima par 3.000 kg. var stins, 49.000 bu prindere. Printre aceştia se a- în ce priveşte transportul bute pentru toţi" — nr. 18).
rate ăe semnalizare şi alte ma te a lunii februarie)'. Mijloacele căţi ţiglă, peste 1.0 0 0 olane flă tov. Herţa Iosif, instalator liilor de aragaz la domiciliu etc. 410 pag. — 5 lei.
teriale necesare însuşirii temei Nici această măsură nu s-a etc. In ce priveşte piatra pen fruntaş în producţie, Anuţa Vul
In urma programului prezen E.S.P.L.A.
nice a lecţiilor predate. înfăptuit, întrucît personalul de transport existente la între tru fundaţie s-au luai măsuri can, Roşnawski Adolf, Cornel tat au fost luate măsuri pentru 1.. N. TOLSTOI: învierea -
Instructorii. Ioan Dolga, funcţionăresc a fost ocupat cu prindere au ajuns acum să nu de scoaterea din carieră şi Teodor şi alţii. organizarea transportului de bu roman. Traducere de Şte
Gheorglie Stănilă, Ioan Călă- alte „sarcini mai importante“ mai satisfacă cerinţele. transportul ei la locul unde va Brigada a prezentat la staţia fana Velisar TeodoreanU şi
mar, Gheorglie Săbău şi Flo- ca întocmirea evidenţelor, sta fi amplasat cel ăe-al doilea telii cu aragaz. L. Vidraşcu.
rea Florea, îşi dau tot intere tisticilor etc. — aşa cum se a'- Toate aceste neajunsuri le-'ăm grajd. de radioîicare din localitate uri Brigada de agitaţie a între 520 pag. — 10,60 lei.
sul pentru ca cei ce urmează rată în darea de seamă trimes aflat confruntând planul de mă bogat program care a scos îri
cursul, să fie cit mai bine pre trială. Oare cunoaşterea exactă suri tehnico-organizatorice cu La &. Â. C. Riu Barbaf evidenţă atît realizările cît şi prinderii de gospodărie orăşe E.S.P.L.A. — Cartea Rusă.
gătiţi. de către muncitori a elemente darea de seamă trimestrială. Am lipsurile ce se mai fac simţite TARAS ŞEVGENKO: Poezii.
lor componente ale preţului rde măi aflat cu acest prilej că mul Inmagazinarea cerealelor a în întreprindere, precum şi unele nească pregăteşte al doilea pro
OSWALD ZATOSCHIL cost nu este tot atît de impor te din măsurile tehnico-organi fost mult timp o problemă aspecte de la locurile de mun gram, cu noi aspecte din acti In romîneşfe de Victor
corespondent tantă ca ţinerea unei evidenţe zatorice stabilite la începutul a- pentru colectiviştii din Riu că ale personalului I.G.O. Cu Tulbure. Prefaţă de Mihail
sau statistici ? Se poate crede nului nu au fost aplicate şi că Bărbat şi ea a devenit şi mai această ocazi’e, a fost 'criticata vitatea de gospodărire a oraşu Novicov. („Cele mai fru
-O — că nu s-ar fi putut găsi o oră conducerea întreprinderii a ma acută după colectivizarea com moase poezii“).
nifestat mai multă preocupare pletă a satului Tocmai de a- lui Orăştie. 120 pag. - 3,10 Iei.
Cu sp rijin u l ceea ei şi-au ridicat de ctirind ELENA IOAN
Ed. tineretului.
fem eilor corespondentă
u Ci
-SH-
Oooooooooooooooeoeoooeooooooooooooooci
Din iniţiativa Sfatului popu sau două în fiecare sector (nici pentru justificarea neaplicării a- o magazie în care pot fi de Concurs
lar al comunei Ghelar s-au por nu este nevoie de mai mult) cestor măsuri bune. pozitate 2 0 vagoane cereale. cu premii
nit în acest an mai multe ac pentru întocmirea şi baterea la
ţiuni de interes obştesc şi gos maşină a acestor liste ? Insă Fireşte, aceste neajunsuri pot Cele două silozuri betonate, cu o Consiliul Naţional al Femeilor din
podăreşti. In cadrul acestor ac aici nu poate fi vorba de altce şi trebuie să fie lichidate. Se capacitate de 60 tone siloz, sint R.P.R. organizează un concurs cu
ţiuni au fost mobilizate şi fe va deoît de preocuparea insufi cere doar mai multă perseve neîncăpătoare în raport cu ce tem a: „Cea de-a 50-a aniversare a
meile. Astfel, sub îndrumarea cientă a conducerii întreprinde renţă din partea conducerii în rinţele. De aceea colectiviştii Zilei Internaţionale a Femeii“. Con
rii şi a personalului tehnico-in- treprinderii p„entru înfăptuirea au. procurat cimentul şi piatra cursul se organizează pe bâza unor
Comitetului comunal al femei gineresc. Se constată de ase planului de măsuri tehnico-or de riu necesară construcţiei al buletine editate de Consiliul Naţio
menea că o mare parte din mă ganizatorice şi mai multă preo tor silozuri. Toi in primăvara nal al Femeilor din R.P.R. Buletinele
lor, prin muncă voluntară fe suri, care privesc, direct spori cupare din partea conducerii acestui an, la G.A.C. Riu Băr cuprind jocuri de cuvinte încrucişate,
meile au curăţat 5 ha. de pă rea productivităţii muncii şi re trustului pentru satisfacerea ne bat s-au săpat şi betonat încă întrebări, fotografii etc. In cadrul
şuni. De asemenea, tot prin ducerea preţului de cost, n-au cesităţilor întreprinderii. 3 gropi in care se vor insiloza concursului se vor acorda 10(5 de premii,
muncă voluntară femeile au cu fost îndeplinite din motive, mai 77 tone furaje.
răţat 800 m.l. de şanţ pe mar mult sau mai puţin, obiective. Conducerea întreprinderii şi cortstînd fiecare dintr-o călătorie în
(Jnele privesc conducerea între conducerea trustului vor trebui Şirul realizărilor in acest do
ginea drumurilor. prinderii (printre care şi celc- să ia asemenea măsuri îneît în meniu se încheie cu amenaja U.R.S.S. (Kiev-Leningrad-Moscova) cu
La aceste acţiuni au partici amintite mai sus), iar altele viitor colectivele şantierelor să rea celor două încăperi des o durată de 10 zile.
privesc în mod direct conduce înregistreze succese cît mai fru tinate punctului de prelucrare
pat 6 G de femei. Printre cele rea Trustului de prospecţiuni. moase în lupta pentru realiza a laptelui de vacă şi de oaie. Cîştigăforii concursului vor fi sta
rea angajamentelor privind e-
care au adus o contribuţie deo conomiile la preţul de cost. PETRE FARCASIU biliţi prin tragerea Ia sorţi a buleti
sebită se numără Ileana .leleru.
Ileana Lobonţ, Ileana Haneţ şi Secţia clin Deva' a gospodă nelor care întrunesc punctajul Ia
altele. răspunsuri. Tragerea Ia sorţi se va
Face în ziua de 17 iulie a.c.
riei agricole de stat Mintia a Buletinele editate de către Consi
1 Ajungînă la o vale Ungă _ Chiar aşa! Vezi dum livrat magazinului Gostat şi liul Naţional al Femeilor din R.P.R.
cooperativă, am dat cu ochii neata hîrtia asta ? Şi moşul O.A.D.F.L. Hunedoara peste se găsesc de vînzare la toate comi
de un pod frumos, de beton. scoase din buzunarul ăe la 26.000 kg. spanac, 4.800 kg. ri siile şi comitetele de femei din În
— Podul ăsta l-am plătit piept o hîrtie mototolită. Ei, dichi, 900 kg. salată şi alte le
(Urmare din pag î-a) curs sînge ăe iobag, nu glu ce vrea să spună şi l-am noi de o sută de ori pe vre asta-i o cerere. Aici scrie gume. treprinderi şi instituţii, în oraşe şi sa
mă. Mai jos ceva este o groa întrebat : mea domnilor şi nu ni l-au că eu cer să fiu înscris în In clişeu : Un grup de mun te, precum şi la chioşcurile de difu
se întind firele ăe înaltă pă, nu se vecie de aici, unde făcut niciodată, mi-a răs colectiv. Aşa / zare a presei. Costul unui buletin
tensiune pe nişte „blide de a fost spinzurătoarea. Şi cîte — Dar bine, moşule, nu puns moşul. L-am mai făcut citoare de la această secţie pre este de 1,50 lei.
înţeleg ce ai dumneata cu noi de multe ori din lemn. — Dar ăe ce porţi la gătind un nou transport de le
dumneata cererea ? Nu eşti
gume.
glajă şi porţolan“, cum le trupuri nu s-au sim ţit grele boierul. dar „Drejmanu“ ăsta slăbă membru încă ?
spune moşul. între cer şi pămînt. In zidul — Am cu el o socoteală nog de cîte ori se umfla — Nu, vezi bine că nu,
— Că mari minuni mai ră bisericuţei sînt 3 pietre mari, de cină eram slugă. De alt mai la deal ni-l ducea p-aci că la noi încă nu-i colectiv. „Mai mult simf
sar şi în ţara asta. Ia dă-te stropite cu sînge. Pe ele în- fel tot satul îl robea şi ne la vale. Pe ăsta nou l-am bo Dar eu mă înscriu, mă în
dumneata aici lingă stîlp, genuncheau oamenii şi e- butea ca pe hoţi. Tot cîm- tezat acum vreo doi ani. Şi scriu cu tot ce am. Nu mă pracfic, mai mulfa
s-auzi cum vîjiie hirele as rau loviţi cu biciul de curele pul era al lui, iar noi, să uite aici, şi digul care apără întrebi de unde vin ? tacă-ţi
tea. Parcă ar fi prinse ăe malul... Dar iată şi căminul
nori. Io cred că pe ele ar — cîte 25. H e! H e! Vremu răcia şi sudalma. cultural, pe care-l cauţi spun — ăe la Pricaz. Da, da. operativitate
fugi şi mama pădurii, dacă rile au fost negre ca păcura Paralel cu drumul, sub dumneata. Nu clădirea cea m munca!
s-ar îmchedica cumva ăe ele. şi amare ca pelinul, crede- mare ou etaj, din sus, a- — Da ce-ai căutat acolo ?
Ce zici ? mă. ; poalele pădurii trecea o a- ceea-i şcoala. Nu vezi că e — Ei, vezi, asta-i, ce-am Sub titlul „Mai mult simţ punde de cîte 1— 2 gospodării
lee, ce, şerpuind, cobora mlnără ca o mireasă ? O căutat ? Iacă, să văd şi eu, practic, mai multă operativitate agricole colective. Ca principală
— De, moşule, ce să z ic ! — Te cred moşule. printre brazi şi peri înalţi să facem noi şi căminul cu ochii ăştia gospodăria în muncă“, a apărut în ziarul sarcină, acestora li s-a indicat
îi răspund eu, pocite am a- ... Drumul coboară printre pină într-o curte. cultural să strălucească cît de-acolo. Am auzit lucruri „Drumul socialismului“ nr. 1652 să urmărească şi să ajute prac
vut şi noi zmei ca în po tufe de salcîmi şi cînd nici mai curînd. Avem qici la. faine despre ea. şi-s mul din 16 aprilie a. c. un material tic la realizarea obiectivelor
veşti pe care i-am legat ăe nu te gîndeşti. eşti în capul — Aici era conacul, preci- cămin şi cinematograf şi o ţumit, c-am văzut. Şi ce să- critic la adresa secţiei agricole prevăzute în planurile de pro
munte sau i-am făcut stei satului unde moara ce face ză bâtrînul. Ce mîndreţă maşină ăe curent, dar asta ţi mai spui ? Mă înscriu şi a Sfatului popular raional Ha
de piatră. Nu ? făina la „site“ te primeşte ăe grădină ăe flori şi mi nu e tot. Mai e ceva. Aici. pace. Vorba ăluia: ce-ţi văd ţeg. Conducerea secţiei a fost ducţie ale unităţilor respective.
clipind din becul electric ră ros de poame văratice! Te în căminul ăsta, cum îl vezi ochii, crede inima... Te po criticată pentru faptul că nu se De asemenea, conducerea sec
— H m ! Asta Cam aşa a mas aprind. Casele proas pătrundea pînă-n rărunchi. dumneata, se fac lucruri meneşti că şi dumneata ai preocupă cu simţ de răspundere ţiei ne informează că a luat
fost. Păi să nii crezi dum păt văruite, parcă îţi surlă Chiar cînd treceai pe uliţă. mari.. Aci ne strîngem sea venit tot pentru treaba de orientarea activităţii ingine măsuri privind întocmirea do
neata că noi nu ştim şt po ca omul cu inima deschisă. Dar mi te cină erai în gră ră de seară şi ne frămîntăm asta ? rilor agronomi şi a tehnicienilor cumentaţiilor pentru toate con
veşti adevărate, cum bănu înaintăm în inima satului. dină. Vai de cel ce îndrăz ca aluatul ăe colaci. De aste — De data asta m-ai ghi înspre sprijinirea şi îndrumarea strucţiile ce se execută în gospo
iesc că m-ai săbăşuit. Vezi — Ia priveşte, tovarăşă, nea să se apropie, că slu mi-e drag că aci m-am lu cit dumneata pe mine, i-am gospodăriilor agricole colective,
ceva mic in vîrful unui deal ? aici în stingă. Ce crezi că gile îl snopeau in bătăi. Şi minat acum la bătrîneţe. răspuns eu. Diseară ţi-oi în special în privinţa realizării dăriile agricole colective. Triate
Pentru că trebuie să ştii că e acolo ? mă întrebă moşul păsările ştiau de ticăloşia mai spune ce-am văzut şi adăposturilor pentru animale, documentaţiile au fost trimise
ne apropiem ăe Cioara, un pe neaşteptate, în timp ce boierului că niciodată în gră — Nu cumva aici. ţineţi prin alte locuri, că pînă a- care, din motive cu iotul neîn spre avizare. In acest iei con
de cred că mergi şi dumnea admiram un paltin secular dina lui n-am auzit cin- şedinţe despre întovărăşire cum mai mult eu te-am as strucţiile de adăposturi vor pu
ta. din moment ce mergem ce ne răsări în cale. tină nici cucul, nici privi şi gospodărie ? cultat. temeiate erau tergiversate. tea fi realizate în termenele sta
alăturea; acolo sus pe dea — Pădure. ghetoarea. M-am despărţit, de bătrîn bilite în planurile de producţie.
lul Butoiului sau a Liber — Da sub pădure între — De unde ai ghicit ? Şi In urma articolului publicat,
tăţii, este bisericuţa care se — Şi unde sînt copiii bo fără să aştepte răspunsul ca de un vechi prieten, cu S-au luat măsuri şi în ce pri
vede. Crezi că a fost făcută brazii de pe dîmb nu vezi ierului ? meu, faţa i se însenină ăe conducerea secţiei ne comunică
numai ăe dragul popii Oan- o căsuţă ? Acolo e cripta o bucurie necunoscută de convingerea fermă că de a- veşte amplasarea construcţiilor
'cea'?, Da ele unde! Acolo a lui Abrihan Gabor. — Pe apa vinerii. ŞUe-i mine. că,, fiecare inginer agronom, teh în gospodăriile agricole colecti
cum nimic nu va pune opre ve din satele Sarmizegetusa şi
‘M-am făcut că nu pricep mama nevoii, pe la Sibiu în nician şi medio veterinar răs- Toteşti.
colo. Las-câ i-am huiduit lişte în drumul lui.
noi.
...¦'W
\f
