Page 64 - 1960-05

Nr. 1680 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

DIRECTIVELE în ani normali de climă o producţie de circa 1.400.000 bazei energetice (combustibil şi energie electrică), matizarea complexă a unor procese de producţie şi feroase) cu circa 15 la s u tă ; in industria construc­
tone struguri, cu aproape 50 la sută mai mult decît circa 23 la sută pentru industria metalurgică şi a a unor lucrări de calcule economice şi statistice. toare de maşini cu circa 35 la sută ; în industria chi­
Congresului al lll-lea al P. M .R . producţia medie pe ultimii cinci ani. construcţiilor de maşini şi circa 20 Ia sută pentru mică cu cel puţin 25 la sută ; în exploatările forestie­
industria chimiei. Din totalul investiţiilor pentru in­ Ridicarea nivelului tehnic se va realiza prin in­
pentru planul de dezvoltare Noile plantaţii se vor face în primul rînd în bazi­ dustrie se va aloca circa 11 la sută pentru industria troducerea şi extinderea de noi procedee tehnologice re cu circa 17 la sută : în industria prelucrării lem­
nele viticole, pe baza lucrărilor de zonare a produc­ uşoară şi alimentară. de înaltă productivitate ca forajul cu turbina în in­ nului cu circa 14 la su tă; în industria uşoară cu cel
a economiei naţionale pe anii ţiei agricole şi a raionării soiurilor şi îndeosebi pe dustria petrolieră, folosirea oxigenului la elaborarea
terenuri în pantă, erodate, pe terenuri nisipoase, care In vederea creării condiţiilor materiale necesare oţelului în industria siderurgică etc.; în industria con­ puţin 11 la su tă; in industria alimentară cu 10 la
1960-1965 şi pentru programul nu pot fi valorificate în mod economic prin alte sporirii însemnate a producţiei agricole, în perioada strucţiilor de maşini se va urmări reducerea prelu- s u tă ; In transporturi cu cel puţin 20 la s u tă ; în
culturi. Se vor face plantări sistematice care să per­ 1960—1965 se prevede pentru agricultură un volum crării prin aşchiere prin extinderea metodelor avan­ consfrucţii-montaj cu 11 la sută.
economic de perspectivă mită mecanizarea lucrărilor viticole.' Se va urmări de investiţii de circa 13 la sută din totalul inves­ sate de forjare şi turnare.
stabilirea unui raport just între producţia strugurilor tiţiilor de stat. In staţiunile de maşini şi tractdnre, preţul de cost
(PRO IECT) de masă şi a celor pentru vin, astfel ca ponderea Industria constructoare de maşini îşi va moderniza al hectarului de arătură normală urmează să scadă
strugurilor de masă să crească la circa 30 la sută In ramura transporturilor şi telecomunicaţiilor, in­ tipurile de maşini şi utilaje fabricate, spre a se ajunge cu circa 40 la sută.
(Urmare din pag. 2-a) din totalul producţiei. vestiţiile în perioada 1960—1065 vor fi de circa două la caracteristici constructive şi funcţionale corespun­
ori mai mari decît în perioada 1954—1959, reprezen- zătoare nivelului tehnicii mondiale. tn gospodăriile agricole de stat trebuie luate toate
Transporturi tînd circa 9 Ia sută din volumul total al investiţiilor. măsurile necesare în vederea scăderii preţului de
La alegerea tipurilor noi de maşini ce urmează a cost la principalele produse agricole vegetale şi ani­
Ia peste 4.000.000 ha. în 1965, din care circa 1.200.000 şi telecomunicaţii Se prevede ca peste 11 Ia sută din volumul total fi produse, trebuie să se execute în prealabil studii male, in medie, cu cel puţin 30 la sută faţă de rea­
al investiţiilor să fie alocat acţiunilor social culturale: tehnico-economice temeinice pentru a se asigura un lizările anului 1959. In comerţul socialist, nivelul
ha. cu porumb pentru siloz. construcţii de locuinţe, dezvoltarea învăţămîntului de nivel tehnic înalt. Introducerea în producţia de serie cheltuielilor de circulaţie se va reduce cu circa 25
toafe gradele, ocrotirea sănătăţii, cercetări ştiinţifice se va face numai cu aprobarea Consiliului de M i­ la sută faţă de 1959.
Se prevede ca in 1965 să se obţină o producţie In vederea creşterii capacităţilor de transport co­ şi cultură. niştri.
In perioada (960—1965, economiile totale provenite
totală de 8—9 milioane tone oorumb boabe. respunzător cerinţelor economiei naţionale, se vor lua Orientarea generală a investiţiilor are tn vedere In vederea ridicării pe o treaptă superioară a spe­ din reducerea preţului de cost şi a cheltuielilor de
mărirea ritmului reproducţiei socialiste lărgite şl creş­ cializării şi cooperării în producţie, se Va organiza circulaţie faţă de 1959 vor însuma circa 80—82 mi­
Sporirea producţiei de porumb se va realiza, în măsuri pentru folosirea mai bună a diferitelor feluri terea mai rapidă a venitului naţional, în scopul ridi­ colaborarea între întreprinderile tutelate de un minister liarde de lei.
cării continue a nivelului de trai al oamenilor muncii. sau de mai multe ministere, pe principiul uzinei co­
primul rînd, prin mărirea recoltei la hectar, care va de transport. ordonatoare care să răspundă de livrarea în termen, Pentru realizarea acestor sarcini, este necesar să
Investiţiile din industrie vor fi orientate în primul dc nivelul tehnic şi de calitatea maşinilor sau insta­ fie continuată cu toată fermitatea lupta pentru va­
putea să ajungă în condiţiile unui an agricol normal, Volumul total al mărfurilor transportate — în rînd spre modernizarea, reutilarea şi dezvoltarea între­ laţiilor fabricate. lorificarea cit mai deplină a rezervelor existente în
prinderilor existente, eliminînd treptat utilajele cu economie, pentru reducerea consumurilor specifice de
în medie pe ţară, la 2.500—2.800 kg., iar în gospo­ tone — cu mijloace de folosinţă publică va creşte uzură fizică şi morală avansată. Pe această cale, cu Cercetarea ştiinţifică este chemată să dea o con­ materii prime, materiale, combustibil şi energie, ex­
mal puţin de jumătate dfn totalul investiţiilor, se vor tribuţie importantă la introducerea tehnicii noi şi In tinderea folosirii materialelor înlocuitoare, eliminarea
dăriile agricole de stat la 3.200—3.500 kg. pînă în 1965 de 1,8 ori. obţine circa două treimi din sporul de producţie in­ soluţionarea problemelor tehnico-economice pe care le pierderilor materiale în cursul transportului şi ma­
dustrială. Se va frece la construcţia de întreprinderi ridică dezvoltarea economiei naţionale. nipulării, reducerea maximă a pierderilor din rebu­
3. CREŞTEREA ANIMALELOR. In anii 1960— 1. Volumul de transport în tone pe calea ferată noi industriale în măsura în care nivelul prevăzut al turi şi deşeuri, înlăturarea transporturilor neraţio­
producţiei sau sortimentelor nu poate fi realizat prin In domeniul ştiinţelor tehnice, institutele de cer­ nale ş,a.
1965 se va acorda în continuare atenţie dezvoltării va ajunge în anul 1965 la un nivel de aproape 140 reutilarea şi dezvoltarea întreprinderilor existente. cetări vor face studii în legătură cu valorificarea te-
surselor energetice şi de substanţe minerale de cate Intrucît cheltuielile pentru materii prime şi mate-
zootehniei, pentru care există condiţii deosebit de fa­ la sută faţă de anul 1959. Pentru o cît mai mare eficienţă a fondurilor in­ dispunem. Se vor continua şi încheia cercetările pen­ teriale reprezintă circa 2/ 3 din costul total al produc­
vestite, trebuie să se micşoreze substanţial durata de tru fabricarea cocsului metalurgie din cărbuni ener­ ţiei industriale, este necesar ca eforturile principale
vorabile în ţara noastră. In centrul preocupărilor va In reconstrucţia bazei tehnico-materiale a transpor-i execuţie a noilor construcţii industriale şi de locuinţe, getici, pentru construirea de instalaţii de ardere a pentru reducerea preţului de cost să fie îndreptate
iar industria să respecte cu stricteţe termenele con- Jigniţilor, valorificarea complexă a minereurilor nefe­ spre economii de materii prime şi materiale. Cel pu­
sta creşterea numărului şi productivităţii bovinelor şi tului feroviar, principalele sarcini din această perioadă tractuale de livrare a materialelor, maşinilor, utila­ roase, îmbogăţirea şi valorificarea minereurilor de fier ţin 50—60 la sută din reducerea totală a preţului de
jelor şi instalaţiilor. Termenul de intrare în funcţiu­ de diferite tipuri, modernizarea proceselor tehnologice, cost se va realiza pe calea micşorării cheltuielilor
în special a vacilor de lapte. Pînă în 1965 se va putea s în t: extinderea acţiunii, începute în anul 1959, de ne a primelor capacităţi de producţie ale întreprin­ perfecţionarea maşinilor fabricate în ţară, introduce­ materiale pe unitatea de produs.
derilor industriale noi nu trebuie să depăşească în ge­ rea şi extinderea automatizărilor industriale.
ajunge Ia un efectiv de aproximativ 5.800.000 bovine, înlocuire a tracţiunii de abur prin tracţiunea Diesel- nere 24 de luni de la deschiderea şantierului, iar con­ Este necesară luarea de măsuri botărîte pentru
strucţiile de locuinţe în blocuri de 40—60 aparta­ Institutele de fizică trebuie să colaboreze sfrîns îmbunătăţirea continuă a calităţii tuturor produse­
faţă de 4.450.000 în 1959, din care vaci aproximativ electrică, începerea electrificării liniilor cu profil greu mente să se realizeze în circa 4—5 luni. Pentru a eco­ cu industria, în special în problema folosirii energiei lor. Fiecare colectiv de întreprindere trebuie să lupte
nomisi cheltuielile de construcţii la obiectivele indus­ nucleare în scopuri paşnice, a proiectării şi folosirii pentru prestigiul întreprinderii şi renumele mărcii
2.900.000 faţă de 2.150.000 în 1959. şi trafic intens, precum şl mecanizarea şi automati­ triale, este necesar să se prevadă comasarea clădiri­ maşinilor de calcul şi aparatelor electronice, aplicării fabricii. Se va întări controlul tehnic atit la recep­
zarea proceselor de exploatare. lor, micşorarea dispersării acestora şi a suprafeţelor izotopilor în practica industrială, agricolă şi medicală, ţia materiilor prime şi a materialelor, cît şi pe faze
Se prevede creşterea numărului de vaci în gospo­ ocupate de fabrici la strictul necesar în scopul redu­ folosirii largi, pe scară industrială, a semiconducto- de fabricaţie şi la produsele finite, şi se vor dota în­
dăriile agricole de stat şi a vacilor proprietate obş­ Va fi electrificată linia dublă Bucureşti—Oraşul cerii reţelei de drumuri, de apă, canalizare, energie rilor. treprinderile cu aparatura necesară de măsură, con­
tească a gospodăriilor agricole colective. In sectorul Stalin şi va fi începută electrificarea liniei Filiaşi— electrică, abur, împrejmuiri efc. şi al economisirii te­ trol şi de laborator.
agricol de stat numărul vacilor va trebui să crească Balota—(Saransebeş, unde., sistemul de tracţiune elec­ renurilor agricole. Se vor adopta construcţii uşoare şi Pornind de la rezultatele tehnicii mondiale, institu­
de la 60.000 în 1959, Ia peste 300.000 în 1965. trică prezintă o eficacitate economică ridicată. simple, ori de cîfe ori procesul tehnologic şl felul uti­ tele de cercetări chimice trebuie să dea soluţii prac­ Se va da cea mai mare atenţie pregătirii tehnico-
lajului o perm it; de asemenea se va prevedea mon­ tice, economice, în vederea fabricării materialelor plas­ organizatorice a fabricaţiei şi respectării stricte a
Se prevede ca în 1965 să se ajungă la circa 13 Galea ferată va fi înzestrată cu 330 locomotive tarea în aer liber a unor instalaţii sau agregate in­ tice, a fibrelor şi firelor sintetice, îngrăşămintelor, pen­ disciplinei tehnologice.
milioane ovine, din care peste 8,5 milioane cu lînă Diesel-electrice. In 1965 se va ajunge ca transportul dustriale care se pretează la aceasta. tru perfecţionarea procedeelor de sinteză şi polime-
cu tracţiune Diesel şi electrică să reprezinte 45—50 rizare, lărgirea cercetărilor în domeniul radiochimiei Se vor lua măsuri pentru întărirea răspunderii con­
fină şi semifină. la sută din traficul feroviar. In raport cu ritmul de dezvoltare al economiei, vo­ şi al hidrocarburilor de bază ale petrochimiei. ducătorilor de întreprinderi, direcţiilor generale, mi-
In vederea îmbunătăţirii raselor de animale, se vor lumul total al construcţiilor va creşte în 1965 de circa •nisterelor şi sfaturilor populare, în ce priveşte îmbu­
Pînă în 1965 se va extinde centralizarea electro- 2 ori faţă de anul 1959. Ţinînd seama de rolul deosebit de important al nătăţirea tuturor indicilor calitativi ai activităţii în­
folosi într-o măsură mai mare însămînţările artifi­ dinamică a staţiilor G.F.R. la aproape 40 la sută matematicii în rezolvarea problemelor puse de cerce­ treprinderilor.
ciale la vaci şi oi, ajungîndu-se ca în anul 1965 să din totalul niacazelor de pe liniile cu trafic intens, Industria construcţiilor va fi dotată cu maşini, me­ tarea ştiinţifică şi de practică în diferitele domenii ale
fie însăinînţate artificial 50—60 la sută din numărul a blocului automat pe cel puţin 1000 km. şi se vor canisme şi mijloace de transport, noi şi moderne. Pe ştiinţelor naturii, se vor dezvolta lucrările de calcul Conducătorii organizaţiilor centrale şi ai unităţilor
de vaci şi de oi. automatiza două triaje principale. această bază, gradul de mecanizare al principalelor mecanic, grafic şi statistic, cu aplicaţii în economia din economie vor trebui să acorde o atenţie tot mai
lucrări va trebui să atingă în 1965 cel puţin 85 la naţională. mare gospodăririi socialiste în întreprinderi urmă­
Efectivul de porci va trebui să ajungă în 1965 Ia In vederea îmbunătăţirii simţitoare a structurii sută la săpături, 95 Ia sută Ia prepararea betonului rind, prin buna organizare a activităţii, reducerea
circa 7.506.990. faţă de 4.300.900 în 1959. punîndu-se parcului de vagoane, calea ferată va fi înzestrată cu şi 50 la sută la manipularea agregatelor. Cercetările ştiinţifice în domeniul agriculturii vor preţului de cost al producţiei şi a cheltuielilor de
accentul pe creşterea porcinelor din rasele precoce cel puţin 11.000 vagoane marfă noi, în cea mal mare urmări crearea de hibrizi de porumb, de noi soiuri circulaţie, creşterea rentabilităţii în toate ramurile
de carne. t> parte pe 4 osii, cu o capacitate mare de încărcare. Se vor extinde metodele Industriale de execuţie şl de grîu şi alte plante agricole, de mare productivi­ economiei naţionale.
în primul rînd folosirea prefabricatelor. Pentru a mări.
O mare extindere va trebui să capete creşterea Din acestea, cirâa 1.500 vor fi vagoane Izoterme, pen­ eficacitatea economică în folosirea acestor metode, tre­ tate, perfecţionarea metodelor agrotehnice diferenţiate
buie să se lărgească proiectarea tipizată a clădirilor,
păsărilor pentru carne şi ouă ; se vor organiza mari tru transportul mărfurilor perisabile. construcţiilor şi elementelor de construcţii pentru a pe zone pedo-climatice, ameliorarea raselor de ani­
asigura o producţie industrială de mare serie a aces­ male.
crescătorii mecanizate în apropierea oraşelor şi cen­ In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de transport al tora şi să se treacă la introducerea elementelor pre­
fabricate mari, a precomprimatelor care să se livreze In biologie se vor intensifica cercetările în special
trelor industriale importante. călătorilor, calea ferată va fi dotată cu peste 500 va­ într-un grad de asamblare şi finisare cît mai avansat.
Se va extinde folosirea panourilor mari gafa finisate în sectoarele geneticii, fiziologiei, biochimiei şi bio­
Se prevede ca producţia totală de came să se goane noi de călători, confortabile, pe 4 osii. inclusiv în construcţia de locuinţe.
fizicii, cu aplicaţii practice în medicină şi agricultură.
dubleze, ajungînd în 1965 la 1.700.000—1.800.000 tone vagoane de dormit şi restaurant, precum şi cu trenuri Folosirea cu întreaga eficienţă economică a mate­
rialelor uşoare şi a prefabricatelor, extinderea largă In ştiinţele medicale, pe lîngă continuarea studiilor
greutate vie. Din această producţie, circa 900.000 tone automotoare. Starea liniilor ferate va fi îmbunătăţită a precomprimatelor şi a oţelurilor speciale, precum
şi gospodărirea cît mai raţională a materialelor pe privind virozele, bolile reumatismale, pulmonare şi
va fi carne de porc, circa 600.000 tone carne de în continuare, astfel ca materialul rulant greu să şantiere, trebuie să conducă — în anul 1965 — la profesionale, se vor dezvolta în mod deosebit cerce­
o reducere a consumului de oţel beton cu circa 20 la
bovine, circa 120.000 tone carne de oaie şi circa poată circula fără restricţii pe liniile principale. sută şl a cherestelei cu circa 40 Ia sută, din care tările în domeniul bolilor cardiovasculare şi cance­
cherestea răşinoasă circa 60 la sută.
120.000 tone carne de pasăre. Ga urmare, producţia Pentru asigurarea traficului sporit de mărfuri şi rului, precum şi In pediatrie.
Prin creşterea gradului de mecanizare a lucră­
totală de carne greutate vie Ia 100 ha se prevede călători intre Dobrogea şi restul ţării, se vor executa rilor şi' prin intensificarea industrializării construc­ Creşterea productivităţii
ţiilor, ca urmare a extinderii folosirii prefabricatelor muncii, reducerea preţului
să ajungă în 1965 la circa 12,5 tone faţă de 6 tone lucrări de consolidare a podurilor dunărene, dublîn- şi a materialelor de mare eficienţă, se va reduce de cost şi îmbunătăţirea
simţitor durata de execuţie şi se va asigura scăderea
în 1959. du-se totodată linia Feteşti—Podul Borcea. preţului de cost a! lucrărilor. continuă a calităţii
produselor
Se prevede ca producţia totală de lapte să ajungă Pentru a degreva calea ferată de o parte a trans­ In construcţiile industriale urmează să se obţină o
reducere a costului de deviz cu 20—25 la sută faţă Creşterea continuă şi în ritm susţinut a productivi­
in anul 1965 Ia peste 50 milioane hl. faţă de circa porturilor petroliere care trec peste podul Feteşti— de anul 1959, prin îmbunătăţirea proiectării, intro­ tăţii muncii în toate ramurile producţiei materiale re­ Relaţiile economice
ducerea în proiecte şi devize a celor mai raţionale prezintă condiţia ridicării permanente a nivelului de externe
25 milioane hi. în 1959, revenind circa 375 hl. la 100 Cernavodă, se prevede construirea unei noi conducte soluţii constructive, înlăturarea detaliilor arhitectonice trai al oamenilor muncii şi factorul hotăritor al victo­
inutile, extinderea folosirii materialelor înlocuitoare, riei orînduirii socialiste.
ha. faţă de 177 hl. in 1959. petroliere magistrale Ploeşti—Constanţa. amplasarea în aer liber a unor agregate şi instalaţii
In următorii şase ani, productivitatea muncii pe
Producţia de ouă va creşte la 4,5—5 miliarde bu­ 2. Parcul auto pe întreaga economie va fi înzestrat Progresul fehnic şi salariat, pe ansamblul industriei, va creşte cu circa
cercetările ştiinţifice
căţi faţă de aproape 2,2 miliarde bucăţi îp 1959. cu peste 50.000 autocamioane şi 13.000 remorcf, ceea 60—65 la sută, ca urmare a introducerii tehnicii noi, Un factor deosebit de important tn dezvoltarea ecb-
O condiţie principală pentru îndeplinirea cu succes nomică a ţării noastre îl constituie existenţa sistemu­
In vederea acoperirii nevoilor industriei, se prevede ce va face posibil scoaterea din funcţiune a autove­ a planului economic pe anii 1960—1965 este introdu­ folosirii mai bune a tehnicii existente, adfncirii spe­ lui economic mondial socialist, colaborarea economi­
cerea tehnicii celei mai noi în toate ramurile econo­ că şi înfr-ajutorarea tovărăşească cu ţările lagărului
ca în (965 producţia de lînă să ajungă de la 21.000 hiculelor vechi care au consum mare de carburanţi miei naţionale. Se va acorda o deosebită atenţie me­ cializării producţiei şi lărgirii cooperării întreprinde­ socialist, pe baza diviziunii socialiste internaţionale
canizării şi automatizării complexe a producţiei, pro­ a muncii.
tone obţinute în 1959, Ia circa 37.00(1 tone, din care şi lubrefianţi şi a căror exploatare şi reparare este ceselor tehnologice avansate, specializării şi cooperării rilor, extinderii pe scară largă a metodelor de muncă
în industrie, introducerii în producţie a realizărilor
circa 27.000 tone lînă fină şi semifină. neeconomică. ştiinţei şi tehnicii moderne. avansate, ridicării calificării cadrelor, îmbunătăţirii

Pentru creşterea productivităţii muncii şi scăderea Pentru dezvoltarea transporturilor auto Interurbane Se va ridica nivelul de mecanizare a lucrărilor continue a organizării muncii şi ridicării pe o treaptă
grele şi cu volum mare de muncă, în special în in­
preţului de cost al produselor animale, se vor meca­ de călători, parcul de autobuse va creşte cu circa 120 dustria minieră, exploatările forestiere, construcţii, pre­ mai înaltă a întrecerii socialiste. Creşterea puterii economice a ţării noastre, dez­
niza principalele procese de producţie zootehnice, care la sută (de la 1.400 la 3.000), asigurîndu-se o sporire cum şi la lucrările de încărcare-descărcare din trans­ voltarea tuturor ramurilor economiei, lărgirea nomen­
cer un volum mare de muncă, şi aceasta în primul a lungimii traseelor deservite de la 19.000 km. in porturi. Productivitatea muncii va creşte în perioada 1960— clatorului de mărfuri, îmbunătăţirea continuă a cali­
1965, după cum urm ează: în siderurgie cu circa 50 tăţii produselor şi creşterea disponibilităţilor de plăţi
rînd la gospodăriile agricole de stat. 1959 la 25.000-27.000 km. în 1965. Se va acorda o mare atenţie mecanizării muncilor asigură sporirea continuă a volumului schimburilor
auxiliare în toate ramurile de producţie. In acest scop Ia s u tă ; în industria constructoare de maşini cu comerciale externe.
Porumbul, şi mai ales porumbul de siloz, trebuie In această perioadă se vor moderniza peste 4.300 se va dezvolta, în întreprinderi specializate, fabricarea 75—80 la sută : în industria chimică cu circa 80 la
de utilaje de mare productivitate şi a elementelor de s u tă ; în industria petrolului cu 20—25 la s u tă ; în
să devină furajul principal în hrănirea animalelor. km- drumuri naţionale şi de interes local, astfel ca mecanizare (benzi de transport, mecanisme stivuitoare, Volumul comerţului exterior se va dubla în 1965
Pentru a se asigura o cantitate mai mare de fu­ la sfîrşiful anului 1965 să fie modernizate peste 75 încărcătoare etc.). industria cărbunelui cu circa 40 Ia sută ! în industria faţă de 1959.
la sută din drumurile naţionale actuale.
raje se vor extinde culturile duble şi intercalate, pre­ Se va introduce şi extinde automatizarea com­ materialelor de construcţii cu 40—45 la sută ; în ex­
cum şi suprafeţele cultivate cu plante bogate în pro­ Se va începe construcţia unul pod peste Dunăre, plexă a proceselor de producţie în industria siderur­
gică, energetică, chimică, de prelucrare a ţiţeiului ploatările forestiere cu circa 30 la sută, iar In indus­
teine ca lucernă, trifoi, mazăre şi soia furajeră. Prin la Hîrşova. etc., care au procese continue de fabricaţie. tria de prelucrare a lemnului cu circa 50 la sută ; în Sporirea volumului comerţului exterior se va rea­

lucrări dc ameliorare, îngrăşare şi întreţinere, pro­ 3. In domeniul transportului naval va fl dezvoltat Se vor introduce în ramurile industriale prelucră­ industria uşoară cu 40—45 la sută ; în industria ali­ liza în primul rînd prin dezvoltarea schimburilor co­
toare maşini automate individuale şi linii automate.
ducţia păşunilor şi fîneţelor naturale trebuie să se mă­ transportul propriu maritim, astfel încît traficul efec­ Industria construcţiilor de maşini va fi dotată cu ma- mentară cu 70—75 Ia sută. merciale cu ţările socialiste în cadrul cărora locul
şini-unelte automate cu operaţii multiple (cu program), In ramura construcţii-montaj,' ca urmare a introdu­
rească de ta 4.000 kg. masă verde la hectar, cît este tuat cu flota R.P.R. să crească de aproximativ 7,5 maşini de copiat electronice, linii automate şi semi­ principal îl vor ocupa şi pe viitor schimburile cu
automate pentru fabricarea de elemente tipizate de cerii metodelor avansate şi, în mod deosebit, a creş­
astăzi, la cel puţin 10.000 kg. în 1965. ori în 1%5 faţă de 1959. In acest scop, flota maritimă maşini şi piese de mare serie. U.R.S.S. i
terii mecanizării, a folosirii ps scară largă a prefa­
Se va organiza producţia industrială a furajelor va fi înzestrată cu nave de 4.500 tdw, nave de 10.000 Se va asigura treptat producerea în ţară a ele­ bricatelor şi a tipizării construcţiilor, productivitatea Totodată se vor lărgi relaţiile economice cu toate
combinate. De asemenea, se vor valorifica rezidurile tdw, tancuri petroliere de 10.000 tdw, precum şi cu mentelor de automatizare, în special a celor electro­ statele, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza
industriale bogate în proteine, în specia! făina de sîn- cabotiere de 1.100-1.500 tdw. nice, folosind în largă măsură semiconductoriî; se va muncii pe salariat va creşte în anul 1965 cu circa 50 egalităţii şi a condiţiilor reciproc avantajoase.
organiza o întreprindere specializată, în automatizare,
ge, de carne, de oase şi se va extinde folosirea mela­ In vederea sporirii traficului fluvial de aproximativ avînd un profil complex de cercetare, proiectare şi Ia sută faţă de 1959.
Reducerea sistematică a preţului de cost în indus­
se!, borhoturilor, tărîţelor şi şroturilor, precum şi a 2 ori şi a înlocuirii unor nave vechi, flota fluviala va montaj. Dezvoltarea învăţămîntului
Se vor introduce maşini electronice de calcul şi trie, transporturi, construcţii, agricultură, a cheltuie­
proteinelor sintetice în furajarea animalelor. fi înzestrată cu noi şlepuri, ceamuri, remorchere şl Principalele sarcini ale învăţămîntului în perioada
alte sisteme de programare electronică, pentru auto­ lilor de circulaţie în comerţul socialist constituie sur­ (960—1965 sînt: încheierea generalizării învăţămîntu­
4. CULTURA PLANTELOR TEHNICE, LEGUME­ vase de pasageri. lui de 7 ani. pînă în anii 1962—1963 ; pregătirea
sa principală pentru creşterea acumulărilor necesare muncitorilor calificaţi, a cadrelor medii şi superioare
LOR ŞI CARTOFULUI. Se prevede sporirea produc­ Pentru a face faţă sarcinilor sporite ale transpor­ necesare dezvoltării economiei naţionale, culturii şi
investiţiilor şi pentru ridicarea continuă a nivelului ocrotirii săn ătăţii; legarea tot mai strînsă a învăţă-
ţiei de sfeclă de zahăr la hectar, pînă în 1965, la tului naval, precum şi creşterii tranzitului, se va d e* mintului cu practica construcţiei socialiste. In această
circa 25.000 kg. faţă de 17.000 kg. în 1959. volta capacitatea porturilor prin dotarea lor cu utilaje de trai al oamenilor muncii. perioadă, va începe trecerea treptată la învăţămîntul
pentru mecanizarea operaţiunilor de încă reare-des­ Preţui de cost în industria republicană se va re­ general de 8 ani. durata învăţămîntului de cultură
Prin mărirea suprafeţelor irigate şi prin folosirea generală ajungînd astfel la (2 ani.
unor cantităţi mai mari de îngrăşăminte organice şl cărca re. duce pînă la finele anului 1965 cu 15—16 Ia sută
minerale, se vor asigura producţii mai mari la hectar 4. Transporturile aeriene de călători vor creşte de Pentru lărgirea bazei materiale a învăţămîntului
faţă de 1959. In industria energiei electrice preţul de de toate gradele se vor acorda, din fondurile statu­
şi recolte anuale mai stabile. De asemenea, se vor in­ circa 2 ori prin dezvoltarea traficului intern şi inter­ lui, investiţii de peste două ori mai mari decît îfl
troduce în cultură noi soiuri de seminţe monogerme naţional. Pe liniile internaţionale vor fi introduse a- cost se va reduce cu circa 34 la sută : costul pe un perioada 1954—1959.
şi cu conţinut ridicat de zahăr. vioane turbopropulsoare de mare capacitate ş( viteză;
vor fi complectate aeroporturile cu instalaţii moderne metru forat în industria petrolului cu 20—25 ia su­ In anii 1960—1965 se vor construi circa' 15.000
Se. va cultiva anual o suprafaţă de peste 500.000 pentru dirijarea şi protecţia navigaţiei aeriene. t ă ; în industria cărbunelui cu 21—23 Ia sută; în săli de clasă din care circa 4.000 săli de clasă în
ha. cu floarea soarelui, punîndu-se un accent mai şcolile de cultură generală în oraşe şi centre munci­
mare pe sporirea producţiei la hectar, astfel ca în 5. In domeniul poştelor şi telecomunicaţiilor, capa­ industria siderurgică (inclusiv extracţia minereurilor toreşti şi circa 11.000 săli de clasă în localităţile ru­
1965 să se realizeze cel puţin 1.500 kg. în medie la citatea centralelor telefonice automate va fi sporită rale.
cu peste 100.000 linii, introdueîndu-se telefonia auto­
hectar. mată în 18—20 oraşe cu activitate economică dez­ In anii (960—1965 se vor pregăti în şcoli profe­
Producţia de cartofi va creşte de la circa 2.900.000 voltată- gradul dc automatizare a serviciului telefonic sionale şi tehnice şi vor intra in producţie noi cadra
în întreaga ţară va ajunge în 1965 Ia 6 8 -7 0 la suta. de muncitori calificaţi în număr de circa 260.000,
tone în anul 1959, la 4,5—5.000.000 tone în 1965, prin Reţeaua telefonică interurbană se va dezvolta prin peste 100.000 cadre tehnice medii şi circa 54.000
sporirea producţiei la hectar, care trebuie să ajungă, instalarea a trei radiorelee de mare capacitate pe ar- cadre cu pregătire superioară.
pe ţară, la peste 15.000 kg. ferele magistrale ale ţării şi a cel puţin 1.800 km.
cabluri subterane, îmbunătăţindu-se astfel calitatea In acest scop, pînă In 1965, numărul elevilor ad­
Suprafaţa cultivată cu legume va ajunge pînă la comunicaţiilor telefonice între oraşele ţarii. mişi în anul I al şcolilor care pregătesc muncitori ca­
circa 185.000 ha., prevăzîndu-se o producţie de circa lificaţi va trebui să crească de peste 2,5 ori faţă de
3.300.000 tone. Producţia dc legume va creşte prin 1959, iar şcolarizarea în anul 1 al învăţămîntului
extinderea suprafeţelor irigate. Se vor dezvolta zone pregătitor de cadre medii tehnice va trebui să creas­
că în aceeaşi perioadă de peste 2 ori. Numărul total
şi unităţi specializate în jurul oraşelor mari şi al Investiţii — construcţii al studenţilor în anul I va fi cu 38 la sută mai
mare în 1965 faţă de 1959.
centrelor industriale şi se vor extinde suprafeţele cul­
In învăţămîntul superior se va da o atenţie deosebită
tivate cu legume în sere şi răsadniţe. Pentru a se asigura dezvoltarea forţelor de pro­ învăţămîntului tehnic, numărul celor admişi în anul
1 al institutelor tehnice mărindu-se pînă în 1965 de
5. POMICULTURA ŞI VITICULTURA. Pentru mă­ ducţie în ritmul şi la nivelul prevăzut şi ţinînd seama aproape 2 ori faţă de 1959, In 1965, numărul total
rirea producţiei de fructe, se prevede extinderea plan­ de creşterea treptată a resurselor materiale şi finan­
taţiilor de pomi de la 190.000 ha. în 1959 pînă la ciare SE PREVEDE PENTRU PERIOADA 1960-1965 (Cmttnuare în gag. 4-a) •“
300.000 ha. în 1965. Orientîndu-ne spre îmbunătăţirea UN VOLUM DE INVESTIŢII DIN FONDURILE STA­
raportului dintre specii, urmează ca în anul 1965 TULUI DE 170—180 MILIARDE LEI, DE CIRCA
circa 32 la sută din totalul pomilor să fie meri şi DOUA ORI MAI MARE FAŢA DE PERIOADA 1954-
peri, 17 la sută cireşi, vişini, caişi şi piersici. Se pre­ 1959 Se prevede că gospodăriile agricole colective,
vede ca producţia de fructe să ajungă, în condiţii cooperaţia meşteşugărească şi cooperaţia de consum
climaterice normale, la circa 1.700.000 tone în 1965, vor realiza din fonduri proprii pentru nevoile dezvol­
faţă de 1.170.000 tone în 1959. tării lor economice un volum de investiţi, de peste

In cultura viţei de vie, accentul principal se va pune 11 miliarde lei.
pe îmbunătăţirea calitativă a patrimoniului viticol, a- Partea cea mai mare din investiţiile statului —
sigurîndu-se o dezvoltare deosebită, varietăţilor de
struguri de masă şi pentru vinuri de calitate supe­ şi anume 58-59 la sută - va ii îndreptată spre con­
tinuarea dezvoltării industriei, din care circa trei
rioară. sferturi vor fi alocate ramurilor industriale b o i ­
Se prevede ca în anul 1965 suprafaţa viilor să toare ale economiei naţionale. Astfel, circa 32 .a su
din aceste investiţii vor ii alocate pentru creşterea
crească la peste 300.000 ha., de pe care să se obţină