Page 6 - 1960-05
P. 6
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1689
___r a i o n u l Q r ă ş t i e Cartea să pătrundă
în fiecare cămin
M uncă însufleţită pe ogoare Brigada condusă al raionului
de comunistul Re-
Dornici ca şi în acest an să ha. rezervate porumbului pentru mus Cosma de la =®SS>&= Biblioteca centrală raio de înscriere a noi cititori în
obţină recolte bogate, colectiviş siloz au fost transportate can mina Aninoasa se nală din Alba Iulia deţine cadrul concursului „Iubiţi car
tii şi întovărăşiţii din raionul tităţi însemnate de îngrăşăminte menţine de mai Acţiuni patriotice unul dintre cele mai im tea“. Şi azi biblioteca rapor
Orăştie, au muncit cu însufle organice şi a fost însămînţată multe luni de zile portante fonduri de cărţi tează acelaşi număr de 161
ţire la însămînţarea cartofilor, numai săniînţă dublu hibridă In rlndul brigăzi In trei zile metri, pentru captarea apelor ce din regiune dintre unităţile de purtători ai insignei „Prieten al
florii-soarelui, sfeclei de zahăr, de mare productivitate. lor fruntaşe. Mi inundau în .vr^me ploioasă sute acest fel, avind şi o secţie do cărţii“, rămas de anul trecut.
porumbului şi‘ la plivitu! cultu nerii din această Locuitorii comunei Lunca de hectare însămînţate cu grîu, cumentară. Acest lucru face ca
rilor de toamnă. Paralel cu însămînţarea po brigadă dau căr Cernii sînt cunoscuţi pentru hăr cartofi, cît şi fîneţele şi livezile numărul celor ce frecventează Aceasta se datoreşte faptu
rumbului, colectiviştii şi întovă- bune de bună cali nicia lor. Mobilizaţi de către mtovărăşiţilor. această biliotecă să se ridice lui că în prezent există încă o
Din experienţa lor de cultiva tate şi economi deputaţii comunali, ei contribuţie la circa 1.700 cititori, care în conlucrare insuficientă cu b i
tori, ei au învăţat că sămînţa răşiţli s-au ocupat şi de între sesc însemnate la înfrumuseţarea comunei în In această acţiune patriotică, primul trim estru al acestui an, bliotecile sindicale din între
curată, sănătoasă şl pusă la ţinerea celorlalte culturi. Sfecla cantităţi de mate care locuiesc. s-au evidenţiat candidaţii de au citit 16.509 cărţi de litera prinderile oraşului (excepţie
vreme în pămîntul îngrăşat, dă de zahăr şi cartofii fiind însă- riale. partid Ion Ivanescu, Petru Ivă- tură beletristică, tehnico-ştiin- face doar sindicatul sanitar).
rod bogat. Tocmai de aceea, co mîntaţi din timp au putut fi de Recent, un însemnat număr nescu, Ion Inulescu şi Ionel ţifică şi politică. Dacă stai să Biblioteca centrală putea face
lectiviştii şi ţntovărăşiţli din O- acum prăşiţi. Printre primii care In clişeu: Schim de cetăţeni din Lunca Cernii a Toncea. cercetezi însă fişele acestor ci colportări de cărţi noi în oraş,
răştie s-au străduit să creeze au început prăşi lele au fost co bul l al brigăzii participat, timp de 3 zile, la di titori, constaţi că numărul putea organiza mai multe ac
culturii porumbului cele mai bu lectiviştii din Balomir şi Aurel ferite acţiuni de interes obştesc. NICOLAE ROŞD muncitorilor de la întreprinde ţiuni educativ-politice de masă
ne condiţii de fructificare. Din Vlaicu. Ei au efectuat prima lui Cosma, in faţa Astfel, 100 de cetăţeni au fost rile şi cooperativele din oraş în raion, ca simpozioane lite
toamnă ei au pregătit prin ară praşilă Ia cartofi şi la sfecla de prezenţi la împăduriri, alţi 180 corespondent e foarte scăzut faţă de posibili rare, şezători, concursuri-ghi-
tură adîncă o parte din teren zahăr. graficului de în de cetăţeni au curăţat 10 ha. tăţi. Ponderea celor ce citesc citoare sau „Drumeţii veseli“,
îngrăşîndu-f totodată cu gunoi păşune, 50 de cetăţeni au tăiat Contribuţia uiemiştilor dd la această bibliotecă o al pe teme legate de problemele
de grajd, fn timpul iernii, colec Dezvoltarea culturii grîului a trecere. 100 de stîlpi din pădure şi au îm cătuiesc elevii şi funcţionarii. agriculturii la sate, ale pro
tiviştii au continuat transportul fost permanent urmărită de către prejmuit cu plasă de sîrmă dis In cinstea celui de-al III-!ea Nu e greşit că elevii, bunăoară, ducţiei şi atitudinii noi faţă de
gunoiului la cîmp pe circa 5.800 colectivişti. Acest lucru a permis In vitrinele pensarul medical. slnt atraşi la acţiunile cu car muncă în întreprinderi etc.
ha. teren, iar în primăvară, de începerea la timp a plivitului. Congres al P.M.R., utemiştii din tea, dar faptul că procentul
îndată ce timpul a permis, au Colectiviştii din Turdaş, Orăştie, LIBRĂRIILOR Pentru combaterea rîiei ne celor ce muncesc nemijlocit în Pricepere în această privinţă
început efectuarea arăturilor de Aurel Vlaicu şi din alte comune gre a cartofului, în „Lunca Cer satul Leşnic. raionul Ilia, au producţie e puţin reprezentat există din partea conducerii
primăvară' încorporînd în sol şi ale raionului, au început plivitu! Carii pentru eievî nii a început acţiunea de înlo în fişe, nu poate da c notă bibliotecii din Alba, avînd în
gunoiul. La timpul potrivit, ei manual şi chimic. Din cele cuire a soiurilor de cartofi lo prestat într-o singură zi 250 ore prea bună muncii desfăşurate vedere dimineţile de basme or
au trecut la grăparea culturi 11.929 ha. cultivate cu grîu au Pionieri şi elevi, aveţi cale, cu soiul Voran, rezistent de această bibliotecă. ganizate în oraş cu pionierii în
lor de toamnă. Pe Ia mijlocul fost plivite circa 300 ha. Avînd înclinaţie spre activitatea la această boală. In acest scop, de muncă voluntară. fiecare duminică şl serile de
lunii aprilie, în raionul Orăştie practică ? Cultivaţi-vă în timp de 3 zile, cetăţenii din E pozitiv faptul că biblioteca literatură. Se observă însă şi o
a început însamînţarea porum în vedere că plivitul chimic e demânarea, priceperea, ta Lunca Cernii au transportat pe oarecare comoditate în ceea
bului. Pînă la data de 1 Mai mult mai ieftin, mai eficace şl lentul ! 0 distanţă de 10 km., cu 106 s'-a îngrijit de organizarea a ce priveşte legătura cu terenul.
au fost însămînfate cu porumb mai rapid decît cel manual, atelaje, cantitatea de 26.000 kg. 22 biblioteci d’e casă în car Munca de răspîndirea cărţii
9.655 ha. tehnicienii şi inginerii agronomi Cărţile apărute la Edi cartofi. tierele oraşului şi de alte 10 putea primi un caracter mai
din gospodăriile agricole colecti tura Tineretului In colec biblioteci volante la sate. Se larg şi mai eficient, dacă se
O atenţie deosebită au acor ve, cît şi cei din cadru! secţiei ţia „In ajutorul activităţii Tot în aceste zile, la Lunca pare însă că activitatea aces luau măsuri ca slova scrisă să
dat în acest an colectiviştii şi agricole raionale au datoria să practice a pionierilor şi Cernii s-a colectat cantitatea de tora e lăsată la voia întimplă- pătrundă în forme tot mai noi
cultivării porumbului pentru si îndrume pe colectivişti în practi şcolarilor“ vă dau îndru 1200 kg. fier vechi, s-a mun rii. Astfel nu so explică de ce în fiecare cătun, în fiecare că
loz. Pentru a obţine o produc carea plivitului chimic pe supra mări preţioase în cele mai cit la repararea şarpantelor de din anul trecut şi pînă azi, aici min al raionului Alba.
ţie de cel puţin 50.000 kg. ma feţe cît mai mari. De asemenea, variate domenii: electro (a şcolile din Limr-f Cernii Su
să verde la hectar, porumbul tehnică, raăiotehnică, aero- perioară si Gura Bordului. nu s-a mai dus de loc (muncă I. S.
pentru siloz a fost însămînţat e necesar ca în toate unităţile modelism, creşterea plan
în aceleaşi condiţii ca şi porum agricole socialiste din raion să telor, animalelor şi păsă ANA GLIGOR In această zi, ei au curăţat
bul pentru boabe. Pe cele 1.300 se efectueze cît mai grabnic pra- rilor, experienţele chimi corespondentă
şile la cartofi, sfeclă de zahăr ce, lucrări în lemn, nu Îl ha. de păşune şi au plantat
şi Ia fîoarea-soarelui pe terenu lipsesc nici cărţile de în La d esta d a tu l văii
rile unde aceste plante sînt sufi drumare a activităţii cas 15 tei în curtea gospodăriei co Artişti amatori pe scenă
cient de dezvoltate. nice — cusut, brodat, gos In frunte cu secretarul orga
podărie etc. nizaţiei de partid din satul lective. De asemenea, o echipă*
Şpring, raionul Sebeş — tov.
Iată titlurile lucrărilor Nicolae1Apostol — -cetăţenii; au de fete a sădit flori în faţa se La fabrica „Ardeleana“ din prinderii, care a fost întregit cu
apărute în această colec participat timp de 5 zile la des Alba Iulia se poate spune că s-a solo-voci, recitări şi dansuri.
ţie : Alexandrescu R. _ fundarea Văii ce leagă satele diului şi a văruit pomii din in pornit pe un drum bun în ceea După mai multe repetiţii, pro
Prieteni cu a rip i; Alec- Draşov şi Şpring. ce priveşte activitatea cultural- gramul a fost prezentat la Alba
sescu M. — Să facem ob cinta gospodăriei colective. artistică de amatori. Un mă Iulia, Vinţul de Jos şi Teiuş, bu-
servaţii astronomice; Băl- Printre cei evidenţiaţi în a- nunchi de tineri inimoşi, în ma curîndu-se de succes.
r--- tăreţu A. — Construiţi a- ceastă acţiune sînt şi deputaţii In fruntea acestor acţiuni pa joritate muncitori din secţii
parate electrostatice, Băl T.aian David, Ana Popa, Ana (Breazu Ana, Jeleru Vasiie, Pentru început, acţiunea tine
tăreţii A. — Construcţii Marcu şi alţii. triotice s-au situat utemiştii rilor artişti amatori de la fabri
electrotehnice; Boghiţoiu Angelescu Marin, D dean Olim ca „Ardeleana“ din Alba Iulia
l. — Laboratorul radioa TRAIAN TOA1UŢA Lau-renţiu Voios, Margareta Bă- pia, Kadeski Eugenia etc.), con- merită să fie evidenţiată. Comi
matorului: Drăghicescu G. sia culturală a întreprinderii tre
-Hoepfner — Călăuza tî- corespondent dulescu, Nicolae Cimponer şi tinuînd succesele din anii tre buie să ia însă măsuri să reîn-
nărului naturalist: EneM. finţeze şi corul de 80 p'ersoanc
— Să cunoaştem motorul: Apele nu vor mai alţii. V. IŞFAN cuţi, au pornit la alcătuirea unui oare funcţiona aici în anii trecuţi,
Leontiev P. — Lucrări în oa şi echipa de teatru..
lem n ; Lînaru I. _ Ac inunda culturile corespondent program de brigadă artistică de
variul m e u : Liseanu A.
— Modele de maşini a- întovărăşiţii din satul Go- Bale pentru muncitori agitaţie inspirat din viaţa între
gricole: Manolescu D. _ vragi, raionul Haţeg, au săpat
Jucării mecanice: Moro- un şanţ cu o lungime de 347 Trecîndu-se la înfăptuirea o f©o:
sanu N. — Cu u n d iţa ; biectivelor prevăzuie în contrac
Niţă A. — Cercul experi tul colectiv, recent, la fabrica Pentru oţelării şi furnale
mental de botanică: Pre- de marmeladă din Haţeg a fosl
La C.S.H. s-a constituit 'de curînă o nouă brigadă artistică ăescu I. T. — Planta în terminată şi dată în folosinţă o Brigada utemistă de muncă încă din cursul lunii marfb
de agitaţie. Cei zece artişti amatori au pregătit spectacolul laboratorul tînărului na baie pentru muncitori. Clădirea a. c. membrii brigăzii s-au anga
„O plimbare prin Hunedoara de azi“. turalist. a fost amenajată corespunzător patriotică de la secţia furnale a jat să colecteze o cantitate de
şi este prevăzută ou un vestiar 30.000 kg. fier vechi. Prin munca
In clişeu: Sub îndrumarea responsabilului brigăzii, tov. uzinei „Victoria“-Căian, condusă plină de entuziasm a tinerilor,
Adrian Nedelcu, brigada repetă programul. şi trei cabine cu duşuri. de tov. Farago Francisc, a obţi s-a reuşit ca înainte cu cîteva
Prin efectuarea celor 250 ore nut noi succese în acţiunile pa zile de 1 Mai, să fie colectate
triotice. 34.000 kg. fier vechi, care a fost
de muncă voluntară la amena expediat oţelari lor hunedoreni şi
jarea băii, s-au economisit peste La chemarea organizaţiei 7.000 kg. fontă veche care a iosi
3.000 lei. S-au evidenţiat în mod U. T. M., au răspuns cu mult predată furnalelor proprii.
deosebit muncitorii Teodor Val- entuziasm tinerii Aron Crai,
ter, Ioan Grosan, Siminic Dăn- Gheorghe Traşcă, Gheorghe ALEXANDRU TUZA
cescu şi alţii. Oaidă, Alexandru Pîrvuleţ,
MARCEL SEMC1UC
SIDONiA RUSAN Bucur Bodea şi alţii, care au co
corespondentă lectat cele mai mari cantităţi corespondenţi
de fier vechi şi" fontă.
Cefalea de foc“m inteip petatea voioşie sănătoasă, să militeze pata animale
cu o voinţă fermă pentru bi
aitijlliep kunedopeni ruinţă. Una din condiţiile principale In timpul lunilor călduroase rilor d'e furaje, a bălegarului
pentru creşterea de animale o atenţie deosebită se va da şi urinei. In timpul efectuării
Intre 'dramaturgii contempo Piesa în patru acte. dezbătînd tensă, pînă în momentul de e- Tot printre personajele care sănătoase şi de mare produc luptei împotriva insectelor, în acestei curăţenii, pentru a nu
rani, Mihail Davicloglu se re problemele dintr-un sector de moţie puternică, atunci cînd poartă cuvîntul înaintat al par tivitate este asigurarea unor special a muştelor. In această ridica praful şi microbii care
marcă prin abordarea subiecte •cea mal mare importanţă — in smulge bandajul de pe ochi şi-şi tidului, fie prin atitudinea lor adăposturi corespunzătoare şi luptă un rol deosebit îl are cu se pot răspîndi odată cu el,
lor inspirate din viaţa de azi dustria grea - - aduce în scenă, recapătă vederea. In rolul Iui în familie, fie în producţie, nu mai ales îngrijirea acestora. răţenia. Scoaterea la timp a obiectele care se pot scoate se
a oamenilor muncii. Ga un cro prin opoziţie, două lumi — fie Dominie, tovarăşul Zăvoianu putem să nu amintim şi pe ne- bălegarului nu permite muşte scot afară din adăpost, iar o-
nicar al vremii, Davidoglu a a- care cu concepţia sa. In rolurile este bine ales. El poate rea astîmpăratul Pişto (Ion Văran) Adăposturile, chiâr dacă sînt lor să se înmulţească. Pentru biectele care nu pot fi miş
dus pe scenă „Minerii“ cu preo pozitive interpretează tovarăşii liza şi mai bine rolul dacă miş şi pe muncitorii care participă bine construite, în cazul cînd a preveni pătrunderea muşte cate din loc precum şi pereţii
cupările lor din 1948, „Cetatea Constantin Munteanu, Petre Ar carea lui de scenă va ti mal activ la repararea defecţiunilor nu sînt bine Îngrijite, ele duc lor dinafara grajdului se re şi tavanul se umezesc. Cu o
de foc“, inspirată din viaţa si- joca, Pavel şi Dominie, Silvia calculată, mai temperată. ce se produc din cauza clicii lui la scăderea producţiei de lapte comandă ca în timpul verii perie aspră se vor răzui pe
defurgiştilor şi oţelarilor reşi- Arjoca, soţia lui Petre, Marica, Liviu Brebenar şi Alee Jemănar. şi a sporului de greutate. In geamurile să fie înlocuite cu reţii, tavanul şi se va insista
ţeni. Piese ca „Omul din Geă- soţia lui Pavel, Aaron Gher- In aceste conflicte, cu mo adăposturile neîngrijite, ani plase de sîrmă. în mod deosebit asupra pardo
tal“, un episod din 1936 al vie ghei, Ştefan Svoboda. mente dramatice intense în via Gel care conduce acţiunea de malele se îmbolnăvesc uşor, selii care trebuie curăţată cit
ta bătrînului şi a fiilor săi, Sil descoperire a uneltelor reacţiu- laptele obţinut de la vaci este Crescătorii de animale tre mai bine.
ţii pescarilor şi „Horia", drama Eroul principal al dramei este via Arjoca, soţia iui Petre, a- nii este secretarul de partid al murdar şl conţine jnicrobi. O buie să ducă o luptă perm a
martirului din 1874, sînt de a- bătrînul Petre Arjoca. El este pare ca o mamă bună. Tova uzinei, Constantin Munteanu. consecinţă a neîngrijirii adă nentă şi împotriva şoarecilor şi După această curăţenie, aşa
semenea lucrări de valoare în un om hotărît, dîrz, cu o voin Felul în care lucrează acest se posturilor este şi aceea că a- zisă mecanică, urmează curăţe
fondul creaţiei dramatice. răşa Maria Stoica reuşeşte să cretar de partid, siguranţa şi nimalele, cele tinere mai ales, Sfaful medicului nia sanitară care constă în
ţă deosebită. Lupta pe care tre susţină acest rol, să întreţină puterea sa de muncă, întăresc nu se dezvoltă bine. spălarea atentă a pereţilor şi
Includerea piesei „Cetatea de buie să o dea între sentimentul o atmosferă familială plăcută. convingerea că-clica' va fi prin veterinar a tuturor părţilor interioare ale
foc“ în repertoriul teatrului Clipele grele ale rolului le-a "tre să în întregime. Eugen Tarhon, îngrijirea adăposturilor pre grajdului cu apă fierbinte Ia
muncitoresc al Combinatului si de frica morţii fiului său, Do- cut cu succes. realizatorul acestui rol, ă inter-' supune în primul rînd aplicarea şobolanilor deoarece aceştia, pe care se adaugă sodă (2 kg.
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ pretat sobru şi sigur 'de sine. regulilor de curăţenie. lingă fătul că distrug adăpos sodă la 100 litri apă fierbinte).
minic, şi datoria faţă de colec Pavel Arjoca, omul care a su turile şi consumă din furajele Se mai poate folosi leşie de ce
clin Hunedoara, care s-a prezen tivul de murtcă, faţă de uzina Sabotorii Alee 'Jemănar, Li- In grajdurile pentru vaci, cai animalelor, sînt răspînditori de nuşă, care este Ia îndemina ori
în care lucrează de 40 do ani, ferit accidentul în lupta cu cup viu Brebenar, Sabău, sînt unel şi porcine, de tipul celor exis boli molipsitoare la om şi ani cui. Spălarea se face cu cîrpe
tat'în premieră în cadrul „Festi constituie un moipent impor toarele, simte din plin ajutorul te descompuse puse în slujba tente pînă acum în regiunea male. In acest scop se va avea sau cu şomoioage de paie. Du
valului bienal de teatru „I. L. soţiei sale Marica, atît în cli spionajului străin. F.i sînt repre noastră, aşternutul murdar tre grijă ca furajele să fie bine pă ce s-au efectuat aceste o-
Caragiale", reprezintă un pas tant în desfăşurarea acţiunii. zentanţii unei lumi vechi, trecu buie scos de cel puţin 2-3 ori închise pentru ca şoarecii sau peraţiuni se procedează la vă-
înainte în munca colectivului Tovarăşul Artur Drago, inter pele grele cît şi în munca de zi te, care se zbat în ultimele clipe pe zi, iar rigolele de scurgere şobolanii să nu poată pătrun ruirea pereţilor grajdului cu
de existenţă. In rolul lui Liviu a urinei trebuie menţinute cu de la ele. lapte de var în concentraţie
teatral de aici. pretul acestui rol, a reuşit să cu zi. Acest rol, care solicită rate. In stare de perfectă cu de 10 Ia sută .
Dacă în ultimul timp, forma se integreze cu succes în con interpretului apropiere sufleteas Brebenar, Ovid Ivăşcoiu a rea răţenie trebuie ţinute şi aleile In scopul distrugerii lor se
că faţă de un om lovit, a" fost de deservire. In plus, acestea tre pot folosi capcane sau diferite Dezinfecţia trebuie făcută de
ţiile de teatru de amatori din ţinutul ce trebuia să-l redea'. A lizat un rol de înaltă factură buie presărate cu praf de var ne otrăvuri. Otrăvirea se va face în două ori pe an — primăvara
combinat au adus în faţa- pu făcut bine că a insistat mai realizat cu succes de tovarăşa stins sau amestec de praf de să numai sub supravegherea me după ieşirea animalelor la pă
blicului hunedorean şU din re mult pe reliefarea hotărîrii şi artistică. Mişcarea în scenă, mi var nestins cu rumeguş de lemn dicului veterinar. şune şi toamna înainte de in
giune mai mult subiecte de co orgoliului personajului. Aurelia Cîzu. Cu gingăşia şi pentru a absorbi vaporii de troducerea lor în adăpost.
medie, de data aceasta, orien dragostea ce se degajă din in mica şi schimbările de tonuri apă şi gazele urît mirositoare. In complexul măsurilor de în
tarea spre „Cetatea de foc“ In rolurile fiilor lui Arjoca, Varul sau amestecul de var şi grijire a adăposturilor un rol In afară de această dezin-
marchează o maturizare, o creş- Pavel şi Dominie, tovarăşii terpretare, tovarăşa Cîzu a adus sînt cu succes realizate. rumeguş de lemn se va schimba deosebit de important îl are fecţie care este cunoscută sub
icre a nivelului artistico-educa- în scenă un personaj veridio. de cîteva ori pe zi, iar seara, dezinfecţia. Această măsură are denumire de dezinfecţie pro
fiv. Gheorghe Doroftei şi respectiv In general, colectivul teatru după terim narea muncilor din drept scop să prevină bolile filactică există şi alte metode
Gheorghe Zăvoianu, s-au dove Un om care de multă vreme grajd, se va presăra un nou infecţioase şi parazitare la a- de dezinfecţii care se aplică
Prezenta acestei piese în re a fost prietenul familiei Arjoca, lui muncitoresc din Hunedoara strat. nimale, să distrugă microbii sub supravegherea atentă a
pertoriu, demonstrează că ar dit buni interpreţi. Tovarăşul care pot produce boli la ani medicului veterinar în caz de
Doroftei, deşi are un roi dificil, este Aaron Gherghei. El este a realizat un spectacol de bună Pentru asigurarea bunei lu male, să apere omul de bolile apariţie a unor boli molipsi
tiştii amatori militează pentru cel care opreşte pornirile pri minozităţi a grajdului, geamu comune lui şi animalelor. toare grave cum ar fi febra
îndeplinirea scopului propus. greu de interpretat, cu schim calitate. El s-a străduit ca ac rile adăposturilor trebuie ţinute aftoasă, pesta porcină etc.
bări radicale de situaţii, totuşi pite ale lui Petre, î! linişteşte in permanenţă curate, iar ta Prima etapă a dezinfecţiei
în momentele grele. Gherghef, ţiunea piesei, ideea, să fie trans vanul şi pereţii e bine să fie constă în îndepărtarea restu IOAN MÂRG1NEANU
se ridică la valoarea rolului ce-l văruiţi în alb.
in interpretarea lui Octavian mise cu succes spectatorilor pre medic veterinar
are de jucat. El realizează o Şerban, este bine realizat. E!
gradare a acţiunii, „tot mai in zenţi în sala teatrului.
reuşeşte să aducă în scenă o
La realizarea spectacolului, o
contribuţie de seamă a dat-o
scenografia (Emil Brandisz),
regia tehnică (Domniţa Roşu) şi
luminăţia (Teodor Roman).
E. USKAR
metodist principal la Casa
regională a creaţiei populare
