Page 65 - 1960-05

Pag. 4
D IR E C TIV E LE
Congresului a! Ill-lea al P.M.R.
pentru planul de dezvoltare
a economiei naţionale pe anii
1060-1065 şi pentru programul
eoonomiG de perspectivă
(PRO IECT)
(Urmare din pag. 3-a)
al inginerilor în economia naţională va fi de aproxi­
mativ 80.000 faţă de circa 59.000 în 1959.
Pentru a da posibilitate unui număr tot mai mare
de oameni ai muncii să absolve şcolile medii şi su­
perioare, fără scoatere din producţie, se va dezvolta
în continuare învăţămîntul seral şi fără frecvenţa.
Actualul spaţiu de şcolarizare al invâţămîntului su­
perior va fi lărgit prin construcţii noi, printre care
Institutul politehnic din Bucureşti. Se vor construi
cămine studenţeşti cu o capacitate de circa 15.500
locuri.
Venitul naţional şi
creşterea bunăstării
oamenilor muncii
1. CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL ASIGU­
RA INTENSIFICAREA RITMULUI REPRODUC-
ŢIEI SOCIALISTE LĂRGITE ŞI RIDICAREA CON­
TINUA A NIVELULUI DE TRAI AL OAMENILOR
MUNCII.
Dezvoltarea economiei naţionale în proporţiile pre­
văzute va avea drept rezultat creşterea venitului na­
ţional de 1,7—1,8 ori in 1965 ţaţă de 1959. Fondul
de consum al populaţiei va creşte în această perioa­
dă de 1,6—1,7 ori.
In toate ramurile economiei naţionale va continua
să se aplice cu consecvenţă politica de cointeresare
materială a oamenilor muncii pe baza principiului
socialist al repartiţiei după cantitatea şi calitatea
muncii depuse.
SALARIUL REAL AL MUNCITORILOR, INGI­
NERILOR, TEHNICIENILOR ŞI FUNCŢIONARILOR
VA CREŞTE PÎNA IN 1965 CU CIRCA 40-45 LA
SUTA FAŢA DE NIVELUL REALIZAT IN A DOUA
JUMĂTATE A ANULUI 1959, în urma aplicării mă­
surilor hotărîte de Plenara Q.O. al P.M.R. din iulie
1959 cu privire la ridicarea nivelului de trai. Calea
principală de creştere a salariului real va fi mări­
rea salariului nominal corespunzător ridicării produc­
tivităţii muncii, precum şi scăderea treptată a pre­
ţurilor de vînzare a bunurilor de consum, ca urmare
a reducerii preţului de cost. In toate ramurile şi în­
treprinderile, productivitatea muncii va trebui să
crească mai rapid decît salariul mediu, pentru a asi­
gura reducerea continuă a preţului de cost şi spori­
rea acumulărilor.
VENITURILE REALE ALE ŢĂRĂNIMII VOR
CREŞTE GU GIRGA 40 LA SUTA IN 1965 FALA
DE 1959, ca urmare în principal a sporirii însemnate
a producţiei agricole şi mai ales a producţiei-
marfă, prin valorificarea produselor agricole către
stat pe calea contractărilor şi achiziţiilor.
Creşterea veniturilor salariaţilor şi ţărănimii va
asigura o sporire importantă a consumului de măr­
furi şi dezvoltarea serviciilor către populaţie.
Volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul prin
comerţul socialist va spori de circa 2 ori. La princi­
palele produse, cantităţile prevăzute a se desface către
populaţie se prezintă astfel :
Unitatea Nivelul anu -
de 1S65 lui 1965 faţă
măsură de 1959
Carne mii tone 340-360 2 ,5-2,7 ori
Lapte de consum mii hl. 4.500-5.000Í 4-4,5 ori
Unt mii ione peste 20 peste 2 ori
Zahăr mii Ione 300-320 2,1-2,3 ori
Pîine şi făină
(în echiv. făină) mii ione
Ţesături de bumbac 1.500 1,7 ori
inclusiv confecţii mii. m.l. circa 400 circa 2 ori
Ţesături de lină
inclusiv confecţii mii. m.î. circa 35 circa 1,8 ori
Ţesături de mătase
.inclusiv confecţii mii. m.l. circa 43 circa 2,3 ori
încălţăminte (total) mii. per. 42-43 circa 1,7 ori
Mobilă mii. lei 1.800 2,5 ori
Maşini de gătit
cu gaze
Biciclete mii buc. 150-160 2 ,6 -2 ,8 ori
mii buc. 300-350 2-2,3 ori
Aparate de radio mii buc. circa 300 circa 1,8 ori
Frigidere electrice mii buc. circa 50 circa 9,4 ori
Aparate de tele-
viziune mii buc. circa 130 circa 8,1 ori
In vederea îmbunătăţirii deservirii populaţiei, re­
ţeaua comercială cu amănuntul va creşte cu circa
5.000 unităţi, care trebuie să fie repartizată mai
bine teritorial şi mai aproape de consumatori.
Se va dezvolta producţia industrie} locale pe baza
valorificării mai intense a materiilor prime locale,
ţinîndu-se seama de cerinţele populaţiei.
Cooperaţia meşteşugărească va trebui să-şi îmbu­
nătăţească continuu activitatea şi să se îndrepte în mod
deosebit spre prestarea de servicii pentru popuaţie.
2. Pentru dezvoltarea activităţii culturale şi artistice
se vor construi noi aşezăminte de artă şi cultură : tea­
tre, cluburi muncitoreşti, case de cultură şi biblioteci;
se va dezvolta b'aza materială a culturii {!zice şi spor­
tului de masă.
Se vor construi circa 200 cinematografe noi şi se
va înzestra reţeaua cinematografică de la sate cu peste
4.000 aparate.
Reţeaua de radiodifuziune şi televiziune va fi dez­
voltată pentru ca emisiunile să acopere pînă în 1965
întreg teritoriu! ţării. In acest scop se vor instala 21
posturi noi de radioemisîe şi 12 de televiziune.
3, In domeniul ocrotirii sănătăţii se va pune accentul
pe măsuri cu caracter preventiv, prin dezvoltarea acti­
vităţii antiepidemice şi de igienă, sporirea măsurilor de
protecţie a muncii şi de prevenire a bolilor profesionale
drum ul' sö m m im u L u i Nr. 1680
şi a accidentelor. Se va dezvolta şi îmbunătăţi continuu Se va dezvolta reţeaua de hoteluri, parcuri şi spaţii prevede sporirea însemnată a şeptelului şi a pro­ Vor creşte veniturile reale ale oamenilor muncii pe
asistenţa medicală ambulatorie, se vor construi circa verzi şi se va intensifica acţiunea de modernizare a ducţiei animale, astfel ca spre sfîrşitul perioadei calea măririi salariilor şi pensiilor, a reducerii treptate
efectivul de bovine să ajungă la 8—9 milioane cape­ a preţurilor, tarifelor şi impozitelor ; veniturile ţărănimii
100 policlinici noi în raioane şi centre urbane. străzilor. te, din care 4—4,5 milioane vaci, iar numărul porcilor vor spori mai ales ca immare a creşterii producţiei agri­
Se va îmbunătăţi asistenţa medicală ce se acordă în Transportul orăşenesc de persoane se va îmbunătăţi la circa 10 milioane capete. Din numărul total de cole şl, în principal, a producţiei-marfă.
13—14 milioane ovine, se prevede ca circa 80 la
circumscripţiile rurale. Se va mări numărul circumscrip­ prin sporirea parcului de mijloace de transport în co­ Se prevede posibilitatea ca în următorii 10-15 ani
consumul anual la principalele produse alimentare,
ţiilor sanitare ; se va asigura înzestrarea reţelei sani­ mun, în special prin dezvoltarea parcului de autobuse. sută să fie cu lină fină şi semifină. caloulat pe locuitor, să atingă un nivel de 60—70 kg.
la carne, 350—380 litri lapte şi produse lactate, 35—40
tare cu aparatură tehnico-medicală în cantităţi sufici­ Pînă în 1965 numărul total al vehiculelor va creşte Suprafaţa viilor va ajunge în. această perioadă la kg. zahăr şi produse zaharoase. Consumul de textile,
calculat pe locuitor, va creşte spre sfîrşitul perioadei
ente şi de un nivel corespunzător. cu peste 2.000. circa 450 mii ha., şi a livezilor la circa 550 mii ha., de 15 ani de 3—3,5 ori, iar cel de încălţăminte va
ajunge la aproximativ 3,5—4 perechi pe locuitor. Vo­
Capacitatea spitalelor va creşte cu circa 18.000 pa­ In anii 1960-1965 se vor electrifica peste 4.000 sate, realizîndu-se o producţie totală de 3—3,5 milioane lumul sporit de mobilă, aparate de radio, televizoare,
turi, urmărindu-se ca în fiecare reşedinţă de raion să tone struguri şi 3,5—4 milioane tone fructe. frigidere, maşini de spălat rufe şi altele va asigura
funcţioneze spitale bine utilate şi încadrate cu cadre adică de 3 ori mai mult decît în anii 1954-1959. Ca urinare a dezvoltării economiei naţionale, vo­ un nivel ridicat de înzestrare şi confort al gospodăriilor.
medicale de specialitate. Se va extinde alimentaţia publică, producţia semifa­
5. îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale oamenilor lumul total ai traficului de mărfuri în REŢEAUA bricatelor culinare şi a utilajelor pentru uzul gospodă­
resc în scopul uşurării muncii casnice.
muncii constituie o problemă centrală a planului de dez­ TRANSPORTURILOR va creşte de peste 4 ori. Se are
Se vor aloca fonduri materiale şi băneşti din ce în
voltare economică. în vedere modernizarea tracţiunii trenurilor, cît şi me­ ce mai însemnate pentru dezvobîrea învăţământului,
ocrotirii sănătăţii, extinderii instituţiilor de educaţie şi
Se va mări capacitatea staţiunilor de odihnă şi cură, In următorii 6 ani se vor construi din fondurile sta­ canizarea şi automatizarea proceşelor de exploatare. recreaţie a copiilor (grădiniţe şi creşe), serviciilor cul­
turale (cinematograf, radio, televiziune, teatru), servi­
care constituie unul din mijloacele eficiente de ocro­ tului în oraşe şi centre muncitoreşti peste 9 milioane Pînă în anul 1970, parcul actual de locomotive cu ciilor pentru odihnă, sport, turism şi recreaţie; servici­
tire a sănătăţii oamenilor muncii. Se prevede ca nu­ m.p. suprafaţă locuibilă (circa 300.000 apartamente), abur va fi practic înlocuit cu locomotive Diesel şi lo­ ilor de gospodărie comunală, transport şi locuinţe.
mărul oamenilor muncii ce vor beneficia de tr'rnitere ceea ce reprezinlă un volum de peste 3 ori mai mare comotive electrice.
la odihnă şi cură balneo-climatică să crească în 1965 decît cel realizat în perioada 1954—1959. Pînă în 1970 se vor electrifica principalele trasee
de cale ferată' cu profil greu, urifiînd ca pînă în 1975
cu peste 30 la sută faţă de anul 1959. Se va urmări ca Locuinţele noi se vor construi pe bază de proiecte tracţiunea electrică să fie extinsă şi pe alte linii de
noile construcţii în staţiunile balneo-dimaterice să se bine studiate, adaptate specificului local, cu asigura­ mare trafic.
efectueze în complexe mari, spre a se asigura astfel o rea confortului necesar. In alegerea amplasamentelor
eficienţi sporită a fondurilor de investiţii alocate în se va ţine seama de planurile de sistematizare şi înfru­ Pentru a asigura legătura între Dobrogea şi restul
ţării, în condiţiile corespunzătoare viitorului trafic
acest scop şi o mai bună deservire. sporit, se va construi un pod în zona Brăila-Măcin,
museţare a oraşelor, construindu-se pe terenuri libere sau creîndu-se o nouă linie de cale ferată magistrată.
4. In domeniu! gospodăriei comunale, reţeaua de dis­insuficient ocupate, care permit folosirea cit mai com­ In vederea ridicării eficacităţii economice a tran­ Se prevede ca în această perioadă problema locu­
sporturilor, se va spori parcul de autocamioane şi rei inţelor să fie practic rezolvată în toate oraşele şi centrele
tribuţie a apei potabile va creşte în următorii 6 ani cu plectă a reţelelor edilitare în vederea realizării unui morci pentru satisfacerea necesităţilor de transport industriale ale ţării, asigurînduise condiţiile necesare de
pe distanţe scurle. confort. In acelaşi timp va creşte şi volumul construc­
circa 1.700 km.; se va introduce alimentarea cu apă po­ cost cît mai scăzut. ţiilor de locuinţe la sate.
Se va continua şi termina modernizarea reţelei da
tabilă în încă circa 30 oraşe. Sporirea însemnată a construcţiilor de locuinţe va
Reţeaua de canalizare va creşte cu circa 1.700 km.’ îmbunătăţi simţitor condiţiile de locuit în oraşe şi centre drumuri naţionale şi regionale, îmbunătăţindu-se tot­ In domeniul gospodăriei comunale se va realiza, în
odată drumurile raionale şi de interes local. linii generale, în toate oraşele ţării şi în centrele mun­
pînă în 1965 se va introduce canalizarea în alte circa muncitoreşti, asigurînd oamenilor muncii condiţii mai citoreşti, înzestrarea cu instalaţii tehnico-edilitare prin­
Amplasarea în apropierea Dunării a unor mari în­ cipale, necesare unei deserviri corespunzătoare (alimen­
20 oraşe. bune de viaţă. treprinderi industriale va permite o mai bună valori­
ÎL ficare a avantajelor economice ale fluviului. Flota flu­ tări cu apă, canalizări, transport în comun, iluminat
vială va fi dotata cu nave, şlepuri şi remorchere rea- public, salubritate etc.). Se creează condiţiile ca, sprs
Liniile directoare ale programului lizate în şantierele din ţara noastră. sfîrşitul perioadei, să se realizeze electrificarea tuturor
localităţilor rurale din ţara noastră.
de dezvoltare a economiei naţionale Se prevede creşterea considerabilă a capacităţii de
transport a flotei noastre maritime prin dotarea ei cu Pentru creşterea nivelului cultural al oamenilor mun­
în perspectivă nave de diferite capacităţi. Totodată se prevede dezvol­ cii se prevede dezvoltarea învăţământului de toate gra­
tarea porturilor maritime şi înzestrarea lor cu utilaje dele ; se va generaliza învăţămîntul de 8 ani şi se va
Directivele pentru dezvoltarea economiei naţionale asigura, printr-o înaltă valorificare, acoperirea nevoi­ pentru mecanizarea complectă a operaţiunilor de în- extinde în continuare învăţămîntul mediu şi superior.
cărcare-descârcare a mărfurilor. Va fi dezvoltată în continuare baza materială a învă­
pe anii 1960-1965 reprezintă un măreţ program de lor crescînde de cherestea, placaj, mobilă, plăci fibro- ţământului şi cercetărilor ştiinţifice. Se va acorda aten­
Ca urmare a creşterii venitului naţional şl în raport ţie deosebită cercetărilor ştiinţifice legate de folosirea
muncă şi de luptă al partidului şi al întregului popor; lemnoase şi aglomerate. Concentrarea producţiei in­ cu necesităţile de dezvoltare a economiei naţionale, vo­ energiei atomice în scopuri paşnice, de mecanizarea
lumul de INVESTIŢII va urma o linie ascendentă, ajun- şi automatizarea producţiei, de folosirea pe o scară largă
îndeplinirea prevederilor cuprinse în aceste Directive va dustriei lemnului în combinate cu profil complex va gînd pînă în 1975 la un nivel de circa 5 ori mai mare a realizărilor din fizică, chimie şi biologie cu aplicaţii
decît în 1959.
ridica economia naţională pe o treaptă superioară, cre- face să sporească în mod continuu gradul de folosire practice în economie, precum şi utilizării maşinilor elec­
La proiectarea noilor lucrări capitale se vor adopta tronice.
înd condiţiile unui nou şi puternic avînt al forţelor de şi de industrializare a masei lemnoase, redueîndu-se cele mai avansate procese tehnologice şi soluţii construc­
tive, care să asigure o reducere continuă a costului inves­ In domeniul ocrotirii sănătăţii se va pune accentul
producţie şi a creşterii bunăstării poporului. la minimum pierderile în exploatare şi prelucrare. Pe tiţiilor pe unitate de capacitate, o înaltă productivitate pe larga dezvoltare a medicinii preventive, pe lărgirea
a muncii şi o calitate superioară a producţiei, ou un
Planul de 6 ani va constitui prima etapă a progra­ această bază se prevede o creştere a producţiei în preţ de cost în continuă scădere. reţelei sanitare, dezvoltarea măsurilor de protecţia mun­
mului de perspectivă al dezvoltării economiei naţionale industria de prelucrare a lemnului de aproximativ Producţia materialelor de construcţii va trebui să cii şi prevenirea bolilor profesionale, pe lărgirea reţe­
crească astfel îneît să satisfacă deplin necesităţile
pînă în anul 1975 a cărui schiţă s-a întocmit pe baza 2,5—3 ori faţă de anul 1959. industriei construcţiilor. lei de case de odihnă pentru oamenii muncii.
studiilor efectuate în ultimii doi ani. Creşterea continuă a nivelului de frai al populaţiei Producţia de ciment va ajunge la 14—15 milioane *
tone în 1975. Se vor fabrica numeroase tipuri de ma­
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI cere sporirea în măsură însemnată a producţiei bunu* teriale de instalaţii sanitare, electrice ş.a. din mase plas­ Pe baza studiilor efectuate pînă acum, a schiţei-pro-
NAŢIONALE IN PERSPECTIVĂ VA FI ORIENTAT rilor de larg consum, astfel îneît să se asigure Rpro* gram întocmite şi a indicaţiilor cuprinse în Directive,
IN DIRECŢIA CREŞTERII INTENSE ŞI MULTILA­ pierea consumului principalelor produse pe locuitor de
TERALE A FORŢELOR DE PRODUCŢIE, IN VEDE­ nivelul pe care îl vor atinge în perspectivă ţările as­
REA DESĂVIRŞ1RII CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE tăzi mai dezvoltate din punct de vedere economic.
ŞI TRECERII TREPTATE LA CONSTRUIREA CO­ In perioada 1960—1975 producţia industriei ali­
MUNISMULUI. mentare urinează să crească de 4,5—5 oîT. Industria
ACEST PROGRAM VA TREBUI SA ASIGURE alimentară va fi complect reutilată; se va construi tice şi produse sintetice, a căror producţie, calitate şi se vă trece la elaborarea programului de dezvoltare în
DEZVOLTAREA ARMONIOASA A TUTUROR RAMU­ un număr important de unităţi noi (fabrici de zahăr, sortimente vor trebui să ţină pasul cu creştere') volu­ perspectivă a economiei pînă în 1975. Totodată se va exa­
RILOR ECONOMIEI NAŢIONALE, ACORDÎNDU-SE ulei, lactate, conserve de legume şi fructe, abatoare mului de construcţii. mina oportunitatea extinderii programului de perspectivă
IN CONTINUARE PRIORITATE INDUSTRIEI GRE­ şi secţii de preparate de carne), înzestrate cu cele pînă în 1980. Prevederile acestui program, ritmul şi
LE, PRECUM ŞI REALIZAREA UNU! ASEMENEA mai moderne linii tehnologice. Nivelul producţiei în Pentru asigurarea dezvoltării economiei, se va acorda termenele de realizare a unora din obiective se vor pre­
BELŞUG DE PRODUSE CARE SA PERMITĂ RIDI­ 1975 va fi aproximativ de 1,2—1,4 milioane tone carne, o atenţie deosebită introducerii pe scară tot mai largă ciza şi îmbunătăţi continuu, pe calea elaborării planu­
CAREA BUNĂSTĂRII POPORULUI MUNCITOR LA 13—15 milioane hl. lapte, 350—400 mii tone ulei, 1,1— a progresului tehnic, mecanizării şi automatizării pro­ rilor economice, corespunzător condiţiilor concrete şi
NIVELUL GELOR MAI AVANSATE TARI DIN 1,3 milioane tone zahăr. In industria uşoară se esti­ ducţiei, utilării ramurilor economiei naţionale cu maşini schimbărilor ce vor avea loc în procesul desăvîrşli ii
LUME. mează ca posibilă creşterea producţiei de 6 —7 ori şi utiiaje-moderne, principala-cale de creştere a produc­ construcţiei socialiste.
prin reutilarea suprafeţelor existente cu utilaje moderne tivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost.
Din studiile efectuate, care stau Ia baza schiţei- de mare productivitate şi prin construirea de noi între­ înfăptuirea obiectivelor planului economic va în­
program, rezultă posibilitatea creşterii PRODUCŢIEI prinderi. Industria textilă şi de încălţăminte va fi asi­ Se va termina mecanizarea principalelor lucrări grele semna o nouă şi strălucită afirmare a nesecatelor re­
INDUSTRIALE în următorii 15 ani de peste 6 ori gurată în cea mai mare măsură cit materii prime din şi cu volum mare de muncă în industria carboniferă, ex­ surse de energie creatoare ale poporului muncitor puse
faţă de anul 1959. IN 1975 PRODUCŢIA VA PUTEA ţară (materii prime agricole, fire şi fibre chimice, ploatări forestiere, construcţii, transporturi, agricultură. în slujba înfloririi patriei socialiste, a făuririi propriei
SA AJUNGA LA UN NIVEL DE PESTE 26 ORI MAI mase plastice). Se prevede la sfîrşitul perioadei o pro­ Se va înfăptui mecanizarea complexă la o serie de ope­ sale bunăstări, o nouă şi puternică demonstrare a
MARE DEGIT IN 1938. ducţie de 1.200-1.300 milioane m.p. ţesături şi 80—85 raţiuni din siderurgie, construcţii de maşini şi alte ra­ superiorităţii economiei socialiste.
muri, precum şi automatizarea complectă la unele pro­
Dezvoltarea economiei naţionale corespunzător aces­ milioane perechi încălţăminte. cese tehnologice continue din industria siderurgică, chi­ Un factor de mare însemnătate în realizarea cu
tui ritm impune în primul rînd lărgirea bazei energe­ Vor fi create condiţiile unei creşteri masive a pro­
tice şi electrificarea întregii ţări.
ducţiei şi productivităţii muncii în agricultură.
Se va da prioritate extracţiei şi consumului celor Marea gospodărie agricolă socialistă, multilateral mică, uşoară, alimentară şi altele. succes a planurilor noastre economice îl reprezintă co­
mai economice surse de energie primară, urmărindu-se dezvoltată în funcţie de condiţiile climatice şi pedo- Ritmul înalt de industrializare socialistă a ţării va laborarea frăţească cu Uniunea Sovietică şi cu cele­
totodată creşterea rezervelor şi judicioasa lor gospodă­ logice ale fiecărei zone, va da posibilitatea obţinerii lalte ţări ale sistemului mondial socialist.
rire. precum şi reducerea consumurilor specifice de unor randamente superioare pe unitate de suprafaţă, aduce schimbări importante şi în structura populaţiei
energie. ocupate, sporind ponderea celor care lucrează în in­ Dezvoltarea multilaterală a economiei ţării noastre
Ia un preţ de cost în continuă scădere. . , dustrie. va constitui o contribuţie de seamă la creşterea puterii
Un rol determinant în introducerea progresului teh­ Producţia de cereale va constitui şi pe viitor baza
nic în toate ramurile economiei, în mecanizarea şi auto­ dezvoltării întregii producţii agricole. Numărul total de salariaţi va junge pînă în 1975 economice a sistemului socialist mondial, ia obţine­
matizarea producţiei, în realizarea unui înalt nivel de Producţia cerealieră şi furajeră, în special porum­ la peste 5,7 milioane, cu peste 2,7 milioane mai mult rea victoriei istorice a socialismului în întrecerea paş­
productivitate a muticii sociale, îl are electrificarea ţării. bul siloz, precum şi ridicarea productivităţii păşuni­ decît în 1959. nică cu capitalismul în producţia materială — sfera
lor şi fîneţelor naturale, vor asigura condiţii pentru hotărîtoare a activităţii omeneşti, la întărirea forţelor
Se prevede creşterea pînă in 1975 a producţiei de un puternic avînt al zootehniei; se va pune un ac­ Dezvoltarea industriei, agriculturii, construcţiilor, păcii în întreaga lume.
energie electrică de circa 10 ori — de la 6,8 miliarde cent deosebit pe mărirea numărului de animale în transporturilor şi a celorlalte ramuri ale producţiei ma­
kWh. în 1959 la 65-70 miliarde kWh. Această importantă gospodăriile agricole de sfat şi a turmei obşteşti din teriale, concomitent cu reducerea cheltuielilor materiale Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn
creştere va asigura industriei mai multă energie elec­ de producţie, va determina creşterea însemnată a veni­ îşi exprimă convingerea că eroica noastră clasă mun­
trică şi va permite introducerea pe scară largă a pro­ gospodăriile agricole colective. tului naţional, condiţie a reproducţiei socialiste lărgite citoare, harnica ţărănime muncitoare, intelectualitatea,
ceselor tehnologice moderne, electrificarea agriculturii, O atenţie specială se va da plantelor tehnice (sfe­ şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. toţi oamenii muncii vor întîmpina cu entuziasm mă­
a căilor ferate, precum şi a oraşelor şi satelor noastre. reţele obiective stabilite în Directive şi vor munci cu
cla de zahăr, floarea-soarelui, plante textile) precum Creşterea însemnată a productivităţii muncii, ca ur­ abnegaţie, sub conducerea partidului, pentru înfăptuirea
Un factor deosebit de important în ridicarea eco­ şi dezvoltării legumiculturii. pomiculturii şi viticul­ mare a progresului tehnic, creează posibilitatea, redu­ cu succes a prevederilor planului de dezvoltare eco­
nomiei ţării noastre la nivelul ţărilor mai avansate din cerii treptate a duratei zilei de muncă încă în decursul nomică pe şase ani, etapă hotărîtoare In opera de
punct de vedere economic îl constituie dezvoltarea în turii. planului de şase ani, începînd cu ramurile industriale desăvîrşire a construcţiei socialiste în Republica Popu­
ritm susţinut a industriei siderurgice, creşterea conti­ Pentru a asigura recolte care să acopere nevoile cu muncă grea şi extinzîndu-se la toate sectoarele de lară Romînă.
nuă a producţiei de oţel de care depinde în cea mai activitate economică şi social-culturală.
mare măsură înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor de consum şi în anii cu condiţii nefavorabile de cli­ sesiunii
economiei şi sporirea volumului construcţiilor. mă, în următorii 10—15 ani se vor termina pe în­ In pragul
treg teritoriul ţării principalele lucrări de îmbunătăţiri^
Prin punerea în funcţiune a noului combinat side­ funciare (îndiguiri, desecări şi combaterea eroziu­
rurgic cu întreaga sa capacitate de 4 milioane tone oţel nii) ; se va da o atenţie deosebită folosirii raţionale
anual, ca şi prin dezvoltarea uzinelor existente, pro­ şi complexe a resurselor de apă şi se va mări su­
ducţia de oţel va ajunge în 1970 la circa 7,5 milioane prafaţa irigată pînă Ia circa 2 milioane hectare.
tone şi va continua să crească în anii următori.
Pînă în anii 1968—1970, agricultura va fi dotată
cu numărul necesar de tractoare şi maşini agricole,
care să asigure mecanizarea complectă a lucrărilor,
Se va depune un efort deosebit pentru creşterea re­ executarea lor la timp şî în bune condiţii. Agricul­
zervelor de minereu de fier şi de cărbuni cocsif’cabili, tura va dispune de cel puţin 150.000 tractoare (re­ De sus, dinspre Institutul exploatare, a chemat la între­ Vor şi ele să fie mulţumite
pentru perlecţionarea procedeelor de preparare şi îmbo­ de mine din Petroşani — ce­ cere toate celelalte grupe din de cei pe care-i învaţă, do­
găţire a minereurilor de fier şi de cocsificare a cărbu­ venind un tractor la circa 70 ha. teren arabil), 73.000 tate a ştiinţei mineritului, institut, pentru obţinerea de resc şi ele ca roadele muncii
nilor, în vederea lărgirii continue a bazei interne de mîndrie a minerilor din Valea rezultate cît mai merituoase, să fie cît mai bogate.
semănători, peste 45.000 combine de păioase, 18.000 Jiului — la ora cînd mulţi păstrarea disciplinei, seriozita­
materii prime necesare siderurgiei. plutesc deja cu gîndul prin te în pregătirea profesională Peste tot în institut predo­
Creşterea rezervelor de minereuri neferoase şi per­ combine de recoltat porumb, precum şi un număr . ţara visului, ferestrele lumi­ etc. mină încrederea în bogăţia
nate ale sălilor de lectură rodului ce se pîrguieşte acum.
fecţionarea procedeelor metalurgice fac posibilă dez­ mare de alte maşini agricole. l sfredelesc întunericul nopţii, Fiecare student munceşte
voltarea producţiei în industria metalelor neferoase de sfidînd parcă orele tîrzii re­ din plin pentru ca grupa din Studenţi ca T. Circo, Mi-
aproximativ 5 ori faţă de nivelul anului 1959. Se vor folosi pentru toate culturile seminţe de soi, zervate odihnei. care face parte să fie la înăl­ hai Roman, L. Călinoiu, A-
ţime, să poată fi numită frun­ vram Traian, Ioan Nîţă, I.
In industria construcţiilor de maşini — ramură ho- selecţionate, de mare productivitate. învaţă studenţii... se pre­ taşă. Garantul şi mulţi alţii, sînt
tărîtoare pentru creşterea în ritm rapid a întregii gătesc să întîmpine cum se văzuţi zi de zi învăţînd, con-
economii naţionale şi a productivităţii muncii — In jurul anului 1975 agricultura va primi anual cuvine sesiunea, care deja "a Adunările generale deschi­ sultînd pe lîngă notiţe şi di­
producţia va trebui să sporească pînă în 1975 de apro­ bătut ia, uşă. se ale organizaţiei U.T.M., Ia ferite cursuri de specialitate,
ximativ 7 ori. Construcţia de maşini trebuie să ţină 5—6 milioane tone îngrăşăminte chimice (echivalent care au participat şi cadre material bibliografic etc.
pasul cu nivelul tehnicii mondiale, în vederea meca­ In sălile de lectură, unde didactice, au analizat situaţia
nizării şi automatizării proceselor de producţie. Se va cu 1,5—2 milioane tone în substanţă activă, reve­ liniştea este stăpînă deplină, la învăţătură a studenţilor După intensitatea cu care
extinde producţia de serie pentru dotarea cu maşini şi studenţii răsfoiesc cursuri îşi din fiecare an în parte. S-au se munceşte, cu siguranţă că
utilaje a agriculturii, transporturilor, industriei extrac­ nind peste 150 kg. la hectar teren arabil) şi vor ii fac notări. făcut propuneri pentru ajuto­ rezultatele nu se vor lăsa aş­
tive, industriei construcţiilor, producţia de instalaţii rarea celor rămaşi în urmă, teptate, în fiecare student do­
complexe pentru dotarea industriei cu linii tehnologice satisfăcute necesităţile de insectofungicide şi ierbierde Frunţile se încreţesc şi se s-au primit cu entuziasmul rinţa de a fi cît mai bine pre­
descreţesc, cu un zîmbet plin caracteristic tinereţii prevede­
moderne. ale agriculturii. de satisfacţie cînd au înţeles rile chemării la întrecere lan­ gătit fiind întreţinută ca o
Producţia industriei chimice urmează să crească problema. sată de grupa 118.'
Ga urmare a mecanizării şi chimizării agriculturii, flacără de conştiinţă că mîi-
de 13—14 ori. Acest nivel înalt de dezvoltare va asi­ înainte de sesiune, o che­ Cadrele didactice acordă
gura un rol crescînd al industriei chimice în apro­ folosirii pe scară largă a seminţelor de soi şi a îm­ mare la întrecere a produs o tot sprijinul studenţilor mai ne va trebui să fie cît mai
vizionarea tuturor ramurilor economiei naţionale cu
materii prime şi materiale importante pentru îmbună­ bunătăţirii raselor de animale, precum şi a creşterii agitaţie deosebită printre stu­ puţin pregătiţi prin consulta­ folositor patriei, acolo unde
tăţirea calităţii producţiei şi lărgirea sortimentelor.
importante a numărului de specialişti din agricultură, denţi. va aplica cele învăţate în in­
SE CONSIDERĂ POSIBIL CA ÎN ACEASTA PE­ stitut.
RIOADA PRODUCŢIA AGRICOLA SA CREASGA
DE APROXIMATIV 3 ORI, din care producţia vegetală
de peste 2,5 ori, iar producţia animală de peste 4 ori.
Spre sfîrşitul perioadei 1960—1975 urmează să se
realizeze 20— 22 milioane tone cereale şi leguminoase
boabe, din care 5—6 milioane tone grîu—secară şi
10— 12 milioane tone porumb; 8—9 milioane tone
sfeclă de zahăr; circa 1 milion tone foarea-soarelui ;
Patrimoniul forestier constituie una din marile bo­ peste 6 milioane tone cartofi. Grupa 118 a anului III — ţii colective şi individuale. R. MOTU
găţii ale ţării noastre. Gospodărit cu grijă, ci poate Pe baza creşterii producţiei cerealiere şi furajere se