Page 62 - 1960-05

1 ţţeg'on8' a T
\ţ V.. luneJOo°arr‘a_-_D_e_^ß-—
c v v .T J ju u u a k
AnuS X II Nr. 1680
DIRECTIVELE CONGRESULUI AL III-lea AL P. M. R.
pentru planul de dezvoltare a economiei naţionale
şi pentru programul economic de perspectivă
In perioada care a trecut de Ia Congresul al Il-Iea
al Partidului Muncitoresc Romin, oamenii muncii din
Republica Populară Romînă au obţinut realizări de
însemnătate istorică în opera de construire a socia­
lismului.
Această perioadă se caracterizează prin creşterea
continuă a forţelor de producţie, lărgirea şi consoli­
darea relaţiilor de producţie socialiste, dezvoltarea
proporţională a economiei naţionale pe o linie mereu
ascendentă şi, pe această bază, ridicarea nivelului de
trai material şi cultural al poporului muncitor.
Succesele dobîndite confirmă justeţea liniei gene­
rale a partidului nostru bazată pe aplicarea neabă­
tută a învăţăturii marxist-leniniste, care arată că sin­
gura cale de făurire a orînduirii socialiste este in­
dustrializarea socialistă, dezvoltarea cu precădere a
industriei grele şi îndeosebi a industriei constructoare
de maşini, transformarea socialistă a agriculturii, re­
voluţia culturală.
Rezultatele obţinute pînă acum şi perspectivele
construcţiei socialiste au dat un mare avînt iniţiati­
vei creatoare a clasei muncitoare, a ţărănimii mun­
citoare, a intelectualităţii, care, prin energia şi stră­
duinţele lor pline de abnegaţie, au înfăptuit cu suc­
ces sarcinile trasate prin Directivele Congresului al
11-lea al partidului pentru dezvoltarea economiei na­
ţionale în anii 1956—1960.
Planurile anuale de dezvoltare a economiei na­
ţionale în perioada 1956—1959 au fost îndeplinite
şi depăşite an de an, iar în primul trimestru al anu­
lui 1960 planul producţiei globale industriale a fost
depăşit cu 4 la sută, ceea ce arată că există condiţii
pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe întregul an.
Producţia globală industrială va ti cu 65 la sută mai
mare în 1060 faţă de 1955, realizîndu-se cu succes
sarcina trasată de Congresul al II-lea eu privire la
creşterea producţiei industriale cu 60—65 la sută.
Producţia globală Industrială a înregistrat în anii
1956—1959 un ritm mediu anual de creştere de 10
la sută, iar în anul 1960, potrivit planului, producţia
industrială va spori cu 14 la sută, VOLUMUL PRO­
DUCŢIEI INDUSTRIALE VA FI, IN A6EST AN,
DE 5 ORI MAI MARE DECI! IN 1938.
Cele mai de seamă realizări au fost dobîndite
în ramurile principale ale industriei, de care depinde
mersul înainte al întregii economii naţionale.
In anul 1960, industria siderurgică produce faţă
de anul 1955 de peste 2 ori mai mult oţel, de peste
2 ori mai multe laminate finite pline, de 4,8 ori mal
multe ţevi de oţel, de peste 5,6 ori mai mult cocs
metalurgic.
Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării
metalelor, care stă Ia baza înzestrării tehnice a tu­
turor ramurilor economiei naţionale, produce anul
acesta de peste 2 ori mai mult decît în 1955; nivelul
prevăzut pentru 1960 a fost atins încă în 1959.
In indusiria chimică, producţia creşte de 2,3 ori
faţă de 1955; este in plină dezvoltare producţia de
îngrăşăminte chimice, fire şi fibre sintetice, mase plas­
tice şi alte produse chimice ; sînt în curs de con­
struire şi montaj mari complexe ale industriei chi­
mice, dotate cu tehnica cea mai modernă şi bazate
pe valorificarea superioară a resurselor naturale ale
solului şi subsolului ţării noastre.
Un succes însemnat al oamenilor muncii îl con­
stituie îndeplinirea cu aproape un an mai devreme
a prevederilor planului de electrificare elaborat de
partid pentru etapa de 10 ani, 1951 —1960, Producţii
de energie electrică a crescut de Ia 2,1 miliarde
kWh. în 1950 la 7,7 miliarde kWh. în 1960, depă­
şind cu 10 la sută prevederile planului de electri­
ficare.
Realizări de mare însemnătate pentru ridicarea
bunăstării celor ce muncesc au, fost obţinute în in­
dustria bunurilor de larg consum. In comparaţie cu
anul 1955, în 1960 producţia de confecţii va creşte
cu circa 36 la sută, tricotaje de lînă cu 66 la sută,
tricotaje de bumbac, cu 37 Ia sută, încălţăminte cu 621a
sută, unt şi brinzeturi de peste 2 ori, mobilă de 2,5 ori. continuare dezvoltarea proporţională, armonioasă a
Producţia de ulei şi de zahăr va fi în anul 1960 de
aproape două ori şi jumătate mai mare decît în 1955.
In anii 1956—1959 au intrat în funcţiune, în in­
dustria republicană şi locală, 101 întreprinderi noi,
93 de secţii noi, iar 294 de întreprinderi existente au
fost reutilate şi dezvoltate.
Ga urmare a dotării a numeroase întreprinderi cu
utilaj modern şi a ridicării nivelului de calificare al
muncitorilor, mai mult de trei sferturi din sporul
producţiei industriale a fost obţinut pe seama creşterii
productivităţii muncii Pe ansamblul industriei socia­ socialiste la sate, închelndu-se în această perioadă TRIALE VA FI IN ANUL 1965 DE APROXIMATIV
liste, productivitatea muncii creşte în 1960 faţă de
1955 cu 48 la sută, realizîndu-se în perioada 1956—
1960 un ritm mediu anual de creştere de peste 8
Ia sută. In mod deosebit a sporit productivitatea mun­
cii în industria construcţiilor de maşini şi în indus­
tria chimică, ramuri în care creşterea în 1959 faţă plină şi cit mai raţională a pămîntulu!, pentru dez­ pa A) va creşte în 1965 de circa 2,2 ori faţă de prin înzestrare cu instalaţii noi.
de 1955 a fost de 56 la sută, respectiv 60 la sută.
Datorită sporirii productivităţii şi eforturilor depuse
de oamenii muncii în lupta pentru economii de fon­
duri materiale şi băneşti, preţul de cost în industria
republicană a scăzut cu circa 12 la sută în anii 1956—
1959. muncii, reducerii preţului de cost şi îmbunătăţirii con­ derurgie, construcţia de maşini, energie electrică, in­ vederea creşterii procentului de recuperare a ţiţeiului din
Transformări de însemnătate istorică au avut Joc tinue a calităţii produselor.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Vineri 20 mai 1960
pe anii 1960-1965
în agricultură. Sarcina trasată de Congresul al 11-lea
al partidului ca în 1960 sectorul socialist din agri­
cultură să fie preponderent ca suprafaţă şi ca produc-
ţie-marfă a fost realizată încă de la sfîrşitul anului
1959. Sectorul socialist din agricultură — gospodării
de stat, gospodării colective şi întovărăşiri agricole
— cuprindea la I martie a.c., în total, 77 la sută
din suprafaţa arabilă a ţă rii; peste 76 la sută din
totalul familiilor ţărăneşti sînt cuprinse în gospodării
agricole colective şi întovărăşiri.
Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agri­
culturii. statul democrat-popular a acordat un puter­
nic ajutor prin investiţii care s-au ridicat ia aproape
8,6 miliarde de lei în anii 1956—1959. Faţă de 30.500
tractoare convenţionale în 1955, agricultura va dis­
pune la sfîrşitul anului 1960 de 62.650, depâşindu-se
cu 25.650 tractoare convenţionale prevederile Directi­
velor, precum şi de 17.400 combine pentru păioase
şi alte mii de maşini agricole.
Producţia globală agricolă a înregistrat, în ultimii trebuie să sc mai adauge veniturile băneşti rezultate
şase ani, un spor mediu anual de 4,2 la sută. In 1959,
sectorul socialist care la începutul campaniei agricole
de vară cuprindea 67 Ia sută din suprafaţa arabilă,
a asigurat 75 la sută din fondul central al statului
la grîu, peste 60 la sută la porumb, 66 la sută Ia
floarea-soarelui, circa 90 ia sulă la sfecla de zahăr.
Datorită creşterii producţiei agricole globale şi a
producţiei agricole-marfă, este pe deplin asigurată
aprovizionarea populaţiei cu pîine, carne, grăsimi,
legume şi alte produse agroalimentare, precum şl
aprovizionarea industriei cu materii prime agricole;
totodată, au crescut continuu rezervele de produse
agricole ale statului.
Corespunzător cu dezvoltarea continuă a econo­
miei naţionale, traficul total de mărfuri a crescut în
anii 1956—1960 cu aproape 30 Ia sută. din care pe
calea ferată cu 22 la sută, iar în transporturile auto
de 2,4 ori.
S-a continuat îmbunătăţirea repartizării teritoriale
a forţelor de producţie, în vederea ridicării regiunilor
rămase în urmă.
întărirea continuă a economiei naţionale îşi gă­
seşte expresia şi în faptul că bugetul statului se în­
cheie în fiecare an cu excedente, circulaţia bănească
este sănătoasă, creşte puterea de cumpărare a leului,
se dezvoltă comerţul exterior, iar balanţa de plăţi
externe este echilibrată. Venitul naţional va fi în 1960
de circa 1,4 ori mai mare decît în 1955 şi de apro­
ximativ 2,7 ori mai mare decît în 1938.
îmbunătăţirea salarizării, mărirea pensiilor, scu­
tirile şi reducerile de impozite, acordarea alocaţiilor
de stat pentru copii au determinat creşterea venitu­
rilor băneşti ale salariaţilor în 1959 cu mai mull
de 10 miliarde lei faţă de 1955. Sarcina cu privire
I.
Planul de dezvoltare a economiei naţionale
pe anii 1960—1965
SARGINA FUNDAMENTALA A PLANULUI EGO-
NOMIG PE PERIOADA DE ŞASE ANI, 1960-1965,
ESTE DEZVOLTAREA BAZEI TEHNIGO MATERIA­
LE A SOCIALISMULUI, CREŞTEREA RAPIDA A
FORŢELOR DE PRODUCŢIE, IN VEDEREA DESA-
VIRŞIRII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE IN REPU­
BLICA POPULARA ROMINA.
PRIN ÎNCHEIEREA COLECTIVIZĂRII AGRI­
CULTURII, RELAŢIILE DE PRODUCŢIE SOCIA­
LISTE VOR CUPRINDE ÎNTREAGA ECONOMIE
NAŢIONALA CARE VA CAPATA ASTFEL UN CA­
RACTER UNITAR.
Planul economic pe anii 1960—1965 asigurînd în
întregii economii, va avea următoarele obiective prin­
cipale :
1. Concentrarea şi pe viitor a principalelor efor­
turi in direcţia industrializării socialiste; dezvolta­
rea cu prioritate a industriei grele, cu pivotul ei. in­
dustria constructoare de maşini, care să asigure creş­
terea în ritm susţinut a tuturor ramurilor economiei
naţionale.
O deosebită atenţie se va acorda dezvoltării resur­
selor energetice, precum şi bazei de materii prime,
în scopul prelucrării şi valorificării ei superioare.
2. Lărgirea şi consolidarea relaţiilor de producţie
procesul de transformare socialistă a agriculturii.
Dezvoltarea economică a gospodăriilor agricole co­
lective va crea noi condiţii favorabile pentru mecani­
zarea şi chimizarea agriculturii, pentru folosirea de­
voltarea multilaterală a producţiei agricole vegetale
şi animale.
3. Introducerea pe scară tot mai largă a cuceriri­
lor tehnicii şi ştiinţei mondiale în toate ramurile eco­
nomiei naţionale, in scopul creşterii productivităţii
6 pagini 30 bani
P R O IE C T
la creşterea salariului real cu 30 la sută în 1960 faţă
de 1955, trasată de Congresul al II-lea al partidului,
a fost îndeplinită şi depăşită, realizîndu-se încă în
1959 o creştere de 33 la sută. In vederea îmbunătă­
ţirii condiţiilor de locuit ale salariaţilor, statul a alo­ următoarele nivele de producţie i
cat în anii 1956—1960 pentru construcţii de locuinţe
fonduri în suină totală de circa 5 miliarde de lei, din
care s-au construit, pînă ia sfîrşitul anului 1959, un
număr de peste 63.000 apartamente. Pentru anul 1960
se prevede darea în folosinţă a unui număr de încă
31.000 apartamente, depăşindu-se cu peste 16.000
apartamente prevederile Directivelor Gongresului al
II-lea al partidului.
Ga urmare a procesului de transformare socialistă a
agriculturii şi a dezvoltării schimbului între oraş şi
sat, a crescut nivelul de frai materia! şi cultura! al
ţărănimii muncitoare. Veniturile ţărănimii provenite
din valorificarea produselor agricole către stat prin
contractări şi achiziţii la preţuri remuneratorii, au
sporit în 1959 cu 30 la sută Iată de 1955. La aceasta
din vînzările pe care ţărănimea ie face direct la piaţă,
precum şi cantităţile sporite de produse consumate în
gospodărie. In anii 1955—1959 s-au construit în me­
diul rural circa 330.000 locuinţe.
Cheltuielile social-culturaîe ale statului cresc de la
6,8 miliarde Iei în 1955, la 13,4 miliarde lei în 1960,
din care pentru învăţămînt şi cultură 4,3 miliarde lei.
pentru ocrotirea sănătăţii şi prevederi sociale 4 mi­
liarde de lei.
Volumul de desfacere a mărfurilor cu amănuntul
prin comerţul socialist va creşte potrivit planului pe
1960, cu 52 la sută faţă de 1955. La principalele pro­
duse desfacerea mărfurilor către populaţie va creşte
în 1960 fată de 1955, nu circa 68 Ia sută la carne
şi preparate de carne, cu aproape 70 la sută la gră­
simi, cu 63 la sută la zahăr şi produse zaharoase,
cu circa 136 la sută la lapte, cu circa 31 la sută la
ţesături şi confecţii de bumbac şl lînă, cu peste î!6
Ia sută la încălţăminte de piele.
Pentru îmbunătăţirea deservirii populaţiei cu măr­
furi, reţeaua de desfacere a crescut cuaproape 6000
de unităţi comerciale.
La obţinerea succeselor poporului romîn pe Frontul
construcţiei socialiste un rol deosebit de important ?1
are puternicul sprijin economic, tehnic şi ştiinţific pe
care ni-l acordă Uniunea Sovietică, relaţiile de cola­
borare şi într-ajutorare tovărăşească statornicite între
ţările lagărului socialist
îndeplinirea prevederilor Directivelor celui de-al
II-lea Congres al partidului a creat baza tehnico-ma-
terială necesară pentru progresul -continuu, într-un
ritm şi mai înalt, al întregii economii naţionale în
anii următori.
4. Ridicarea în continuare a economiei regiunilor
şi raioanelor mai puţin dezvoltate.
La amplasarea noilor construcţii industriale vor
trebui avute în vedere : obţinerea eficienţei economice
maxime, prin folosirea condiţiilor economice şi natu­
rale favorabile ale fiecărei regiuni ; folosirea mai com­
plectă a resurselor naturale; apropierea industriei de
baza de materii prime şi centrele de consum ; crearea
unei baze industriale în oraşele lipsite de industrie
sau slab industrializate ; folosirea cit mai judicioasă
a forţei de muncă în toate regiunile ţării.
5. Sporirea venitului naţional, ca urmare a dezvol­
tării economiei naţionale şi, pe această bază, asigu­
rarea fondului de acumulare necesar reproducţiei so­
cialiste lărgite şi creşterea fondului de consum desti­ km. linii de 110 kV şi peste 20.000 km. linii de 6 kV, şi alte metode înaintate, care să asigure utilizarea cea
nat îmbunătăţirii continue a nivelului de trai al oa­
menilor muncii.
in vederea înfăptuirii obiectivelor politico-econo-
mice trasate pentru perioada 1960—1965, planul de
şase ani de dezvoltare a economiei nationale va pre­
vedea :
Industria
1. VALOAREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUS­cerute pe piaţa mondială.
2,1 ORI MAI MARE DECÎT IN 1959, CORESPUN-
ZIND CU UN RITM MEDIU ANUAL DE CREŞTERE
DE CIRCA 13 LA SUTA.
Producţia industriei mijloacelor de producţie (gru­
1959, iar producţia industriei bunurilor de consum
(grupa B) va creşte de circa 2 ori.
Pentru asigurarea ritmului intens de dezvoltare
a industriei şi a celorlalte ramuri ale economiei na­
ţionale, principalele eforturi se vor îndrepta spre si­
dustria chimică, precum şi spre intensificarea hieră- zăcăminte, se vor extinde la cea mai mare parte din
Citiţi în paginile
• in cinstea celui de-al III-lea Congres al • N. S. HRUŞCIOV: Politica noastră con­
P.M.R. tinuă să rămînă o politică de coexistenţă
paşnică.
• Opinia publică mondială condamnă ac­
ţiunile provocatoare ale guvernului american. • Oamenii sovietici sprijină în unanimitate
declaraţia făcută de N. S. Hruşciov.
• Convorbirea dintre N. S. Hruşciov şi Cy­
rus Eaton (pag. 5-a). • Popoarele nu pot fi înşelate.
• N. S. Hruşciov a părăsit Parisul plecînd • Evoluţia zborului navei cosmice sovietice.
spre Berlin. (pag. 6-a)
rilor de descoperire a noi zăcăminte care să lărgească schele, procesele de recuperare secundară şi de menţi­
baza de materii prime. nere a presiunii.
La principalele produse industriale se vor atinge Gazele de sondă vor fi captate şi utilizate în pro­
porţie de cel puţin 95 la sută, iar întreaga producţie de
gaze captate va fi dezbenzinată.
Unitatea Nivelul a-|
de 1959 In prelucrarea ţiţeiului, obiectivul principal va fi ri­
1965 nului 1965 dicarea nivelului tehnic al rafinăriilor existente şi intro­
măsură faţă de ducerea celor mai noi procedee de prelucrare secun­
dară, astfel îneît în 1965 valoarea unei tone de ţiţei
1959 supus prelucrării să crească cu cel puţin 40 Ia sută
faţă de 1959.
Energie eiectr. mil. kWh 6.824 18.500 2,7 ori
Va creşte proporţia de motorină la prelucrarea ţiţe­
Cărbune extras mii tone 7.977 11500-12500 1,4-1,6 „ iului şi se va îmbunătăţi calitatea benzinei, motorinei
şi a uleiurilor.
Ţiţei extras mii tone 11.438 12.200 107 la sută
Construirea de instalaţii cu capacităţi mari şi con­
Gaz metan mii, m5 5.782 13.300 2,3 ori centrarea prelucrării într-un număr restrîns de rafi­
Cocs metalurg. mii tone 609 1.600 2,6 ori nării vor reduce costul investiţiilor şi vor asigura con­
Minereu de fier mii tone 1.064 4.000 3,8 ori diţii mai economice de exploatare.
4. In orientarea folosirii GAZELOR NATURALE este
Oţel mii tone 1.418 3.300 2,3 ori
necesar să ducem o politică de perspectivă.
Aluminiu mii tone — 20-30 — In primul rînd, va trebui să facem faţă necesităţilor
Tractoare buc. 11.000 25.000 2,3 ori tot mai mari aie industriei chimice a cărei dezvoltare
în ritm accelerat, prevăzut în Directive, trebuie asigu­
Autocamioane rată în întregime şi pe o lungă perioadă cu această
materie primă ţinîndu-se seama şi de perspectiva apa­
şi autobuze buc. 8.008 16.000 2 ori riţiei unor procese tehnologice noi.
Locomotive . 95 _ Trebuie extinsă folosirea gazului metan în siderur­
Diesel electr. buc. gie, atît la elaborarea oţelului Martin şi în furnale,
unde această folosire dâ rezultate economice eficiente,
Vagoane marfă buc. 3.584 6.000 1,7 ori cît şi în perspectivă la procesele noi de producţie a oţe,
Iului, ce sînt în curs de experimentare în diverse ţări.
Maşini-unelte
Trebuie urmărită sistematic înlocuirea combustibi-
de aşchierea Iilor lichizi şi solizi, mai puţin eficienţi, în centrale
metalelor buc. 3.116 7.500-8.000 2,4-2,6ori electrice şi în întreprinderi industriale.
Instalaţii de buc. 72 135-140 1,9 ori Asigurîndu-se o gospodărire riguroasă, trebuie ex-
foraj 467 1.100 2,4 ori tinsă folosirea gazelor naturale în consumul casnic, în<
deosebi în noile construcţii de locuinţe în vederea eco>
Motoare electr. MW nomiei de material lemnos.
Excavatoare buc. 52 400 7,7 ori Pentru acoperirea în perioada anilor 1960-1965, a ne»
cesităţilor balanţei de gaze naturale, producţia trebuie
Sodă calcinată să crească în 1965 la 13,3 miliarde m3, faţa de 5,8 mi
barde în 1959 ; se va dezvolta reţeaua de transport prin
şi caustică mii tone 171 500 2,9 ori construirea a încă circa 1.450 km. de conducte magis­
trale, astfel ca în 1965 lungimea totală a conductelor
îngrăşăminte 500 9,6 ori magistrale să ajungă la 4.000 km.
minerale 100° 0 mii tone 52 50 — In perspectivă, utilizarea multilaterală a gazelor na­
Cauciuc sintetic mii tone — turale impune eforturi materiale şi organizatorice deo­
sebite pentru creşterea rezervelor necesare acoperirii ba­
Mase plastice
şi răşini sin­ 5,8 peste 95 peste 16 ori
tetice mii tone
Fibre şi fire 13 43 ori
sintetice mii tone 0,3
Anvelope mii buc. 312 1.100 3,5 ori
Hîrtie mii tone 127 374 2,9 ori
Ciment mii tone 2.850 6.500 2,3 ori
Plăci din par- :
ticole aglo­
merate şi fib- 17 peste 300 18 ori
rolemnoase mii tone
mii. lei 811 2.480 3,1 ori
Mobilă
Aparate de mii buc. 167 300 1,8 ori
mii buc. — 130 —
radio
Televizoare mii buc. 157 450 2,9 ori
Biciclete 50 12,3 ori
Frigidere mii buc. 4,1
Ţesături (total) mii. m.p. 287 540-550 1,9 ori
Tricotaje (total) mii. buc. 30,5 peste 70 pasta 2,3 ori
încălţăminte („) mil. per. 28,2 45 1,6 ori
Carne mii tone 241 610 2,5 ori
Ulei comestibil mii tone 60 200 3,3 ori
Zahăr mii to"e 242 4601 1,9 ori
2- PRODUCŢIA DE ENERGIE ELECTRICA va creşte lanţei de gaze la un nivel care să facă faţă cerinţelor
într-un ritm mai rapid decît ansamblul industriei, astfel tot mal mari ale economiei noastre naţionale.
incit să satisfacă necesităţile tuturor ramurilor econo­
miei şi să asigure introducerea şi dezvoltarea tehnicii 5. Principala sarcină în INDUSTRIA CĂRBUNELUI
noi, prin electrificarea, mecanizarea şi automatizarea este asigurarea bazei de materii prime pentru fabri­
proceselor de producţie.
carea cocsului şi complectarea surselor de energie pri­
In 1965 producţia de energie electrică va fi de circa mară. Se prevede ca extracţia totală de cărbune să
18,5 miliarde kWh, de 2,7 ori mai mare decît în 1959. crească la 11,5—12,5 milioane tone în 1965, de 1,4— 1,6
ori mai mult deci! în 1959.
Puterea nouă ce se va instala în centralele electrice
în perioada 1960-1965 va fi de 2.380 MW şi anume : 540 Pentru aceasta, se vor dezvolta la maximum capa­
MW prin amplificarea unor centrale existente (Borzeşti, cităţile de producţie ale minelor existente, care au po­
Paroşeni, Grozăveşti ş.a.), şi 1.840 MW în centrale noi sibilităţi să producă în condiţii economicoase, şi se vor
(Bicaz, Ploeşti, Luduş, Craiova, Oradea, Tg. Mureş, pune în exploatare noi mine în bazinele care asigură o
eficienţă economică mai ridicată a investiţiilor.
Iaşi ş. a.).
In vederea asigurării bazei de materii prime pentru
Din totalul puterii ce se va instala în centralele ter­
moelectrice, peste 50 la sută va fi pe termoficare. fabricarea în ţară a cocsului metalurgic, urmează să
Prin concentrarea producţiei de energie electrică şi se intensifice lucrările geologice pentru sporirea rezer­
termică, prin instalarea de agregate mari şi ou earcte- velor la cărbunii de calitate superioară, să se deli­
ristici tehnice moderne, se va reduce consumul specific miteze cîmpuri miniere pentru construcţii de noi mine,
de combustibil în centralele termoelectrice cu abur, iar în principalele bazine carbonifere, astfel îneît să se
investiţia specifică medie pe kW instalat în aceste cen­ realizeze o extracţie de cel puţin 6 milioane tone în
trale va scădea cu aproximativ 30 la sută. 1965 faţă de 4,1 milioane tone în 1959.
Corespunzător creşterii puterii instalate în centralele In scopul îmbunătăţirii calităţii cărbunelui, se va
electrice, se va dezvolta sistemul electro-energetic naţio­ pune în funcţiune pînă în 1965 o nouă instalaţie de
nal prin extinderea reţelelor de transport şi de distribu­ preparare în Valea Jiului cu o capacitate de peste 3
ţie. Se vor construi pînă în 1965 peste 23.000 km. linii milioane tone/an din care 1 milion tone în 1963, con­
electrice de transport din care circa 750 km. linii elec­ struită pe baza unei tehnologii moderne.
trice de transport de tensiune foarte înaltă, circa 2.500
Se vor efectua cercetări privind posibilităţile de în­
nobilare şi valorificare complectă a lignitului prin des­
hidratare, brichetare, gazeificare sub presiune, precum
de 15 şi 35 kV ; din acestea din urmă peste 50 la sută mai economică a acestui combustibil. Mai mult de ju­
în cadrul acţiunii de electrificare pentru nevoile agri­ mătate din producţia de lignit va fi consumată în cen­
culturii. trale termoelectrice, amplasate în apropierea bazinelor
3. INDUSTRIA PETROLULUI se va dezvolta pe carbonifere.
baza unei exploatări economice şi raţionale, ţinindu-se Se va extinde mecanizarea lucrărilor miniere prin
seamă, la extracţie, de o judicioasă gospodărire a re­ introducerea metodelor avansate de construcţii a mi­
zervelor de ţiţei, iar la prelucrare, de nevoile consumu­ nelor şl de extracţie a cărbunelui.
lui intern, de asigurarea materiei prime pentru indus­ Consumul specific de lemn de mină se va reduce de
tria petrochimică, precum şi de calitatea şi sortimentele
la 53 m.c. pe mia de tone cărbune extras în 1959, la
cel mult 35 m.c. în 1965, prin extinderea abatajelor fron­
tale cu armare metalică.
Extracţia de ţiţei va fi în 1965 de circa 12,2 mili­ 6. Atenţia principală în domeniul dezvoltării indus­
oane tone. triale se va acorda sporirii PRODUCŢIEI SIDERUR­
Pentru asigurarea ritmului de creştere a rezervelor GICE, pentru satisfacerea în măsură din ce în ce mai
de ţiţei şi extinderea forajului la adîncimi din ce în ce mare a nevoilor crescînde de oţel şi laminate ale eco­
mai mari, se va moderniza parcul de instalaţii de foraj nomiei naţionale,
In anul 1965 producţia de fontă va ajunge la circa
2 milioane tone, faţă de 846 mii tone în 1959; produc­
Forajul cu turbină se va extinde pînă Ia 70 la sută ţia de oţel la 3,3 milioane tone faţă de 1,4 milioane
din totalul forajului• va creşte viteza de foraj cu cel tone în 1959; producţia de laminate finite pline (in­
puţin 40 la sută în 1965, faţă de 1959. clusiv bare pentru ţevi) va ajunge la peste 2 milioane
tone, iar producţia de ţevi de oţel la peste 500 mii tone.
Se va intensifica extracţia din sondele vechi, prin
aplicarea pe scară largă a unei tehnologii avansate. In Sporul producţiei de fontă se va realiza prin recon­
struirea furnalelor de la Reşiţa, construirea unei secţii
(Continuare in pag. 2-a)