Page 63 - 1960-05

*ag. íf DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 168 j
m

economic oţeluri de calităţi superioare, mase plastice timentul, astfel încît cel puţin 30 Ia sută din pro­ un accent puternic se va pune pe construirea în masi­ cărnii de pasăre şi a subproduselor, precum şi spaţii
frigorifice.
şi alţi înlocuitori, astfel încît, ţinînd seama şi de îm­ ducţia totală să fie utilizată pentru înlocuirea meta­ vele păduroase a căilor de transport. Se vor construi
Se va moderniza reţeaua de aprovizionare cu lapte,
DIRECTIVELE bunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie, să se reducă lelor feroase şi neferoase şi 20 la sută în industria peste 8.500 km. drumuri permanente şi alte căi de tran­ dotîndu-se. centrele de preluare cu agregate de răcire,
consumul specific de laminate feroase cu cel puţin lemnului şi mobilei. In cadrul producţiei de mase plas­ sport, amplasate corespunzător nevoilor exploatărilor cisterne izoterme, iar pentru transport, unităţile vor li
dotate cu autodube izoterne şi frigorifere.
Congresului ai lll-lea ai P .M . R. 22 la sută-în 1965 faţă de 1959 şi cu 30—35 la sută tice şi răşini sintetice se va dezvolta cu precădere curente şi pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a
pentru planul de dezvoltare la metale neferoase (fără aluminiu). §e vor construi fabricarea policlorurii de vinii, a polietilenei, precum arboretului. In vederea sporirii resurselor de peşte se vor lua
o, turnătorie şi o forjă pentru piese mai grele de 25 şi a unor răşini sintetice necesare industriei prelu­ măsuri pentru creşterea producţiei în apele interioa­
Se va acorda cea mai mare atenţie executării lu­ re prin amenajări de iazuri, eleştee, bălţi, bazine de
'retenţie a apelor şi, se va extinde pescuitul ma;in.
a economiei naţionale pe anii tone. crării lemnului. crărilor de igienă a pădurilor, prevenirii şi combaterii
1960-1965 şi pentru programul Producţia de utilaje energetice va creşte de 3,5 In 1965 se vor produce circa 34.000 tone fire şi dăunătorilor. In unităţile existente şi în unităţile ce se vor con­
strui în industria alimentară, se vor introduce linii
ori; producţia de motoare c u ’¦ardere internă va creşte fibre pe bază de celuloză şi' circa 13.000 tone fibre . continue de fabricaţie, mecanizate şi automatizate, care,
de 4 ori, introdueîndu-se în fabricaţie noi grupe de . şi lire sintetice, care vor îmbogăţi sortimentele de ma­ pe lîngă o productivitate sporită, vor asigura menţine­
Se va extinde mecanizarea proceselor tehnologice rea. vitaminelor şi a valorii nutritive a produselor, sta­
bilitatea calităţii şi condiţii optime de igienă.
în exploatările forestiere realizîndu-se în 1965 un indice

economic de perspectivă motoare moderne, de benzină şi Diesel. terii prime necesare industriei textile. In acest scop de mecanizare de 50-55 la sută la doborît şi la scos-

(P R O f E C T) ¦Pentru .Industria minieră, se . vor. produce, maşini se va construi o fabrică de celofibră din celuloză, apropiat şi de 55—60 la sută la încărcat.
de extracţie, maşini de încărcat, celule de flotaţie, pe bază de stuf şi lemn, cu o capacitate de 35.000 Gradul de utilizare în scopuri industriale a masei

(Ormare din pag. l-a) locomotive de .mină, inşţalaţii pentru prepararea şi tone pe ah şi o secţie de fire de mătase artificială. lemnoase, inclusiv folosirea rămăşiţelor şi a lemnului de

înnobilarea minereurilor etc., în principal prin dezvol­ Pentru creşterea producţiei de fibre şi fire sintetice mici dimensiuni de la exploatări şi din fabrici, va tre­

noi de furnale de mare capacitate la Hunedoara şi prin tarea uzinelor de utilaj minier din Satu Mare, Baia se va dubla capacitatea fabricii de relon, precum, şi bui să crească de la 60 la sută în 1959, la circa 70 la Se va acorda o atenţie deosebită dezvoltării reţ lei
frigorifice pentru păstrarea produselor şi menţinerea
creşterea productivităţii furnalelor cu circa 40 la sută Mare şi din oraşul Petru Grozaî a fabricii de rolan de la Săvineşti. sută în 1965, iar pierderile la exploatări să se reducă calităţii lor. Faţă de 1959 spaţiul frigorific din între­
prinderile industriale, antrepozite şi depozite alimentare
In 1965 faţă de 1959. ... ;;i, Pentru industria siderurgică se va produce utilajul Industria chimică va continua să se dezvolte în cu peste 50 la sută. va fi de <?irca 3 ori mai marc, mijloacele de transport
frigorifice, (vagoane, autodube şi cisterne frigorifice şi
Un puternic accent se va pune pe dezvoltarea ex­ tehnologic .şgeşific pentru furpale, aglomeratoare, coc-, domeniul petrochimiei, pe baza resurselor naturale 12. Dezvoltarea în următorii ani a industriei şi a ce­ izoterme) vor fi de 4—5 ori mai multe, iar numărul
agregatelor frigorifice (dulapuri şi vitrine frigorifere),
tracţiei şi îmbogăţirea minereurilor de fier: prin spo­ serii, cuptoare de oţel, părţi de laminoare etc., în prin­ existente îţi ţară, în scopul realizării unui larg sor­ lorlalte . sectoare ale economiei naţionale cere un efort pentru deservirea reţelei comerciale cu amănuntul şi a
unităţilor colective (creşe, cămine, cantine, spitale etc.)
rirea capacităţii minelor existente şi prin deschiderea cipal la Reşiţa şi la uzinele ?,23 August". timent de chimicale necesare industriei şi agriculturii. susţinut IN DOMENIUL GERGETARILOR GEOLO­ va sopri de circa 10 ori.

Pentru industria petrolului se va acoperi întreg In cadrul complexului petrochimic Borzeşti se va GICE, pentru sporirea şi folosirea la maximum a re­

de noi mine, producţia de minereu de fier va ajunge necesarul de instalaţii de foraj; se va lărgi gama de pune în funcţiune o uzină de cauciuc sintetic cu o surselor de substanţe minerale utile, pentru a acoperi

în 1965 la circa 4 milioane tone, faţă de 1 milion tone instalaţii de foraj pînă. la 'adîncimi de 6.000 metri. capacitate anuală de circa 50.000 de tone, folosind într-o măsură cît mai mare nevoile producţiei din re­
surse proprii.
In 1959 ; în vederea reducerii preţului de cost al mine­ Se va- .însuşi fabricarea - de - instalaţii de prelucrare a ' gazele petroliere. 1¦. '

reului se va urmări îndeosebi exploatarea zăcămintelor ţiţeiului, a uleiurilor şi a parafinei, de ¦dezbenzinare Prin intrarea în funcţiune a fabricii de anvelope In perioada 1960—1965 se prevede un volum de lu­
etc. Pentru realizarea acestor utilaje, se vor profila pentru automobile, şi tractoare — fabrică în curs de crări de cercetări geologice cu 65—70 la sută mai mare
în carieră: se vor construi instalaţii de preparare şi în această direcţie un număr de întreprinderi. cpnsfrucţie — în 1965 se vor produce 1,1 milioane decît în cei 6 ani anteriori. Capacităţile de înmagazinare vor spori cu peste
230.000 m.p. prin construcţii de silozuri, depozite pen­
îmbogăţire a minereurilor de fier, precum şi instalaţii tru materii prime şi produse finite.

de aglomerare a minereului mărunt. Pentru înzestrarea tehnică a industriei chimice se bucăţi .anvelope. Fondurile destinate pentru lucrările geologice vor fi
va extinde producţia de compresoare, coloane de sin­
In anul 1965 se vor produce circa 1,6 milioane tone teză şi vase sub presiune, utilaje din oţel inoxidabil Pentru aprovizionarea cu reţele cord de mare re­ folosite în primul rînd pentru punerea în evidenţă a
şi refractar, armături antiacide.-în vederea-asigurării
cocs faţă de 609 mii tone în 1959, asigurîndu-se astfel zistenţă a industriei de anvelope, se va Construi o rezervelor de minereuri de fier şi minereuri neferoase, 15. Se prevede ca producţia globală a INDUS IKIHl
fabricaţiei' de triilăj. de 'înaltă calitate tehnică şi în
din producţia internă 70 la sută din necesarul de cocs condiţii economicoase, se vor profila un număr de fabrică •. cu o capacitate anuală de 25,000 tone celu­ de ţiţei, gaze naturale, cărbuni cocsificabili şi ener­ STICLEI ŞI A CERAMICII FINE să crească de circa
întreprinderi pentru producţia de utilaje necesare in­
pentru siderurgie ; uzina cocsochimică de la Hunedoara loză pentru reţele cord şi q fabrică de fire şi reţele , getici. 2,2 ori în 1965 faţă de 1959.
dustriei chimice.
va ajunge în 1960 la capacitatea finală de 1 milion Pentru industria materialelor de construcţii se va cord de mare rezistenţă, cu o capacitate de circa Corespunzător cu creşterea volumului de construcţii
9.000 tone/an.
tone/an şr se va construi o uzină pentru fabricarea însuşi fabricaţia de tipuri moderne de linii de ciment Se vor continua lucrările în adîncime la zăcămin­ industriale şi de locuinţe, producţia de geamuri va
şi de alte materiale; pentru exploatarea şi industriali­ tele de ţiţei cunoscute sau exploatate astăzi şi se vor
cocsului metalurgic din cărbuni energetici de Valea Jiu­ zarea lemnului, se vor produce utilaje necesare fabri­ Pentru creşterea producţiei de hîrtie se vor con­ creşte de circa 2,7 ori, iar producţia de obiecte din fa­
cilor de placaj.e, de plăci aglomerate şi fibro-iemnoase, strui, pînă în 1965, fabrici cu o capacitate totală de executa lucrări de prospectare şi explorare în zonele de
lui, aplicîndu-se un procedeu nou. In anul 1965, noua circa 360.000 tone/an celuloză şi semiceluloză pape- ianţă de 3,3 ori. ,,
de mobilă, gatere şt fierăstraie. perspectivă conturate în regiunile Graiova, Piteşti,
uzină va produce cel puţin 400 mii tone cocs. Pentru industria construcţiilor se va însuşi producţia Bucureşti şi altele. Se va acorda o atenţie deosebită îmbunătăţirii ca­
lităţii tuturor produselor şi lărgirii sortimentelor. In
Obiectivul industrial cel mai important în perioada de macarale turn dc 40 şi 100 tone metri, vibratoare tară şi circa 360.000 tone/an hîrtie. La cărbuni, lucrările geologice vor ti orientate în acest scop, se va extinde folosirea maşinilor automate,
pentru beton, remorci, .speciale de transport, autovehi­ La construirea noilor unităţi producătoare de cau­ primul rînd spre creşterea rezervelor de cărbuni de ca­ astfel ca în anul 1965 cel puţin 60 la sută din pro­
1960—1965, pentru realizarea căruia vor fi concentrate cule şi vagoane pentru transportul cimentului, exca­ litate superioară (huilă de Valea Jiului şi Banat). ducţia de sticlărie de menaj şi ambalaj să se realizeze
ciuc, celuloză şi hîrtie se vor adopta cele mai mo­ cu asemenea maşini. Se va construi o fabrică de gea­
însemnate mijloace financiare şi cele mai bune forţe vatoare şi altele. derne procedee şi instalaţii, avînd un grad ridicat Rezervele de lignit mai ales cele din Oltenia, vor fi muri care va produce circa 10 milioane m.p. Se vor
Pentru industria uşoară se va produce utilaj mo­ de automatizare şi mecanizare, ceea ce va duce Ia explorate în vederea transformării lor în rezerve indus­ introduce utilaje şi procedee moderne pentru tragerea,
tehnice şi organizatorice, este construcţia noului com­ obţinerea unor produse de calitate superioară şi a triale, pe măsura cerinţelor de dezvoltare a economiei turnarea şi şlefuirea geamurilor, precum şi linii mo­
dern de înaltă productivitate, şi cu gabarit redus pen­ unei productivităţi a muncii de cei puţin 2 ori mai naţionale. derne pentru producţia de obiecte sanitare.
binat siderurgic la Galaţi, pîrghie hotăritoare în dez­
tru filaturi şi ţesătorii.
voltarea întregii economii naţionale în anii următori. Pentru industria alimentară se vor produce utilaie

Primele capacităţi ale acestui centru siderurgic vor fi pentru fabrici do. zahăr, rafinării de ulei, instalaţii de
morărit şi panificaţie, utilaje pentru produse din lapte,
puse în funcţiune în 1965, urmînd ca treptat să se pentru industrializarea cărnii, pentru fabrici de con- mare decît în fabricile existente, precum şi la redu­ Problema centrală a activităţii geologice în peri­

atingă, spre anul 1970, capacitatea prevăzută de circa serve. cerea costurilor de fabricaţie.
Se va lărgi producţia de utilaje frigorifice nece­ 10. In vederea asigurării bazei materiale pentruoada 1960—1965 este punerea în evidenţă a unor re­
4 milioane tone oţel anual. realizarea volumului sporit de construcţii industriale, zerve cît mai mari de minereu de fier. La zăcămin­ Agricultura
In anii 1960-1965, producţia de oţel va creşte prin sare industriei alimefitare, reţelei comerciale şi altor locuinţe, drumuri etc. şi satisfacerii mai depline a tele în exploatare din Poiana Rusca şi Banat se vor

construirea a 3 cuptoare Martin de 400 fone/şarjă la necesităţilor gospodăreşti ale populaţiei, producţia executa lucrări importante pentru mărirea rezervelor. 1. PRODUCŢIA GLOBALA AGRICOLA va creşte
pînă în anul 1965 cu 70-80 la sută faţă de anul 1959.
oţelăria nouă de la Hunedoara, a primelor cuptoare INDUSTRIEI MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII In acelaşi timp vor fi cercetate în detaliu zonele de
In această perioadă se prevede încheierea procesului
Martin la noul combinat siderurgic, prin dezvoltarea urmează să crească de circa 2 ori în 1965 faţă de perspectivă din masivul Poiana Rusca, Dobrogea (Pa- de colectivizare a agriculturii.

producţiei în turnătoriile de oţel şi creşterea indicelui 1959. Se va dezvolta în special producţia materialelor lazu Mare), Carpaţii Meridionali, Carpaţii Orientali şi

mediu de utilizare a cuptoarelor Martin cu 40 la sută

în 1965 faţă de 1959. care condiţionează intensificarea industrializării exe­ altele. De asemenea, vor fi continuate lucrările pentru Va trebui acordată o şi mai mare atenţie dezvoltării
Producţia de oţel electric va creşte de aproape cuţiei, uşurarea greutăţii construcţiilor şi îmbunătă­ punerea în evidenţă a minereurilor cu conţinut mai re­ gospodăriilor agricole colective, întăririi lor economico-
organizatorice. Gospodăriile colective, pe care statul le
două ori, iar a oţelurilor aliate de peste 2,5 ori în ţirea calităţii lucrărilor. dus de fier, care prezintă condiţii favorabile de ză- sprijină prin mecanizare, credite, seminţe de soi, îndru­
mare agrotehnică trebuie să dezvolte multilateral gos­
1965 faţă de 1959. ramuri. ,r .. , Producţia de ciment va fi în 1965 de circa 6,5 cămînt şi preparare, pentru a fi valorificate economic. podăria ior obştească să sporească continuu producţia
Se va extinde fabricaţia de oţeluri speciale: oţel Lucrări importante se vor executa pentru stabilirea vegetală şi animală.
Pentru mecanizarea agriculturii, producţia de trac­ milioane fone, adică de aproximativ 2,3 ori mai mare

de rulmenţi, oţel pentru industria electrotehnică, oţe­ toare va spori de' la 11.000 bucăţi în 1959 la circa faţă de 1959. de noi rezerve de mipereuri neferoase. Ca urmare a

luri inoxidabile şi refractare ; se va dezvolta de ase­ 25.000 în 1965 ; se va perfecţiona, in continuare, trac­ In scopul accelerării ritmului de execuţie a lucră­ rezultatelor obţinute pînă acum în prospectarea acestor Un rol deosebit de important în realizarea sarcinii de
menea producţia de oţeluri slab aliate şi oţel carbon torul UTOS de 45 GP. prin scăderea greutăţii şi a rilor de construcţii şi al dezvoltării producţiei de beton zăcăminte, se vor executa în continuare lucrări de pros­ creştere a producţiei agricole revine gospodăriilor agri­
de calitateţ se va organiza producţia de fero-aliaje prefabricat şi precomprimat, industria cimentului va pecţiuni şi explorări în Carpaţii Orientali, Maramureş, cole de stat, ca mari producătoare de cereale şi pro­
din minereuri proprii. consumului de câcburanţî. : produce cantităţi sporite de sortimente superioare de Ţara Oaşului, Baia Mare, masivul Poiana Ruscă, Ba­ duse animale, ca exemplu de gospodărire socialistă,
In ce priveşte maşinile agricole, se vor perfecţiona ciment şl cu rezistenţe iniţiale mari. natul de Vest, Dobrogea. ca factor de scamă în răspîndirea metodelor agro­
Pentru asigurarea producţiei de laminate de oţel zootehnice celor mai avansate.
tipurile fabricate în prezent şi se va lărgi sortimen­

şi îmbunătăţirea structurii acestora pe sortimente, se tul prin 'însuşirea tipurilor care şe vor justifica din Din sporul producţiei de ciment prevăzut în anul Se vor executa cu intensitate lucrări de prospec-'

va construi şi da în funcţiune la Hunedoara o nouă punct de vedere economic. 1965 faţă de 1959, peste 50 ia sută se va obţine pe ţiuni şi explorare în vederea detectării de noi zăcă­
secţie de laminoare cu o capacitate anuală de minte de minereuri aurifere atît în vechile zone miniere
Pentru transportul feroviar, se va dezvolta pro­ calea îmbunătăţirii indicilor de utilizare a instalaţiilor însemnate fonduri şi mijloace materiale vor fi în­
dreptate spre ridicarea continuă a nivelului de meca­
850.000—1.000.009 tone laminate finite; se va construi ducţia-de locomotive Diesel electrice de 2.100 ® P .. existenţe şi prin dezvoltarea fabricilor de Ia Rieni, Baia Mare şi Munţii Apuseni, cît şi în zone noi. Se nizare a agriculturii. Staţiunile de maşini şl tractoare
trebuie să-şi' îmbunătăţească continuu activitatea lor şi
un laminor de benzi la rece cu o capacitate de 60 se, va, moderniza fabricaţia de vagoane, de marfa şi Turda, Bicaz şi Medgidia. !y&rpg&’-ţ, .^Vor intensifica lucrările geologice pentru creşterea în­ să execute lucrările la timp şi de bună calitate. La
sfîrşitul perioade! 1960—1965 în agricultură vor lucra
mii tone/an. călători, prin scăderea greutăţii, mărirea rezistenţei Se vor pune în funcţiune 3 fabrici noi de ciment. semnată a re26rvelor de bauxită. un număr de circa 100.000 de tractoare fizice, peste
70.000 semănători, peste 43.000 combine de cereale pă-
Creşterea producţiei de ţevi se va realiza prin con­ vagoanelor Ia viteze sporite, îmbunătăţirea echipa- Liniile tehnologice cu care vor • fi.. dotafe înfreprin- . Se vor excuta lucrări geologice pentru stabilirea de

struirea a două instalaţii de ţevi sudate cu o capaci­ mentelóf şi a confortului.: r _ . denie noi, precum şi cefe prevăzute pentru extinde­ rezerve de minereuri nemetalifere şi roci utile, necesare

tate de 130 mii tone/an; se va construi şi instala un Se va perfecţiona producţia de autocamioane, de rea întreprinderilor existente, vor fi de mare capa­ dezvoltării industriei chimice, industriei materialelor de

nou laminor de ţevi de 6 ţoii cu o capacitate de 60 autocamioane basculante, autocomunale şi macarale citate, avînd indici fehnico-economicj ridicaţi, Ia ni­ construcţii, industriei siderurgice etc.

mii tone/an la uzina „Republica“ din Bucureşti. a u to ; va spori producţia de remorci auto de capa­ velul tehnicii moderne. Pentru mărirea eficienţei economice şi reducerea ioase, peste 8.000 combine de porumb, precum şi alte

7. Pe baza rezervelor industriale de minereuri de citate m are; se vor îmbunătăţi tipurile de autobuse In scopul intensificării procesului de industrializare cheltuielilor, se vor intensifica lucrările de prospecţiuni maşini agricole. Ca urinare, în anul 1965 vor reveni pe

metale neferoase şi a perspectivelor de creştere a a- şi troleibuse. .,, a construcţiilor şi al reducerii preţului lor de cost, geofizice, în special cele seismice, gravimetrice şi mag- un tractor fizic 100 ha. teren arabil faţă de 270 ha.
cestora, se va dezvolta producţia de METALE NEFE­ se va ajunge în 1965 ia o producţie de prefabricate netometrice, astfel ca structurile geologice să fie cît
ROASE, astfel încît să se satisfacă necesităţile interne Producţia maşinilor de ridicat şi transportat va din beton armat de cel puţin 1,2 milioane *3. Spo­ mai bine precizate înainte de a se începe lucrările de în 1959. 4
de plumb, zinc, aluminiu şi, în cea mai marc măsură, rul producţiei de prefabricate se va obţine cu pre­ explorare. Se vor perfecţiona metodele de lucru în pros­
creşte în 1965 de circa 3 ori faţă de 1959, astfel încît Agricultura va folosi în anul 1965 circa 40 mili­
oane tone îngrăşăminte organice, peste 2 milioane tone
să se asigure necesarul de utilaje pentru mecanizarea îngrăşăminte minerale (500.000 tone substanţă activă)
şi cantităţi însemnate de insecto-fungicide.
de cupru. transportului în - fabrici şi- depozite,, cădere în unităţile industriale, mărindu-se ponderea pecţiuni, extinzîndu-se prospecţiunile radiometrice şi

Extracţia de minereuri va creşte pînă în 1965 Ia Se va dezvolta subramura de maşini-ttnelte de aş- elementelor de construcţii tipizate şl redueîndu-se nu­ geochimice. In acest scop se vor dota unităţile geofizice

1,7—1,9 milioane tone minereuri complexe şi 2—2.3 chierc, presare, ş i , forjare. Se vor însuşi noi tipuri mărul sortimentelor, în vederea obţinerii unor serii cu aparatura modernă necesară. In perioada 1960—1965 se vor executa importante
milioane tone minereuri cuprifere, prin dezvoltarea de maşini-unelte şi maşini agregat şi se vor moder­ am ce în ce mai mari, Se va introduce săparea sondelor de explorare cu lucrări de îmbunătăţiri funciare. Pînă la sfîrşitul anu­
lui 1965 se prevede a se ajunge la o suprafaţă de circa
minelor existente care dispun de rezerve şi prin des­ niza tipurile fabricate pînă în prezent, prin mărirea Producţia de materiale de zidărie va creşte de circa diametre mici, se va extinde forajul cu turbină, pre­ 1 milion hectare indiguite şi desecate şi cei puţin
chiderea de mine noi. puterii, turaţiei şi avansurilor, prin introducerea co­ cum şi alte metode noi care duc la creşterea vitezei 800.000 ha. irigate.
menzilor program etc. Se va dezvolta producţia de ’ ° a !n “P®??1 Prin sP°rirea producţiei de materiale medii de foraj şi la reducerea consumului de materiale.
Pe baza rezervelor de bauxită, se prevede construc­ accesorii universale şi speciale pentru maşinile-Unelte. uşoare de zidărie, a căror pondere în producţia totală La explorările pentru cărbuni şi minereuri se va in­ Se va da o atenţie deosebită gospodăririi apelor pen­
trebuie sa crească de la circa 13 la sută în 1959 la tensifica forajul de explorare din subteran. tru nevoile agriculturii, ale industriei şi ale alimentării
ţia unui mare combinat de aluminiu cu o capacitate Şantierele navale vor construi cargouri maritime circa 60 la sută în 1965. centrelor populate.
de circa 50.000 tone anual, care va intra în producţie de 4.500 tdw, precum şi diverse tipuri moderne de 13. INDUSTRIA UŞOARĂ. In vederea satisfacerii ce­
în 1965. Producţia de materiale de învelitori va creşte de rerilor crescînde de ţesături, tricotaje, confecţii şi în­ înzestrarea tehnică şi folosirea raţională a maşini­
nave fluviale. aproape 1,7 ori. Sporul de producţie este prevăzut să călţăminte ale populaţiei, producţia globală a industriei lor, folosirea în măsură mai mare a îngrăşămintelor,
Producţia va creşte din 1959 pînă în 1965 la cupru Producţia industriei electrotehnice va ajunge în se obţină în proporţie de 75 la sută pe seama utilizării uşoare va creşte în perioada 1960—1965 de circa 2,1 ori. executarea lucrărilor agrotehnice de bună calitate. în
de peste 4 ori, la plumb de peste 2 ori, la zinc de mai bune a capacităţilor în funcţiune şi a dezvoltării termene mai scurte şi în perioade optime, vor asigura
peste 2,4 ori. 1965 la un nivel de circa 2,5 ori mai mare decît fabricilor existente. Producţia de ţesături de bumbac, lînă, mătase, in şi creşterea producţiei agricole, a productivităţii muncii
în 1959. corespunzător cerinţelor de electrificare în şi reducerea costurilor de producţie.

Se vor dezvolta capacităţile de producţie ale uzi­ continuare a industriei şi a celorlalte ramuri ale eco­ Corespunzător dezvoltării producţiei siderurgice, de dnepă. va creşte de 1,9 ori ajungînd în 1965 la 540-550 2. PRODUCŢIA DE CEREALE. In dezvoltarea agri­
culturii se va acorda în continuare o atenţie deosebită
nelor metalurgice, pe bază de tehnologii moderne, nomiei naţionale, precum şi pentru acoperirea cerin­ ciment, sticlă etc., se va asigura în 1965 o producţie milioane m.p. producţiei de cereale, mai ales de grîu şi porumb. Pro­
astfel ca să se asigure o creştere a randamentelor de ţelor crescînde de aparate electrotehnice de uz casnic. de circa 300 mii tone cărămizi refractare, faţă de 182 Producţia de tricotaje de bumbac, lînă şi mătase, ducţia totală de cereale şi leguminoase boabe se prevede
să ajungă în 1965, în condiţii climatice normale, la
extracţie metalurgică de cel puţin 3 la sută la cupru, Se va lărgi gama de electromotoare de curent mii tone în 1959, astfel încît să se acopere din produc­ pentru lenjerie şi îmbrăcăminte exterioară, va creşte 14_16 milioane tone. Pînă în anul 1965 lucrările nece­
sare culturii griului vor 0 mecanizate în proporţie de
de circa 5,5 la sută la plumb' şi de cel puţin 4,5 continuu pentru tracţiune şi se vor însuşi noi tipuri ţia internă necesarul de cărămizi şamot şi circa 90 la pînă în 1965 de peste 2,3 ori, ajungînd la peste 70 mi­ 80—90 la sută. Prin folosirea numărului sporit de trac­
la sută la zinc. de motoare pentru echiparea maşinilor-unclte, a po­ sută din cărămizile silica. lioane bucăţi. toare, maşini agricole, termenul de executare a lucră­
rilor' do însămînţare se va scurta la 8-10 zile, iar al
La uzinele de prelucrare a metalelor neferoase se durilor rulante ş.a. Se va organiza producţia de cărămizi magnezitice, Producţia de încălţăminte va ajunge în 1965 la celor de recoltat la 7-8 zile.

vor dezvolta capacităţile actuale de laminare, presare Se va lărgi sortimentul aparatajuiui de înaltă şi corespunzător cerinţelor sporite ale siderurgiei. circa 45 milioane perechi adică de 1,6 ori mai mult de- Se prevede extinderea şi generalizarea în producţie
a unor noi soiuri dc grîu, dc înaltă productivitate şi de
şi trefilare, prin instalarea de utilaje moderne, folo- joasă tensiune şi al instrumentelor de măsurat, îmbu- In vederea asigurării cu materiale de instalaţii a cît în 1959. calitate superioară, mai timpurii, rezistente la ger şi se­
cetă, la boli şi dăunători şi îndeosebi rezistente la că­
sindu-se în cea mai mare măsură suprateţele exis­ nătăţindu-se totodată calitatea lo r; se va acorda o volumului sporit de construcţii şi în special de locuinţe, Se va îmbunătăţi în continuare calitatea şi aspectul dere, peniru a uşura recoltarea mecanizată. Pînă în
anul 1965 întreaga suprafaţă cultivată cu grîu se va
tente, astfel ca în 1965 să se prelucreze de aproape atenţie deosebită producţiei de elemente de automa­ producţia de radiatoare va creşte în 1965 faţă de 1959, produselor industriei uşoare. Se va îmbogăţi sortimen­ însămînţa numai cu sămînţă din soiuri selecţionate.
de aproape 4 ori, la armături dc peste 2,5 ori, la băi de tul cu ţesături şi tricotaje din fire subţiri din bum­
3,5 ori mai multe metale neferoase decît în 1959. tizare, Se va construi o fabrică de piese dc radio şi peste 6 ori. Un accent deosebit se va pune pe îmbu­ bac şi lînă, din fire şi fibre sintetice, cu noi modele
nătăţirea calităţii materialelor de instalaţii. de îmbrăcăminte şi încălţăminte.
8. Producţia INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DEsemiconductori. Se va însuşi producţia de elemente

MAŞINI va creşte în anul 1965 de 2,2 ori faţă de cu semiconductor! şi se vor produce noi tipuri de

1959, cu un ritm mediu anual de peste 14 la sută aparate de radio, aparate de televiziune, echipamente 11. Sarcina principală în sectorul ECONOMIEI Vor fi introduse sau extinse procedee tehnologice noi,

faţă de circa 13 la sută pe ansamblul industriei. electronice industriale etc.; se va dezvolta producţia FORESTIERE este îngrijirea şi exploatarea raţională a prin care se vor obţine ţesături neşifonabile ţesături

Creşterea producţiei se va realiza în principal prin de echipament telefonic. fondului forestier, continuarea lucrărilor de împădu­ care nu se contractă la spălat, încălţăminte flexibilă
mai buna folosire a suprafeţelor productive existente Producţia de conductori şi cabluri electrice va
şi prin utilarea şi reutilarea cu maşini şi utilaje mo­ riri şi a mecanizării exploatărilor forestiere, valorifi­ şi mai uşoară.
derne. creşte în 1965 de peste 2,5 ori faţă de 1959, din care
producţia (le cabluri ' de forţă de circa 4 ori. carea superioară a lemnului şi concentrarea producţiei Pentru realizarea cantitativă şi calitativă a producţiei

Producţia' de bunuri metalice şi electrotehnice de în întreprinderi moderne de cherestea, placaj, furnir, prevăzute şi a îmbogăţirii sortimentului, se vor moder­

Principalele linii de orientare în dezvoltarea ramurii larg consum va fi în 1965 de circa 3 ori mai mare plăci fibrolemnoase şi plăci aglomerate, parchete, mo­ niza şi reutila în primul rînd întreprinderile existente, In condiţiile unui an agricol normal, producţia de
construcţiei de maşini în anii 1960—1965 sînt urmă­ decît în 1959. bilă şi alte articole de larg consum. Valoarea ce sc folosind astfel în condiţii mai economice construcţiile grîu urmează să ajungă la 5—5,4 milioane tone rea­
lizîndu-se o recoltă medie de circa 1.800 kg. grîu la ha.
toarele : 9. INDUSTRIA GHIMI6Ă se va dezvolta într-un va obţine pe m.c. masă lemnoasă exploatată va creşte industriale. pe întreaga agricultură şi de circa 2.500 kg. la ha. în
gospodăriile agricole de stat.
— ridicarea permanentă a eficacităţii tehnteo-eeo- ritm susţinut, asigurînd o valorificare superioară a în 1965 cu circa 80 la sută faţă de 1959. Se prevede dezvoltarea şi modernizarea unor între­
Pînă în anul 1965 se va asigura mecanizarea cul­
nomice a maşinilor şi utilajelor produse şi însuşirea resurselor naturale ale ţării. Se prevede concentrarea mai accentuată a industriei prinderi din industria textilă şi de încălţăminte, precum turii porumbului în proporţie de 90 la sută la arat
şi însămînţat, de 40 la sută la lucrările de întreţinere
fabricaţiei acelor maşini care reprezintă cel mai înalt Producţia globală a industriei chimice, cauciucu­ lemnului în întreprinderi cu profil complex, înlocuindu-se şi construirea unor întreprinderi noi, între care o fi­ a culturilor şi într-o proporţie de 35 la sută la lu­
crările de recoltat. Se vor extinde în anii următori
nivel al tehnicii; lui, celulozei şi hîrtiei va creşte de 3,3 ori în 1965 în cea mai -mare parte, pînă în 1965, unităţile de pro­ latură de mătase naturală, o ţesătorie de mătase, 3 arăturile adînci de toamnă pe întreaga suprafaţă cul­
tivată cu porumb, ceea ce va contribui substanţial
— dezvoltarea producţiei de instalaţii tehnologice faţă de 1959. ducţie mici care lucrează neeconomic. fabrici de tricotaje şi altele înzestrate cu maşini mo­ Ia sporirea producţiei la hectar.

complecte, pe baza cooperării între uzinele specializate; Se va accelera dezvoltarea producţiei de îngrăşă­ Producţia principalelor produse ale industriei lem­ derne de înaltă productivitate. Se va acorda o mare atenţie generalizării în pro­
ducţie a seminţei de porumb dublu hibrid de mare
— organizarea şi dezvoltarea într-un timp scurt minte chimice, astfel ca în 1965 să se livreze agri­ nului va creşte în 1965 faţă de 1959 la placaj de peste 14. In INDUSTRIA ALIMENTARA, producţia va productivitate şi se vor crea şi râspîndi în producţie
hibrizii dubli de porumb autohtoni, mai bine adaptaţi
a producţiei de aparate pentru a putea asigura pro­ culturii circa 500.000 tone substanţă activă. 4 ori, la mobilă de circa 3 ori şi se vor produce în creşte în 1965 faţă de 1959 de aproape 2 ori. Eforturile
condiţiilor de cultură din ţara noastră, mai timpurii
cesul de mecanizare şl automatizare a producţiei; O atenţie deosebită se va da îngrăşămintelor cu 1965 peste 300.000 tone plăci aglomerate şi fibrolemnoase. vor fi îndreptate spre sporirea accentuată a producţiei,
şi mai rezistenţi la secetă şi la şiştăvire.
— producerea de sortimente şi tipuri de maşini şl azot. Pentru aceasta se va construi^ un, combinat la Se vor executa lucrări de împădurire pc o suprafaţă lărgirea continuă a sortimentelor, îmbunătăţirea consi­
Suprafaţa totală cultivată cu porumb va continua
utilaje in raport cu nevoile economiei naţionale şi ţî- Graiova, care va produce îngrăşăminte azotoase, acid totală de peste 400.000 ha. în zonele despadurite şi derabilă a calităţii şi a prezentării produselor. Va
nînd seama de avantajele economice fezultate din acetic, butano! şi alte produse valoroase — şi un unde se vor executa tăieri, însă fără a se afecta tere­ creşte producţia la carne de circa 2,5 ori, la peşte de să se mărească, ajungînd de la 3.665.000 ha. în 1959,
3,5 ori, la ulei comestibil de peste 3,3 ori, la unt de
specializarea şi cooperarea cu celelalte ţări socialiste. ' ai doilea combinat la Tg. Mureş, care va produce nurile folosite pentru păşuni şi fineţe.
circa 2,7 ori, la lapte de consum de peste 4 ori, iar la
Pentru aceasta, se va întări sectorul de studii, cer­ amoniac şi îngrăşăminte concentrate (uree). Se va extinde cultura speciilor cu perioadă scurtă dc zahăr de circa 1,9 ori.
cetări şi proiectare al industriei construcţiilor de maşini Se va asigpra sporirea producţiei şi lărgirea sor­ creştere; pînă în 1965 suprafaţa totală acoperită de
în unităţi centrale şi mai ales în întreprinderi; se va plopi negri hibrizi va atinge cel puţin 50.000 ha., plan­ Pe lîngă reutilarea şi dezvoltarea unităţilor exis­
stabili în termen scurt profilarea cea mai judicioasă timentelor dc ani !dăunători pentru a satisface în cea tate pe terenurile inapte pentru agricultură. Pentru spo­ tente, în industria alimentară, în perioada 1960—1965,
a întreprinderilor constructoare dc maşini, în funcţie mai marc parte necesităţile agriculturii. In anul 1965 rirea resurselor dc material lemnos se va reface arbo­ vor intra în funcţiune 4 fabrici noi de zahăr, o fabrică
sc vor produce cel puţin 26.006 tone antidăunători

de sarcinile planului economic pe anii 1960—1965. din care 10.000 tone insecticide. 15.000 tone fungi­ retul degradat din pădurile comunale şi se vor efectua de ulei, 3 fabrici de lapte praf, precum şi fabrici de

In scopul îmbunătăţirii caracteristicilor telmico-eco- cide şi 1.000 tone ierbicide. plantaţii de arbori de-a lungul cursurilor de apă şi bere, abatoare, mori, fabrici de pîme etc.

nomice ale maşinilor şi utilajelor, se vor folosi pe Producţia de mase plastice şi răşini sintetice va digurilor. In cadrul abatoarelor se vor crea secţii pentru pro­

scară din ce în ce mai largă şi în modul cel mai ajunge la peste 95.000 tone în 1965, lărgindu-se sor­ In vederea exploatării raţionale a toridului silvic, ducţia preparatelor dc carne, secţii pentru prelucrarea (Gmiiware In pag. 3-a)