Page 55 - 1960-05
P. 55
î*îrg. î DRU MVIi SbCIĂ’ ifSMULUl Nr. 1678
mjgggggággg^ggMggwgMw
Colectiviştii Doctorii! a plecat !..'^ RTIAPARUTE•joooooo{
construiesc
Ah 1 Ce dureri cumplite am capătă culoarea unui măr „Io- LITERATURĂ
F La G. A. C. Demsuş mai avut zilele trecute. O mă- natan“. Nu îndrăznesc să mă POLITICĂ
Membrii gospodăriei agricole sea cariată m-a întors, m-a su- uit în oglindă. Mi-e frică... § V. A. MAŢULENKO: Armata
colective ,!1 Mai" din Detnsuş cit, m-a răsucit, de-mi venea să Sîmbătă, 14 mai. Trebuie să
iau cîmpii, nu alta, Cîie ţigări 8 populară coreeană.
am fumat pentru a mă calma, fac ceva, altfel simt că înnebu- 8 140 pag. — 3,60 lei.
nesc. Nădejdea, tot la doctor
Ed. militară a M.F.A.
au schimbat cu totul înfăţişa- n-aş putea spune. In orice caz, rămîne. Ies din nou din produc- P E R IO D IC E
rea gospodăriei lor prin con- < mulle. Un pachet de vată îmbi- ţie şi la 8 fix sînt la dispensar, * * * Analele Institutului de
sirucţiile ce au apărui in a- ) bată cu. spirt, la, fel nu. mi-a a- Sora, care de-acum mă cunoaş-
propierea sediului. Şirul ăces- S jutat. Toate încercăfile au ră- te, îmi răspunde fără s-o în- istorie a Partidului de pe
tora a început cu grajdul ce C mas zadarnice. Nervul, îşi bă- treb: lingă G.G. al P.M.R. -
nr. 2.
are o capacitate de 100 ca- { tea, pur şi simplu, joc de mine. — Tovarăşul doctor Muntea- 112 pag. — 4 Iei.
pete de animale şi a conţinură \ Aveam senzaţia că inima, cu nu nu-i aici. A plecat. Nu se Ed. Scîntda.
cu remiza unde pot fi adăpos- L bătăile safe ritmice, se mutase ştie unde, dar a plecai * * * Kommunist — nr. 4
tite 60 de care şi căruţe pre printre măsele şi că de-acolo — Ce mă fac, soro. îl mai martie 1960. Revistă teo OOOOOQOQOOOOOOOOOOCOOQCOCOOOOOOOCOCOOOCOOC,
cum şi întregul utilaj agricol. pulsa numai durere în urechi, aştept, vine, unde-o fi'? retică şi politică a Comi
Pină acum colectiviştii au în tîmple, peste tot. —. Nu ştiu I tetului Central al Partidu
mai construit o clădire desti — Du-te la dentist şi eşti Vai 1 De s-ăr simţi docto lui Comunist al Uniunii
nată, sediului, un pătat cu o salvat 1 — m-a sfătuit binevoi rul Munteanu în pielea mea, nu Sovietice.
capacitate totală de 6 vagoane tor, un prieten. ştiu zău pe unde ar scoate că
porumb ştiuleţi şi au împrej maşa... 152 pag. — 4 iei.
muit curtea cu Zid de piatră. Zis şi făcut. M-am învoit de LITERATURĂ
— Te vaiţi degeaba tovară TEHNICĂ
Zilele acestea, colectiviştii la serviciu şi, fuga la dispen şe ! m-au lămurit cîţtva paci
din Dcmsuş au început con enţi. Pe noi doctorul Muntea o * * * Lexiconul tehnic romîn
strucţia unei magazii de cerea sarul medical din Gălan. nu ne-a obişnuit cu... aştepta 8 — vot. 6 D—Dz — ela-
le cu o capacitate de circa 10 rea. Aşa e el. II aştepţi — nu 8 borâre nouă.
,•«< o•¦**• vagoane şt un grajd pentru — Tovarăşul doctor este vine, îl cauţi — rrti-1 găseşti, în 8 662 pag. — 100 lei (car
80 capete vite mari. trebi de el —¦nimeni nu ştie
D eÎ Brigada lui Emilian la planul de măsuri — la aici ? nimic... tonat),
Bălan de la mina La G. A, C. Silvaşu! — N u-i! mi-a răspuns sora.
l Teliuc şi-a depăşit — ?? Ar fi cazul însă ca cei în Ed. tehnică.
* planul peluna apri- de Jos drept să mai ştie cîte ceva des
seamă trimestrială — Nu-i aici, tovarăşe. pre plecările fără adresă ale LUCRĂRI
darea det lie cu 6,5 la sută. Colectiviştii din Silvaşul de doctorului Munteanu de la dis DE POPULARIZARE
Jos au construit un grajd din — Viu mîine, poate îl gă pensarul din Gălan. A ŞTIINŢEI Şl TEHNICII
In clişeu: un schimb al bri- cărămidă pentru o sută capete
de vite care a şi fost dat în sesc, murmurai eu cu gura în A. GHEORGHE DIMITR1E RADU: Instinctul
>-*ot¦ găzii. folosinţă. De asemenea, a fost cleştată. reproducerii Ia păsări.
(Urmare din pag. l-a) explorări şi deschideri miniere dată în folosinţă şi maternita (După o scrisoare trimisă de 190 pag. '-f 2 planşe în
tea pentru scrojiţe, în care Miercuri 11 mai, ora 8 . Me afara textului — 6,70 lei.
cu sediul la Bucureşti. Bună s-au amenajat 20 de padocuri dicul nu-i la dispensar. Fac ia tehnicianul VASILE VIEZURE
— fiecare padoc prevăzut cu răşi cale-ntoarsă. Joi, 12 mai Ed. ştiinţifică.
P enfru proiectelor. Or, cum a fost dusă oară, din cauza neprimirii sche două despărţituri. Acum, colec- şi zidarul IOAN BĂDIŢĂ de A. BALTAREŢU, D. TODERil-
la îndeplinire această măsură mei la timp a fost întîrziată 5 tiviştii de aici. lucrează la con- — acelaşi lucru.
reîmprospătarea cînd cheltuielile de instrumen mult orgair irea şi încadrarea % strucţia silozului. la I.G.S.H. Gălan) G IU : Lacrima copaCtlfui.
cu personal ralificat corespun ş In planul de producţie al Ş Acasă, noaptea, în loc să
cunoşiinfeior taţii depăşesc cu mult admisul, zător sectorul Ţebea. Planul de < gospodăriei e prevăzut să se ( dorm, măsor camera, apoi ies — Pagini din zbuciumata
mai ales. la sectoarele Poiana producţie pe trimestul I a fost poveste a cauciucului.
In cadrul Atelierelor centrale Ruscă — Teliuc şi Lutea ? Cum adus la cunoştinţa întreprinderii în curte, alerg, gem, mă zbat. („Ştiinţa învinge") — nr. 68.
din Gurabarza există o secţie a controlat şi îndrumat condu de către trust abia la începutul 156 pag. — 3 lei.
de căi ferate industriale, înca cerea întreprinderii modul în trimestrului II. Aprovizionarea Degeaba ! Falca ia proporţii şi
drată cu mecanici de locomo care a fost aplicată măsura res Ed. tineretului.
tivă, fochişti, şefi de tren, im pectivă pe şantiere ? cu materiale s-a făcut şi se face ......... ...
piegaţi de mişcare, acari etc. in GALIA GRUDER: De Ia silex
scopul ridicării nivelului pro Pentru ca angajamentul la încă defectuos. De aceea, conti Brigada artistică de agitaţie
la diamante sintetice.
şjpreţ de cost să fie îndeplinit nuă să fie un dezechilibru în („Ştiinţa învinge" — nr. 69).
164 pag. — 3 lei.
depăşit. în planul de măsuri tre necesar şi existent. Produc
fesional al acestora, recent, tehnico-organizatorice s-a prevă ţia industrială se desfăşoară şi 5 mai construiască incă două V La întreprinderea de gospo starea necorespunzătoare a băii Ed. tineretului.
conducerea secţiei, cu sprijinul zut că la toate locurile de mun acum în mod sporadic. Conti 5 grajduri. Lucrările la unul din S dărie orăşenească din Orăştie populare din Orăştie, modul
conducerii Atelierelor centrale, că să se afişeze liste cu consu nuă să întîrzie finanţarea noilor - ele vor începe in curind. Pen- y cum înţelege conducerea între BELETRISTICĂ
a deschis un curs de reîmpros murile specifice de materiale pe lucrări (care la rîndul lor au s-a format o brigadă artistică prinderii să rezolve sezisârile
pătare a cunoştinţelor. Sala a m.l. forat, în funcţie de durita fost şi ele aduse la cunoştinţa tru el, colectiviştii au pregătii } de agitaţie din care fac parte oamenilor muncii, defecţiunile M BALGESGU: Romînii sub
fost înzestrată cu diferite apa tea rocilor şi de adîncime. întreprinderii abia în ultima par de pe acum 42.000 cărămizi, ) cei mai buni tineri din între în ce priveşte transportul bute Mihai-Voievod Viteazul —
rate de semnalizare şi alte ma te a lunii februarie)'. Mijloacele 3.000 kg. var stins, 49.000 bu- \ prindere. Printre aceştia se a- liilor de aragaz la domiciliu etc. Pagini alese. („Biblioteca
teriale necesare însuşirii temei Nici această măsură nu s-a câţi ţiglă, peste 1.000 olane ,> flă tov. Herţa Iosif, instalator pentru toţi" — nr. 18).
etc. In ce priveşte piatra pen- fruntaş în producţie, Anuţa Vul In urma programului prezen 410 pag. — 5 lei.
E.S.P.L.A.
nice a lecţiilor predate. înfăptuit, întrucît personalul de transport existente la între tru fundaţie s-au luat măsuri -j can, Roşnaxvski Adolf, Cornel tat au fost luate măsuri pentru L. N. TOLSTOî: învierea —
Instructorii Ioan Volga, funcţionăresc a fost ocupat cu prindere au ajuns acum să nu dc scoaterea din carieră şi > Teodor şi alţii. organizarea transportului de bu roman. Traducere de Şte
Gheorghe Stănilă, Ioan Călă- alte „sarcini mai importante“ mai satisfacă cerinţele. Brigada a prezentat la staţia telii cu aragaz. fana Velisar TeodoreanU şl
mar, Gheorghe Săbău şi Flo- ca întocmirea evidenţelor, sta transportul ei la locul unde va L. Vidraşcu.
rea Florea, îşi dau tot intere tisticilor etc. — aşa cum se ă- Toate aceste neajunsuri le-'ăm de radioficare din localitate un Brigada de agitaţie a între 520 pag. - 10,60 lei.
sul pentru ca cei ce urmează aflat confruntînd planul de mă ^ fi amplasat cel de-al doilea < bogat program care a scos în prinderii de gospodărie orăşe
evidenţă atît realizările cît şi nească pregăteşte al doilea pro E.S.P.L.A. — Cartea Rusă.
grajd. >
cursul, să fie cit mai bine pre rată în darea de seamă trimes suri tehnico-organizatorice cu Let &. Â. C. Rîu Bârb&f > lipsurile ce se mai fac simţite gram, cu noi aspecte din acti TARAS ŞEVCENKO: Poezii.
în întreprindere, precum şi unele vitatea de gospodărire a oraşu In romîneşte de Victor
gătiţi. trială. Oare cunoaşterea fcxa'ctă darea de seamă trimestrială. Am
aspecte de la locurile de mun lui Orăştie.
OSWALD ZATOSGHIL de către muncitori a elemente măi aflat cu acest prilej că mul lnmagazinarea cerealelor a 7 că ale personalului I.G.O. Cu ELENA IOAN Tulbure. Prefaţă de Mihail
corespondent lor componente ale preţului rde te din măsurile tehnico-organi fost mult timp o problemă ; această ocazie, a fost 'criticată Novlcov. („Cele mai fru
cost nu este tot atît de impor zatorice stabilite la începutul a- pentru colectiviştii din Riu < corespondentă moase poezii“).
—O— tantă ca ţinerea unei evidenţe nului nu au fost aplicate şi că Bărbat şi ea a devenit şi mnai (f -m - 120 pag. — 3,10 leî.
sau statistici ? Se poate crede conducerea întreprinderii a ma acută după colectivitatea coim- )
Cu sp rijin u l că nu s-ar fi putut găsi o oră nifestat mai multă preocupare pletă a satului Tocmai de a- Ed. tineretului.
fem eilor ceea ei şi-au ridicat de curind S
looooooooooooooooeoeoooooooooooooooocii
Din iniţiativa Sfatului popu sau două în fiecare sector (nici pentru justificarea neaplicării a- o magazie în care pot fi de- y Concurs
lar al comunei Ghelar s-au por nu este nevoie de mai mult) cestor măsuri bune. pozitate 20 vagoane cereale. z cu premii
nit în acest an mai multe ac pentru întocmirea şi baterea la
Fireşte, aceste neajunsuri pot S Cele două silozuri betonate, cu o )
ţiuni de interes obştesc şi gos maşină a acestor liste ? Insă şi trebuie să fie lichidate. Se y capacitate de 60 tone siloz, sint Consiliu! Naţional al Femeilor din
podăreşti. In cadrul acestor ac aici nu poate fi vorba de altce cere doar mai multă perseve neincăpătoare în raport cu ce- j R.P.R. organizează un concurs cu
ţiuni au fost mobilizate şi fe va deoît de preocup^yea insufi renţă din partea conducerii În tem a: „Cea de-a 50-a aniversare a
meile. Astfel, sub îndrumarea cientă a conducerii întreprinde treprinderii pentru înfăptuirea '( Ţintele. De aceea colectiviştii y Zilei internaţionale a Femeii". Con
Comitetului comunal al femei rii şi a personalului tehnico-in- planului de măsuri tehnico-or ţ au procurat cimentul şi piatra ş cursul se organizează pe baza unor
lor, prin muncă voluntară fe gineresc. Se constată de ase ganizatorice şi mai multă preo < de riu necesară construcţiei al- buletine editate de Consiliul Naţio
meile au curăţat 5 ha. de pă menea că o mare parte din mă cupare din partea conducerii < tor silozuri. Tot în primăvara nal al Femeilor din R.P.R. Buletinele
şuni. De asemenea, tot prin suri, care privesc, direct spori trustului pentru satisfacerea ne cuprind jocuri de cuvinte încrucişate,
muncă voluntară femeile au cu rea productivităţii muncii şi re cesităţilor întreprinderii. acestui an, la G.A.C. Riu Băr întrebări, fotografii etc. In cadrul
răţat 800 m.l. de şanţ pe mar ducerea preţului de cost, n-au bat s-au săpat şi betonat încă concursului se vor acorda 106 de premii,
ginea drumurilor. fost îndeplinite din motive, mai Conducerea întreprinderii şi 3 gropi în care se vor insiloza
mult sau mai puţin, obiective. conducerea trustului vor trebui 77 tone furaje. constînd fiecare dintr-o călătorie în
La aceste acţiuni au partici Unele privesc conducerea între să ia asemenea măsuri îneît în
pat 6 6 de femei. Printre cele prinderii' (printre care şi cele viitor colectivele şantierelor să Şirul realizărilor in acest do U.R.S.S. (Kiev-Leningrad-Moscova) cu
care au adus o contribuţie deo amintite mai sus), iar altele înregistreze succese cît mai fru meniu se încheie cu amenaja o durată de 10 zile.
sebită se numără Ileana .leleru, privesc în mod direct conduce moase în lupta pentru realiza rea celor două încăperi des
Ileana Lobonţ, Ileana Haneţ şi rea Trustului de prospecţiuni. rea angajamentelor privind e- tinate punctului de prelucrare Cîştigătorii concursului vor fi sta
conomiile la preţul de cost. a laptelui de vacă şi de oaie.
altele. biliţi prin tragerea la sorţi a buleti
PETRE FARCASIU
nelor care întrunesc punctajul la
Secţia din Deva ă gospodă
răspunsuri. Tragerea Ia sorţi se va
face în ziua de 17 iulie a.c.
riei agricole de stat Mintia a Buletinele editate de către Consi
I Ajungînă la o vale lingă _ Chiar aşa! Vezi dum livrat magazinului Gostat şi liul Naţional al Femeilor din R.P.R.
cooperativă, am dat cu ochii neata hlrtta asta ? Şi moşul O.A.D.F.L. Hunedoara peste se găsesc de vînzare la toate comi
de Un pod frumos, de beton. scoase din buzunarul de la 26.000 kg. spanac, 4.800 kg. ri siile şi comitetele de femei din în
— Podul ăsta l-am plătit piept o hîrtie mototolită. Ei,
dichi, 900 kg. salată şi alte le
noi de o sută de ori pe vre asta-i o cerere. Aid. scrie gume. treprinderi şi instituţii, în oraşe şi sa
(Urmare dtn pag !-a) curs sînge de iobag, nu glu ce vrea să spună şi l-am mea domnilor şi nu ni l-au că eu cer să fiu înscris în In clişeu ; Un grup de mun te, precum şi la chioşcurile de difu
mă. Mai jos ceva este o groa întrebat : făcut niciodată, mi-a răs colectiv. Aşa / zare • a presei. Costul unui buletin
se întind firele de înaltă pă, nu se vede de aici, unde puns moşul. L-am mai făcut citoare de la această secţie pre este de 1,50 lei.
tensiune pe nişte „blide de a fost spînzurătoarea. Şi cîte — Dar bine, moşule, nu noi de multe ori din lemn. — Dar de ce porţi la
înţeleg ce ai dumneata cu dumneata cererea ? Nu eşti gătind un nou transport de le
gume. .
glajâ şi porţolan“, cum le trupuri nu s-au sim ţit grele boierul. dar „Drejmanu“ ăsta slăbă membru incă ?
spune moşul. între cer şi pămînt. In zidul — Am cu el o socoteală nog de cîte ori se umfla — Nu, vezi bine că nu,
— Că mari minuni mai ră bisericuţei sînt 3 pietre mari, de cină eram slugă. Da alt mai la deal ni-l ducea p-aci că la noi incă nu-i colectiv. „Mai muli sirnf
sar şi in ţara asta. Ia dă-te stropite cu sînge. Pe ele in- fel tot satul îl robea şi ne la vale. Pe ăsta nou l-am bo Dar eu mă înscriu, mă în
dumneata aici lingă stîlp, genuncheau oamenii şi e- batea ca pe hoţi. Tot cim- tezat acum vreo doi ani. Şi scriu cu tot ce am. Nu mă
s-auzi cum vijîie hirele as rau loviţi cu biciul de curele pul era al lui, iar noi, să uite aici, şi digul care apără întrebi de unde vin ? tacă-ţl U te l Practic, mai multă
tea. Parcă ar fi prinse de
nori. Io cred că pe ele ar — cîte 25. H e! H e ! Vremu răcia şi sudalma. malul... Dar iată şi căminul spun — de la Pricaz. Da, da. !PUBLICATE operativitate
fugi şi mama pădurii, dacă rile au fost negre ca păcura Paralel cu drumul, sub cultural, pe care-l cauţi Am muncaU 
