Page 59 - 1960-05

Pag. 2 S id e r iir DRUMUL SOCIALISMULUI Nr it>79
gagSaBEBaBBBaSBnBBBOTBgggHBggaBB^^
In cinstea Fruntaşi
Congresului al h n n ed oren i în întrecerea

-!ea al P.M.R. iş i r e sp e c ta a n g a ja m e n te le pe profesii

LA COMBINATUL SIDERURGIC DIN HUNEDOARA SE DESFĂ­

Hunedoara e în frunteŞOARĂ O SUSŢINUTA ÎNTRECERE ÎN CINSTEA CELUI DE-AL III-
LEA CONGRES AL P.M.R. SUB CONDUCEREA ORGANIZAŢIILOR DE

PARTID, COLECTIVELE DE MUNCITORI, TEHNICIENI ŞI INGINERI,

OBŢIN ZI DE ZI NOI SUCCESE IN LUPTA PENTRU ÎNDEPLINI­ Ca o pădure, alături de Am fost mai zilele trecute

REA ANGAJAMENTELOR LUATE. ÎN FIECARE ZI, AGREGATELE SEC­ >j verdele crud al ierbii şi în acel loc, martorul unei )
ŢIILOR PRODUC MAI MULT, PATRIA PRIMEŞTE TOT MAI MULTA > frunzelor copacilor, in com- discuţii interesante şi sem- <

FONTA, OŢEL ŞI LAMINATE DE BUNA CALITATE. MIILE DE TONE > binat au crescut parcă peste nificative, discuţie purtată <
METAL DATE PESTE PLAN ARATA CA SIDERURGIŞTII DIN HUNE­ 7 tot. pe aleea fruntaşilor, la de doi oameni, probabil fur-

DOARA RĂSPUND PRIN FAPTE CHEMĂRII PARTIDULUI, GA AN­ > furnale şi chimic, bluming, nalişti. Amindoi căzuseră ţ

GAJAMENTELE PRIND VIAŢA. ş sau oţelărie, panouri, lo­ de acord că indicele realizat '<

Cuvîntul cocsarilor zinci, grafice, cuprinzină în- de jurnaliştii hunedoreni, IOAN MITA
^ demnuri la noi realizări, in- deşi mai ridicat cu 8 kg. pe ¦

tr-un cuvlnt, găseşti în a- m.c. volum util decît cel rea- <

v s & r ş ş ....... 7 ceastă agitaţie vizuală, cu lizat de reşiţeni, deşi fru- \ lam inator Ia laminorul de 800 mm.
care pe bună dreptate co- Este unul dintre cei mai apreciaţi
La cocseria combinatului munca se des­ Şi ca ei, fiecare om de la cocserie miletul 'de partid se poate mos. încă nu le dă dreptul I7 muncitori din secţie. EI lucrează cu
făşoară într-un ritm viu, oamenii nu e absorbit de munca ce o are de fă­ la o muncă „liniştită“. multă pricepere şi hărnicie, manifes-
prea au timp de vorbă, deşi ar avea cut, fiecare participă Ia întrecere şi ? minări, ceea ce trebuie fă- tînd totodată o vie preocupare pentru
despre ce vorbi. Şi angajamentul luat fiecare doreşte din tot sufletul să con­ > cut şi ceea ce s-a făcut pînă Nu cred să fi fost ingineri ridicarea nivelului său profesional.
în cinstea Congresului partidului prin­ tribuie în măsura puterilor sale la \ acum.. Oamenii privesc. în- Datorită acestui fapt, realizările pe
de viaţă. respectarea cuvîntului dat. •ţ ţeleg şi muncesc mai bine. şi nici tehnicieni, ci munci- \ care Ie obţine Ia locul de muncă sînt
din cele mal frumoase.
„IN ACEST AN 17.000 TONE COCS Cuvîntul cocsarului e angajamentul, Zilele trecute, surpriză- tori. Discutau însă cu o sur- \
PESTE PLAN, DIN CARE 6.C00 TO­ cuvînt pe care — aşa cum au arătat Pe vechiul panou de pe a- DUMITRU STINGU
Echipa de oţelari condusă de prim-topitorul Costică Ser­ NE PI NA LA DATA DE 20 IUNIE". realizările din anul trecut sau din leea fruntaşilor, în locul în prinzâtoare competenţă des- S Prim-topitor la oţelăria Siemens
Acesta este cuvîntul de ordine pentru luna aprilie, spre exemplu — se poate care anul trecut nu era oră Martin nr. 2. In decurs de o lună a
giu âe la oţelăria Siemens Martin nr. 1, este mereu frunta­ fiecare om de la cocserie. conta. Şi acum, în aceste zile de în­ din zi să nu găseşti oameni pre indici, fapt care m- a făcut < dat împreună cu echipa sa aproa-e
trecere în cinstea Congresului, cuvîn­ privind şi comparînd nişte 800 tone oţel de bună calitate p<"
şă în întrecerea socialistă, m perioada 1-15 mai echipa lui Ştefan Staron, şeful schimbului frun­ tul, angajamentul, are o mult mai cifre, a apărut o coală m.a- să înţeleg mai bine de ce < plan, claborînd şarje cu o durată me­
taş pe cocserie, aleargă de colo-colo, profundă semnificaţie. } re de liîrtie care cuprindea dic de numai 7 ore si 40 de minu e.
Costică Sergiu şi-a depăşit planul cu 11.8 la sută. ajută, sfătuieşte, critică, laudă, nu de nişte date. mult. mult aş- de la începuhd anului fur- )
alta, dar nu vrea să-şi vadă pentru Faptele, munca, acest judecător im­ ) teptate de fiecare om al
In clişeu: Costică Sergiu şi Nicolae Dumbravă, topitor nimic în lume schimbul pe locul II. parţial, arată că la cocserie cuvîntul > combinatului. Era situaţia naliştii hunedoreni. au dat $
Gavrllă Butulescu, secretarul organi­ dat e literă de lege. In 15 zile, 753
in echipa sa, la masa de comandă. zaţiei de partid, deşi a trecut de mult tone cocs metalurgic peste plan. A- \ operativă a întrecerii, cu Re- peste plan mai. bine de >
timpul de lucru al schimbului său ceastă cifră exprimă cum nu se poate 7 şiţa.
------ : ------- nu înţelege să plece acasă pînă nu mai bine felul în care ştiu aceşti oa­ 15.000 tone fontă. S
isprăveşte ce are de făcut. loan Mar- meni să-şi ducă la îndeplinire sar­ Despre această întrecere,
a n îmbunătăţit covici, mecanic principal pe o ma­ cinile, angajamentele. Aceasta fără a Rămas singur în faţa pa- j
şină de şarjare, urmăreşte cu aten­ mai vorbi de rezistenţa la tobă a coc­ care a suscitat atenţia nu
ţie comprimarea pilotului, pentru a nu numai a celor direct inte­ noului (nu pentru mult
avea mai apoi surprize, spargeri adică. sului, care depăşeşte în medie, zilnic, resaţi — respectiv a siăe-
cifra de 300 kg. rurgiştilor din Hunedoara şi tim p) am. putut face corn- <
ş Reşiţa — ci a întregii ţări,
calitatea, lam inatelor < s-a vorbit mult. şi. nu putini paraţii interesante şi îm- ?
ţ> au fost acei care aşteptau
< cu emoţie rezultatele. După bucurătoare. Hunedoara e
cum se ştie cîştigători au
fost hunedorenii. 'Miile de în frunte. La cocs cu 3.61
tone cocs, fontă, oţel, lami­
îmbunătăţirea calităţii lami­ pul cunoaşterii de către toţi nate date peste plan, indici procente, la oţel martin cu
natelor constituie una din preo­ muncitorii a influenţei ce o are $ de utilizare ai agregatelor
cupările principale ale biroului rebutul asupra preţului de cost S ridicaţi şi milioanele de lei 420 kg. pe ra.p. vatră cuptor şi $
organizaţiei de bază şi condu­ şi a realizării angajamentului -> economii la preţul de cost
cerii secţiei laminorului de 1 .0 0 0 la economii luat în cinstea ce­ zi calendaristică, la laminate
mm. al G. S. Hunedoara. Pe lui de-al IlI-lea Gongres al <, le-au adus izbînăa.
această temă au loc săptămînal P.A4.R. Drept rezultat, mane- cu 0.31 ia sv.tă. Cele
şedinţe operative lărgite, la care vranţii, cuptorarii şi muncitorii
participă membrii biroului or­ de la ajustaj au început să lu­ 15.000.000 lei economii la
ganizaţiei de bază, organizatorii creze mai atenţi, cu mai multă
grupelor de partid, şefii de grijă, iar rebutul a scăzut sim­ preţul de cost pe primele 4 <
schimb şi maiştrii. In aceste şe­ ţitor. In luna aprilie, de pildă,
dinţe se analizează cu minuţio­ el a fost redus cu peste 2 la luni, de asemenea le dă ciş- 7
zitate situaţia calităţii laminate­ sută sub procentul admis.
lor din săptămîna respectivă şi tig de cauză. Despre fuma-
se iau măsuri cînd şi unde se Un apor.t preţios la această
constată că lucrurile nu merg le au vorbit cei doi, fum a- >
cum trebuie. realizare l-au adus şeful de
schimb T1ie Aăarcu, manevrantu! Nici un !eu locaţie lişti probabil. 7
Din iniţiativa biroului organi­ de linie loan Grigoreanu, cup-
zaţiei de bază, pe la începutul torarul Rădoane Gaşpar şi alţii. prea. mult n-am. putut sta i
anului, s-a organizat cu şefii
de schimb şi maiştrii de linie Trebuie să adaug că succesul In luna aprilie colectivul di­ de staţionare a vagoanelor. in faţa panoului. Sunase ?
un schimb de experienţă pentru nostru privind îmbunătăţirea recţiei de transporturi a Com­
aplicarea celor mai bune me­ calităţii laminatelor îl datorăm binatului siderurgic din Hune­ Sa urmărit cu multă insis­ sfirşitul schimbului şi prea 7
în mare măsură sprijinului pri­ doara şi-a depăşit planul de tenţă introducerea metodelor,
mit din partea comitetului de producţie cu 4 la sută, a re­ avansate de lucru. Printre a- erau mulţi acei care inaln- S
dus preţul de cost cu 451.000 cestea merită a fi amintită
lei şi timpul de staţionare a metoda acarului sovietic, Er- te de plecarea acasă voiau \
vagoanelor — cu 6.957 ore. A- minova — de eliminare a
mintim că în tot cursul acestui parcursurilor inutile la mane­ să vadă ce au făcut, cum 7
an combinatul n-a plătit nici vre, metodă îmbrăţişată şi a-
un leu locaţie. plicată în transporturile C.S.H. stau în întrecere. $
de tot mai mulţi şefi de ma­
Cifra de 6.957 — ore vagon nevră. A. JURCA <

tode de lucru, în scopul reduce­ partid pe combinat. La indicaţia economisite — reprezintă în Datorită unei susţinute preo­ In schimba! nostru nici o
rii rebutului. Şi, cum cea mai comitetului de partid s-a hotărî! primul rină redarea în circui­ cupări s-a ajuns la o organi­ echipă codaşă
mare cantitate de rebut prove­ să ni se trimită şarje compacte, tul economic a unui însemnat zare şi conducere ştiinţi­
nea pînă atunci din răsucire, atît din depozit cît şi de la o- număr de vagoane, precum şi fică a lucrului la manevră. Oţelarii din schimbul pe ca- s în t: respectarea disciplinei teh­
s-a ajuns la concluzia că acesta telărie. Astfel, am ajuns să pu­ faptul că secţiile combinatului Fiecare impiegat cunoaşte re-l conduc au dat peste plan, de nologice, organizarea locurilor
poate fi evitat în bună parte tem încărca în cuptoare lingouri au fost mai bine aprovizionate cu cel puţin 12 ore îna­ la începutul anului şi pînă la
prin interzicerea laminării la de o singură calitate şi din a- cu materii prime şi materiale. inte circulaţia trenurilor, pre­ 12 mai a. c., 8.829 tone oţel de de muncă, venirea cu cel puţin
rece. Constatarea, a devenit a- ceeaşi şarjă. Acest lucru este Acest succes s-a datorat unui cum şi numărul de vagoane calitate, situîndu-se prin aceasta 10 minute înainte de schimb la
poi măsură. foarte important, deoarece lin­ vast program, de măsuri teh- necesare, fie pentru aprovizio­ în fruntea întrecerii pe secţie. serviciu etc.
gourile se încălzesc toate în nico-organizatorice tradus în narea secţiilor, fie pentru eva­
Legat de problema calităţii la­ mod uniform şi se evită arde­ viaţă de feroviarii C.S.H. cuarea producţiei. Acest rezultat se datoreşte De asemenea am ţinut o le­ 'Mm
minatelor, a fost întocmită o rea unora din ele. muncii depuse pentru sporirea gătură strînsă cu maiştrii de Ia IOAN NIMU
agitaţie vizuală vie şi intere­ La indicaţia organizaţiei de Şi, bineînţeles, întrecerea so­ i'ndiciîor de utilizare, ridicării cuptoare, hala de turnare şi hala
santă. In secţie au fost afişate Problema calităţii laminate­ partid au fost introduse grafi­ cialistă a cuprins întreg efec­ nivelului profesional al muncito­ de pregătire a trenurilor de Mecanic principal Ia maşina 4 do­
lozinci mobilizatoare, concrete, lor continuă să stea şi pe viitor ce de circulaţie a vagoanelor tivul. rilor, aprovizionării din timp cu turnare, am repartizat trenurile zare de Ia cocserie. Realizările fru1
privind reducerea rebutului, iar în centrul preocupărilor noastre. C.F.R. prin care s-a urmărit materii prime, reducerii duratei pe cuptoare în aşa fel îneît să moaşe pe care le-a obţinut lună de
la gazeta de perete apar săp­ Prin reducerea continuă a re­ mişcarea lor de la intrarea şi Fruntaşi sînt mulţi. Gheor- de ajustare la 25 de minute, evităm timpii morţi. lună I-au situat în fruntea întrecerii
tămînal articole şi caricaturi în butului vom reuşi să ne înde­ pînă la ieşirea din combinat. ghe Straton spre exemplu, a- pregătirii din timp a evacuării
care sînt criticate anumite as­ plinim cu succes angajamentul A fost de asemenea organizată cel şef de manevră care a lan­ şarjelor. Prin aceste măsuri am reuşit
pecte negative. anual de a realiza economii în pe bază de grafic alimentarea sat chemarea „Nici un tren să să obţinem rezultatele amintite
valoare de 12.0 0 0 .0 0 0 lei. locomotivelor, eliminîndu-se nu rămînă netriat în tura de Pentru a se ajunge aici a
In problema calităţii au prin aceasta staţionarea lor serviciu“!, pentru merite deo­ trebuit ca împreună cu maiştrii şi să nu avem nici o echipă co­
OCTAVIAN PAI.CÂIJ la coloanele de apă şi eleva­ sebite a fost evidenţiat şi azi şi tehnicienii din schimbul meu, daşă în schimb.
fost instruiţi şi agitatorii. Ei toarele de cărbune, fapt ce fotografia lui se află pe aleea să iau din timp o serie de mă­
secretarul biroului orga­ a influenţat favorabil durata fruntaşilor combinatului. Teo­ suri tchnico-organizatorice cum Ing. DAN CONSTANTIN socialiste pe maşini. In primele 15
au organizat cu personalul de dor Bulgaru, şef de tură, este
nizaţiei de partid ai la­ bine cunoscut tuturor pentru Din nou sef de schimb — O.S.M. zile din luna mai, de pildă, a dozat
la ajustaj, de la linie şi cup­ conştiinciozitatea cu care m un­
minorului de 1.000 mm. nr. fi — C. S. Hunedoara I la maşina sa peste 260 de piloţi.
toare, scurte convorbiri, în sco­
C. S. Hunedoara :-m> ¦«• •«• 9u 6«« --------------- -------------—¦~•r.1 ¦ .-.¦...........¦.¦................----------------

Secfia !-s furnale

în posesia drapelului

A I 150-lea, blum laminat ceşte. Despre loan Şoltez şi de fruntaşi
ştefan Suciu. de asemenea se
taş, este deocamdată schimbul pot spune multe cuvinte de
condus de Peterfi Carol. Spu­
A ieşit pe gura cuptorului puţin ridicata, ţagla părea a- nem deocamdată, deoarece si­ laudă. C Drapelul de secţie fruntaşă s-a de fruntaş se disputa între oţelari, Roadele nu s-au lăsat aşteptate,
cu propulsie ca oricare alt cum un şarpe ce se tîrăşte gră- tuaţia se schimbă de la o zi Ia Feroviarii nu sînt acei oa­ Ţ înmînat pentru prima dată în <3om- cocsari şi furnaliştii secţiei a I l- a ; Spre sfîrşitul lunii decembrie, reali- j
blum, împins din urmă de cele- bit spre pradă. Intre roţile ca- alta. în orice caz furnaliştii secţiei I-a nu zările secţiei I-a furnale atinseseră j
laite. Avea o culoare roşietic- jei îinisoare s-a subţiat şi mai meni care să se mulţumească binatul siderurgic din Hunedoara a- se numărau printre pretendenţii Ia deja nivelul planului din acest an. •,
gălbuie. De cum a ajuns pe ca- mult, s-a mai lungit, Lupta pentru titlul de frun­ C cuin 5 ani. Atunci, acest drapel a locul de „cei mai buni“. Spre sfîrşi- Apoi, dinamica rezultatelor bune a jj
lea cu role, a pornit-o grăbit In cabina de manevră a ca- taş este foarte strînsă. Iar re­ cu ceea ce au făcut. Ei vor mai (- fost decernat secţiei i-a furnale. Aici tul anului însă, lucrurile s-au schim- crescut continuu. Iată de exemplu, )
spre caja de 800 mm. Aici, a jei îinisoare erau mai mulţi zultatul ei este că m primele
fost strivit şi întors de mai manevranfi decît Ia caja de 15 zile ale lunii mai, pe în­ mult. vor să sprijine în mai a stat însă puţină vreme, pentru că bat. La secţia I-a furnale munca de cum au crescut indicii de utilizare fa- ^
multe ori între fălcile imense 800 mm. Printre ei am remar- treaga secţie, s-au laminat 411 [ rjncl pe rinei alte colective de side- partid a început să se desfăşoare ţă de planificat: cu 28 kg. în ia- ^
ale mesei împingătoare-răstur- cat pe Constantin Şerban, u- tone blumuri peste plan. mare măsură pe jurnalişti, o- mult mai bine şi aceasta a influen* nuarie, cu 40 kg. în februarie, cu y
nătoare şi în cele din urmă nu! din fruntaşii schimbului, ţelari, laminatori, pentru ca rurgişti au obţinut rezultate din ce ţat favorabil toată activitatea secţiei. 104 kg. în martie, cu 124 kg. în )
prins între valţuri. A trecut Lucra cu atenţie şi părea ab- GH. COMSUŢA împreună să poată raporta în ce mai bune şi odată cu acestea,
printre ele de vreo trei-patru sorbit cu totul de ocupaţia sa. Fiecare caz de indisciplină era su- aprilie. )
ori, şi de fiecare dată, cînd ve- De lingă el am privit cum ţ i ­ partidului, că în cinstea celui dreptul de a păstra la sediul lor pus analizei colectivului, iar măsurile Demn de remarcat este şi faptul ^
nea în contact cu apa de ră- gla finită, scăpată dintre val- de-al IlI-lea Congres angaja­ mult rîvnitul trofeu. luate au avut un efect deosebit. Aşa, >
mentele tuturor au fost înde­ că fonta produsă în acest an este 1
plinite şi depăşite. Anul trecut, întrecerea pentru titlul de pildă, cînd tovarăşul Gheorghioni mult mai ieftină decît prevede sarcina

f cire, lăsa în urmă-i un nor de ţuri, era purtată pe calea c u ' Colectivul secţiei a fî-cs furnale a realizat pînă in prezent economii h preţul a avut unele abateri, organizaţia de de plan. Astfel, în perioada 1 ianua- ]
\ abur şi fum. Cu fiecare trecere role spre ferăstraieie circulare. partid l-a pus în discuţia adunării E e - l mai, s-au obţinut economii în J
' devenea tot mai lung, mai sub- După răcire, taglele prove- de cost în valoare de aproximativ : generale. Gomuniştii i-au arătat cu valoare de 3.500.000 iei, iar în pri- j

? fire. uite din cel de-al 150-lea blum acest prilej cît de grave sînt aba- mele II zile din această lună tona J

întreg agregatul, cajă, masă laminat în acea zi de schimbul1 Â m € ^ fiL 4 ju m u terile sale şi cît de greu cîntăresc de fontă este cu 50 lei mai ieftină A
împingătoare-răsturnătoare, ca- lui Alexandru Cîra, urmau s ă 1 ele în activitatea secţiei. Puţin după decît preţul planificat. Aceste econo- }
re-l transforma treptat din fie luate de una din macaralele’ această adunare, la furnalul nr. 4 mii sedaforesc îndeosebi faptului că )

blum în ţaglă, era manevrat tehnologice cu magneţi, poate' s-a produs un deranjament. Gel care a fost redus cu mult consumul de <

doar de doi tineri. Unuia din de cea a macagistului fruntaş ( « A P ftP jA M E N TE^ a contribuit mai mult la remedierea cocs. Aşa, de exemplu, în tuna apri- ^
} ei nu-i mijise încă mustaţa. Pă- Mihai Cojocarii, şi aranjate cnj lui a fost inginerul Gheorghioni. De l‘e s_a consumat cu 105,5 kg. mai )
\ rea un copii. Şi totuşi, despre grijă într-o stivă sau într-un jc u (¦ atunci, el este mereu fruntaş.Acesta P'4>n cocs pentru fiecare tonă de j

) ei şeful de schimb ne-a spus vagon de cale ferată, pentru a ’i ^ este însă doar un exemplu... fontă, iar în II zile din luna mai cu

că-i ce| mai bun manevrant. 1! lua apoi drumul uzinelor meta-t Consfătuirile de producţie au fosi mai puţin,

cheamă loan Parîia. In mîinile hirgice. ® BUC. A 6 /S G Ă 2 de,aaceastă sectieesfesămen' ^mai bine organizate, iar propunerile Gea mai mare dorintă a flirna!i5{l'- 5

Iui manetele de comandă exe­ ce s-au făcut aici au fost şi sînt tot- Ior
cutau mişcări precise şi sigure. Am vorbit despre cel de-a!
deauna aplicate în practică. De ase- tină draPelul în ef«Pa urmă{ca- )
— Este al 150-lea astăzi !... 150-iea blum laminat în schim-;
exclamă el cu uşurare, după bui maistrului Cîra pentru că! menea, colectivul secţiei a acordat o re a întreceriL Vor reu?! e! arest \
ce blumul înroşit, devenit acum tocmai acela se lamina ia ora. , , ,. ..., „ .. lucru? Realizările obţinute pînă acum <
ţaglă, luă drumul cajei fini- în care am fost acolo. Pînă laj deosebită atenţ1ie ridicăm calificam arată ca vor reuşi. Doar din ce,le <)
oamenilor. In acest sens, cursurile t6non {one fon{ăt cît reprezmtă an- \

de minim tehnic au jucat un rol gajamentnl luat în cinstea celui de- ^

soore. De cîte ori 150 de blu­ sfîrşitui schimbului, desigur,! de mare însemnătate. Prim-topitorul al TII-Ica Gongres al partidului, fur- A

muri o ii laminat loan Parîia multe, multe. loan Ghiroşca, de exemplu, candidea- naliştii au produs de Ia începutul ,1- \
} de la punerea în funcţiune a Schimbul iui Cîra este în în­ > ză, astazi. ,Ia t.i.t.l.ul, d,e „rfrun,taş pe niilui şî pînă ,în zi«u,a, de, 15 mai a- ))
> ' pronpe 8.700 tone. Atît doar că mni )
laminorului de 650 mm. ? ! trecere socialistă cu celelalte! }( p1rofesie“1, 1pe cînd cu un an în urmă au u' n cuvînt d,c spu,s şi. l,amina- \<

Alunecînd pe role, mlădioasă două : al lui Referii Carol şi ; ci avea multe lacune în pregătirea for;;( şj 0ţcLiriî...

şi subţire, cu partea din faţă a! fui Constantin Gernei. Frun- (, sa profesională. liN. ÂNDRONACUF

u

\