Page 58 - 1960-05

t i IUiIUlS'i;<5 VjTtrrr
ms
Amil Xll Nr. 1679
Importante
realizări la U. M.
Cugir
Colectivul de. muncă al Uzi­
nei metalurgice din Cugir s-a
angajat ca în cinstea celui de-al
lll-lea Congres al P. M.R. să
realizeze în acest an economii
în valoare de 4.500.000 lei. Pînă
în ziua de 14 mai a.c. harnicul
colectiv de aici a realizat din an­
gajamentul luat, 2.348.000 Iei.
O contribuţie însemnată la
realizarea acestui succes au a-
dus-o sectoarele turnătorie, for­
jă şl mecanică I. S-au eviden­
ţiat echipele conduse de tovară­
şii Cadar Emeric şi Pavel Bă-
ieşu de la forjă, Vasile Harbuz
de la mecanică I, precum şi cele
conduse de Paţă Stan şi Nico-
lae Brici, de la sectorul maşini
de cusut.
In întrecerea pe profesii, cele
mai bune rezultate le obţine e-
chipa condusă de Ioan Herţa de
la turnătorie, care lucrează în
contul zilei de 28 mai.
NICOLAE ROŞU
secretar ai comitetului de partid
U. M. Cugir
-O -
M mereu
pentru furnal işti
In ziua de 15 mai, persona­
lul tehnico-administrativ de la
întreprinderea minieră Teliuc
a organizat o largă acţiune de
muncă voluntară. Cu această
ocazie a fost încărcat in va­
goane şi expediat jurnaliştilor
de la uzina „Victoria“ din Câ-
lan, [minereu de fier în valoa­
re de 16.000. lei.
NICOLAE PREDA
locţiitor al secretarului Ia
comitetului de partid de
l.M. Teliuc
-0 -
1.519 hanfră peste plan
Mecanizatorii de la S. M. T.
Miercurea obţin pe zi ce trece
noi succese în producţie. Orga-
nizîridu-şi mai bine munca pe
terenurile gospodăriilor agricole
colective, tractoriştii de la
S.M.T. Miercurea şi-au depăşit
planul pentru campania de pri­
măvară cu 1.519 hantri.
t Comunistul Borbely Vilmoş (în medalion), mecanic la fabrica „Vidra“ 1
I din Orăştie, este un vechi şi iscusit inovator. Ultima sa inovaţie este un J
r ascensor, necesar transportului pieilor de la o secţie la alta. Prin apli- ^
L carea ei, productivitatea muncii în fabrică, creşte considerabil, se reduce ^
L un post, şi se realizează economii însemnate la preţul de cost.
L In clişeu: Ascensorul construit de tovarăşul Borbely.
Regională
Hunedoara-D ova
súclsismmi
Joi 19 mai 1960
Realizarea ie economii la preţul
ie cosi - obiectiv principal
In întrecere
Chemarea la întrecere socialistă in cinstea celui de-al
lll-lea Congres al P.M.R. lansată de cele 19 întreprinderi
fruntaşe din ţară a avut un larg ecou în rînăul oamenilor
muncii din regiunea noastră. Răspunzînd acestei chemări
colectivele întreprinderilor s-au angajat să realizeze economii
însemnate la preţul de cost. Drept urmare, pe zi ce trece, lupta
pentru reducerea consumurilor de materii prime, de materiale,
combustibil şi energie devine tot mai însufleţită. Realizarea
de economii la preţul de cost a devenit acum principalul obiec­
tiv al întrecerii socialiste.
Acolo de unde
a pornit, chemarea
Printre cele 19 întreprinderi
fruntaşe din ţară de la care a
pornit chemarea la întrecere
socialistă, se numără şi colec­
tivul termocentralei Paroşeni.
Pînă la 1 mai, acest harnic co­
lectiv a realizat economii în
valoare de 400.000 lei şi
2.700.000 lei beneficii. Şi pe zi
ce trece, el îşi sporeşte efor­
turile în vederea obţinerii u-
nor noi şi cît mal frumoase
realizări. Astfel, printr-o sea­
mă de măsuri luate pînă în
prezent, muncitorii, tehnicienii
şi inginerii termocentralei au
reuşit să reducă cu 9 zile du­
rata reparaţiilor capitale la
principalele agregate. Aceasta
înseamnă că vor da sistemului
energetic o mare cantitate de
energie în plus. In perioada
1—15 mai, ei au economisit
peste 250 tone combustibil con­
venţional şi circa 500 kw.h. e-
nergie electrică la consumul
propriu tehnologic. Apoi, cu cî-
teva zile în urmă au început
să aplice o nouă schemă de
funcţionare a pompelor pentru
alimentare cu apă. Aplicarea
noii scheme permite economi­
sirea a încă 1.600 kw.h. ener­
gie electrică.
Fonta şi piesele turnate
costă mai puţin
La uzina i„Victoria“-Că!an, se
desfăşoară o susţinută între­
cere în cinstea celui de-al III-
lea Congres al P.M.R. Unul din
obiectivele acestei întreceri este
realizarea de cît mai mari e-
conomii la preţul de cost.
Luptînd pentru reducerea con­
sumurilor specifice de materii
şi materiale, colectivul uzinei
a realizat în prima jumătate
a lunii curente aproape 800.000
lei economii.
La secţia furnale, spre exem­
1
PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNIŢI-VA ! w iissN i COMUNICAT
0 In cinstea Congresului al In zilele de 17 şi 18 mai a.c. a avut loc plenara lărgită
a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, care
lll-lea al P.M.R. siderurgiştii a dezbătut proiectul de directive ale Congresului al lll-lea al
P.M.R. pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale pe
hunedoreni îşi respectă anga­ anii 1960—1965 şi pentru programul economic de perspectivă.
jamentele — pagină specială Proiectul de directive a fost prezentat de tovarăşul Gh.
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R.
(pag. 2 -a);
In urma discuţiilor care au avut Ioc, plenara a aprobat în
e Declaraţia făcută de unanimitate proiectul prezentat şi a hotărît ca proiectul de di­
rective să fie dezbătut de către organele şi organizaţiile de
N. S. Hruşciov Ia conferinţa partid, cît şi de masele largi de oameni ai muncii, în cadrul
adunărilor pe întreprinderi, instituţii, unităţi socialiste ale agri­
de presă de Ia Paris. culturii, sate şi în paginile presei.
• O etapă pregătitoare Proiectul, împreună cu propunerile ce se vor face în cursul
acestei dezbateri, va fi supus de către C.C, al P.M.R. celui
în ajunul zborului omului în de-al lll-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn.
4 pagini 20 bani Cosmos. (pag. 4-a). MICILE B A L E R IN E
mmm M
!p iP ?? OT, V; j
,Vv 4'Sf • 'A
Instructorul artistic Dumi- lor Steluţa sau Mariana vor
tru Viloaica pocni din degete ajunge să pătrundă tainele
spre pianistă : frumoasei dar grelei arte a
— Tovarăşa Potra, înce­ baletului, una dintre cele mai
pem I vechi arte din lume, pe care
însă cei oropsiţi odinioară
Primele acorduri ale unui n-aveau cum s-o cunoască,
vals vechi se fugăriră prin s-o îndrăgească...
sala spaţioasă a cercului de Peste 70 de fiice de mun­
citori din Lupeni sînt în­
balet de la clubul orăşenesc scrise în cercul micilor bale­
rine, peste 70 de copii de
din Lupeni. Şirul de fetiţe, muncitori pătrund tainele u-
dn,opîar a„ratle,eşi,l,roerz„erv.a.vatuăţ,i.. cîndva
între 8 şi 13 ani, întins pe
Intre acestea se remarcă a
lîngă barele de exerciţii prin­ devărate talente ca Mariana
Supureanu şi Maria Băloi,
se în pereţi, începu să exe- fiicele unor mecanici de lo­
comotivă, Viorica Drăgan, fi­
cute mcuişcgărrialte¦ia unor lebede
albe, dictate de in­ ică de electrician, Emilia
Doica şi Georgeta Dron fi­
structor. ice ale unor muncitori de la
termocentrala Paroşeni, Ma­
— Piciorul sus. genunchiul
înainte, strîn s; degetele în­ riana Ghioreanu, fiica unui
tinse; capul pe spate, acum
la dreapta, privirea drept în
faţă... Mîna liberă, întinsă ca
un arc... Mai întinsă... De­
plu, datorită ridicării tempe­ getele lăsaţi-Ie moi, să plu­
raturii aerului insuflat, depă­ tească...
şirii planului de producţie la
fontă şi zgură granulată s-au Douăzeci de fetiţe, între filaturist...
realizat economii de aproape
500.000 lei, iar la secţia tu r­ 8 şi 13 ani, repetă în acelaşi Gine ştie, poate pe acestea
nătorie în valoare de peste
280.000 lei. ritm mişcările cerute. Două­ mîine le vom vedea pe sce­
Trebuie amintât că în acelaşi zeci de fetiţe, îmbrăcate în nele teatrelor noastre de stat,
interval de timp, planul de
producţie la fontă a fost de­ costumaşe albe de balerine, ori le vom întâlni învăţînd
păşit cu 29,4 la sută, iar la
oferă un spectacol de graţie la rîndul lor alţi copii arta
piese turnate cu aproape 2 la
sută. şi supleţe... Douăzeci de fe- baletului, ca profesoare. Ori-
TEODOR COSTiUC tiţe, fiice ale minerilor şi ale ce este posibil în ţara' noas-
MARCEL SEMCIUC
Prin recondiţionarea tuburilor de aer şi a robineţilor, altor muncitori din Lupeni tră, pentru fiii celor ce mun­
corespondenţi
echipa de reparare a îrînelor automate de la atelierul C.F.R. învaţă baletul, arta grea a cesc.
La întreprinderea
Alba Iulia, condusă de Dumitru Doia, realizează în fiecare dansului clasic; Unde sînt Copiii sînt viitorul patriei.
„Horia“ din Alba Euiia
lună economii în valoare de 300-400 Iei. fetiţele muncitorilor de acum Partidul îi înconjoară cu cea
Muncitorii, maiştrii, tehnicie­
nii şi funcţionarii întreprinde­ IN CLIŞEU : Echipa executând proba unei îrîne reparate. 18-20 de ani, să vadă bucu­ mai mare dragoste, pentru
rii „Horia“ din Alba Iulia, au
obţinut realizări însemnate în ria din ochii celor de azi ? că ei sînt florile care vor da
lupta pentru ducerea la înde­
plinire a angajamentului luat -------i.-r-rr ;¦ Qg; ---- - ------- Cu durere îşi amintesc pă­ roade în societatea zilelor
în cinstea celuf de-al IH-lea
Congres al ’P.M.R. Bunăoară, rinţii acestor fetiţe de anii luminoase de mîine... Şi a-
la secţia metalurgică, în luna
aprilie a fost redus preţul de Un co lectiv harnic trişti ai copilăriei lor, une- ceasta cei mici o ştiu, o simt
cost cu 61.357 lei. La secţia po­
ligrafică şi sectorul lemn s-au ori cînd vin să le vadă la la fel ca bucuria şi încrede­
înregistrat în aceeaşi perioadă
orele de balet. rea ce le împurpurează obra­
economii la preţul de cost în
valoare de 7.907 şi respec+iv, Colectivul de muncitori, in­ ducţiei globale în proporţie de Niciodată minerii Lazăr jii... O ştiu şi micile baleri­
gineri şi tehnicieni de la în­ 85,8 la sută, iar cel al pro­
6.554 lei. treprinderea forestieră Dobra, ducţiei marfă în proporţie de sau Rusan din Lupeni. n-ar ne din Lupeni.
s-a angajat să realizeze pla­ 88,1 la sută.
POMPILIU GIUHAT nul ce-i revine pe anul 1960 fi visat în trecut că fiicele
ELENA MOISESOU în numai 10 luni şi să înregis­ Concomitent cu aceasta, ei
treze economii la preţul de cost au realizat economii la preţul Succesul cooperatorilor
corespondenţi al producţiei şi la investiţii în de cost al producţiei în valoa­
valoare de 725.000 lei, iar la re de 73.000 lei, iar la acţiuni Lucrătorii de la cooperativa preţului de cost şi a cheltuieli­
acţiuni silvice în valoare de silvice în valoare de 51.833 lei. meşteşugărească „Moţul“ din
131.000 lei. Importante economii s-au înre­ Brad. antrenaţi în întrecerea lor de regie, economii în valoa­
gistrat şi la lucrările de inves­ socialistă, obţin rezultate de
Desfăşurînd larg întrecerea tita. seamă în cinstea celui de-al re de 104.000 lei, precum şi be­
socialistă în cinstea celui de-al lll-lea Congres al '’partidului.
Astfel, pînă Ia data de 11 mai neficii peste plan de peste
ei au realizat, prin reducerea
42.000 lei.
I. FAUR
vicepreşedinte al cooperativei
„Moţul“ din Brad
lll-lea Congres al partidului,
muncitorii, inginerii şi tehni­ Unele probleme ale creşterii
cienii acestei întreprinderi au
reuşit ca pînă la sfîrşitul pri­
mei decade a lunii mai să rea:
lizeze ¦planul semestrial al pro­
animalelor în regiynea
:®©= Cu cîteva zile în urmă a Pe marginea consfătuirii foarte mici, tocmai datorită fap­
avut loc la Alba Iulia con­ tului că pentru porumbul siloz
PrâşituS sfeclei de zahâr sfătuirea inginerilor zooteh- de fa Alba Iulia erau destinate cele mai slabe
niştî, medicilor veterinari şi terenuri, lucrările de întreţine­
trebuie urgentat! inginerilor agronomi din re­ nutritive este factorul de bază. re nu se tăceau la un nivel a-
giunea noastră. Cu acest Dintre toate nutreţurile, cel mai grotehnic corespunzător iar re­
'Membrii gospodăriei agrico­ prilej s-au prezentat refe­ valoros s-a dovedit a fi porum­ coltarea nu era efectuată atunci
rate privind cultura porum­ bul însilozat denumit pe bună cînd porumbul se găsea în sta­
ü. A. C. Geoagiu le colective „Drumul lui Le- bului siloz şi însilozarea, în- dreptate „păşunea de iarnă“ a diul de lapte-ceară.
sâmînţările artificiale şi se animalelor. Din referatul pre­
nin“ din Geoagiu, raionul O- lecţia animalelor, combate­ zentat de către ing. Moi se Bog­ In acest an, cultura porumbu­
răştie, au folosit din plin zilele rea brucelozet şi salmonelo- dan de la secţia agricolă raio­ lui siloz stă în centrul preocu­
bune de lucru pentru a grăpa şt tngrăşa cultura de grîu zei la animale. nală Alba a reieşit că în ultimii părilor tuturor cadrelor tehnice
pentru a însămînţa floarea-soarelui, cartofii şi celelalte ani şi mai ales în acest an cul­ din unităţile agricole socialiste
culturi de primăvară. Cînd griul a crescut şi s-a dezvoltat Redăm mal jos cîteva din tura porumbului siloz s-a extins şi a crescătorilor de animale.
suficient, colectiviştii din Geoagiu au plivit în întregime su­ problemele privind creşte­ pe suprafeţe din ce în ce mai El a fost însămînţat în perioa­
prafaţa de 320 ha. Floarea-soarelui, fiind semănată din timp rea animalelort discutate la mari. Dacă în anii trecuţi po­ da optimă pe terenuri fertile şi
pe cele 15 ha., a putut fi prăşită cu cîteva zile în urmă. această consfătuire. rumbul siloz ocupa o suprafaţă s-a întrebuinţat numai sămînţă
Nu acelaşi lucru se petrece însă cu cartofii şi sfecla de de cel mult 1,5 la sută din su­ hibridă de mare productivitate.
zahăr. Din cele 16,43 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, la In momentul de faţă creşte­ prafaţa cultivată cu porumb
gospodăria agricolă colectivă din Geoagiu nu s-a prăşit pînă La gospodăria agricolă colecti­
vă din Daia, raionul Sebeş, în
în prezent decît o suprafaţă foarte mică. E adevărat că rea animalelor este una din cele boabe, acum în regiunea noas­ acest an porumbul siloz se cul­
sfecla fiind însâmînţată mai tirzlu, nu s-a dezvoltat sufi­ mai importânte probleme ale a- tră el ocupă cel puţin 2 0 la su­ tivă pe 51 ha., o suprafaţă mult
cient. Sînt totuşi tarlale pe care ea poate fi prăşită. Este griculturii noastre. Dezvoltarea tă din suprafaţa cultivată cu mai mare ca cea de anul trecut.
necesar ca tehnicianul agronom al gospodăriei colective să sectorului zootehnic ca ramură porumb. Producţiile care se ob­
urmărească permanent dezvoltarea culturii şi să urgenteze principală, alături de sectorul ţineau pînă mai acum 2 ani erau (Continuare în pag. 3-a)
praşila, aceasta fiind o lucrare foarte necesară. vegetal, se impune ca o necesi­
Despre realizările colectiviş­ tate în toate unităţile agricole
socialiste din regiunea noastră.
tilor din llia se pot spune mul­ G. A, C. Illa Condiţiile naturale specifice cît
te lucruri bune. In campania şi priceperea oamenilor în cre­
şterea animalelor favorizează
agricolă de primăvară, de pil­ dezvoltarea sectorului zootehnic.
Gu toate acestea, în regiunea
dă, ei au muncit intens, şi au fost printre primii din raion noastră creşterea numerică a
animalelor şi productivitatea a-
care au grâpat şi îngrăşat cultura de grîu, au însămînţat cestora nu sînt corespunzătoare
posibilităţilor existente. Tocmai
porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi alte culturi. Nu de aceea, sarcina principală care
revine inginerilor zootehnişti,
de mult, membrii gospodăriei agricole colective din llia au medicilor veterinari şi ingineri­
lor agronomi este să muncească
terminat plivitul griului pe 131 ha., al orzului pe 15 ha. şi cu toată răspunderea ' pentru
dezvoltarea rapidă a sectorului
al ovăzului pe 9 ha.
Atenţie deosebită au acordat colectiviştii din llia şi cul­
turii legumelor. Pînă în prezent ei au prăşit ceapa, usturoiul,
varza timpurie şi au plantat răsadurile de roşii, ardei şi vi­
nete. In afară de aceste lucrări, colectiviştii de aici au
mai prăşit floarea-soarelui de pe 5 din cele 6 ha. cultivate
şi cartofii iarovizaţi. Anul acesta, colectiviştii din llia au cul­
tivat sfeclă de zahăr pe 25 ha. prevăzînd in planul de pro­ zootehnic în unităţile agricole
ducţie să obţină o recoltă de peste 28.000 kg. la hectar. Dar, socialiste pe care Ie deservesc.
pentru a realiza această producţie, sfeclei de zahăr îi sînt La consfătuirea de la Alba
necesare în afară de îngrăşă minte şi praşile. Pînă acum Iulia s-au discutat cele mai a-
însă, colectiviştii din llia nu au prăşit decît 5 din cele 25 cute probleme ale dezvoltării
ha. cultivate cu această plantă. Consiliului de conducere, sectorului zootehnic. S-a ajuns
cît şi brigadierilor de cîmp le revine sarcina să urgenteze la concluzia că în momentul de
praşila acestei culturi, încep ind mai întîi pe tarlalele unde faţă pentru creşterea product 1- i
ea este bine dezvoltată. Orice întirziere în aplicarea praşilel vităţii an in,ulcior, baza furajeră ,
bogată în vitamine şi substanţe ‘ EL: — Ca semn de atenţie, la 'despărţire, primeşte în 'dar... o floare..:
micşorează producţia. E.4 : — N-o iau, că nu prea văd in gest „simţire.", cind calci pomii-n
picioare...