Page 68 - 1960-05
P. 68
T
Hunt'-cloara-Deva
La început dePROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
drum
P ro iectu l de D irective a le ConggresiilM a l IIl»lea Deşi nou înfiinţată gospodă
ria agricolă colectivă „Drumul
a l P . M. R. — prim it cai entuziasm de c ă tre lui Lenin“ din satul Peştişul
Mare, raionul Hunedoara, obţine
oam en ii ©© rezultate frumoase în întărirea
in s t e n sa economică.
Mîndrie Paralel cu terminarea lucrări
lor agricole din etapa a îl-a,
ţ i n om a pătruns sub nii nu pot să nu afle ce le harnicii colectivişti din Peştişul
hala uriaşă a O.S.M. II, va aduce viitorul. Mare au transformat un grajd
pentru 10 vite, într-unul cu o
fluturînd în mină un ziar. — Să vedem cum vom sta
Venit din întunericul de a- în 1965? capacitate de 50 vite, lucrare la
fară, în baia de lumină de
flăcări şi jar de aici, pare — Proiectul de Directive care s-au depus peste 800 ore de
întinerit cu cîţiva ani. De arată că producţia de oţel muncă voluntară, realizîndu-se
parcă ar şti ce cuprinde zia va creşte la 3,3 milioane to
rul adus, oţelarii de rezer ne, faţă de 1,4 milioane tone astfel o economie de 3.000 lei,
vă, electricienii, inginerul de în 1959. La noi se va con
schimb, maiştri, îl încon strui o secţie nouă de fur Colectiviştii din Peştişul Mare
joară d.e-ndată pe noul ve nale de mare capacitate... au contribuit şi 1a săparea unui
nit, curioşi... canal de scurgere a apei, pro-
In vorbă a intrat şi prim- tejînd de inundaţii o suprafaţă
Au aflat că au sosit deja topitorul Tîrpescu Mihai de
în Hunedoara ziarele, con- la cuptorul III. de 30 ha. păşune şi 15 ha. te
ţinînd proiectul de Directi
ve ale Congresului al Ill-lea — Faină treabă, noi vom ren arabil.
al P.M.R. pentru planul de da insă şi mai mult dacă La muncile obşteşti, iniţiate
dezvoltare a economiei na partidul o cere... Promitem...
ţionale pe anii 1960— 1963 şi de către organizaţia de partid
pentru programul economic Vorba acestui tînăr oţe-
de perspectivă. lar, care numai în această şi consiliul de conducere al gos
lună a dat mai mult de 300 podăriei agricole colective, cei
Concluzia lor are deci o tone oţel de calitate peste mai inimoşi colectivişti s-au do
justificare firească — pînă prevederile planului, are
la Congresul partidului, sec greutate şi prestigiu... Oame vedit a îi tovarăşii Ioan Popa,
ţia lor fiind hotărîtă să-şi nii îl aprobă.
îndeplinească în cea mai Aron Vinga, Lazăr Buda, Gheor-
mare parte angajamentul a- — Aşa e ! Ne angajăm şi ghe Raita, Ludovic Furca, De-
nual de a da patriei peste noi... tneter Ladislau, Lucreţia Tîm-
plan 36.000 tone de oţel de
bună calitate. Din acestea, Omul care citeşte ziarul peanu, Toma Bozan şi alţii.
aproape ¦30.000 au şi d a t: ho- în faţa celor strînşî în jurul CORNEL LUP
tărirea lor fiind susţinută lui, ridică fruntea. corespondent
astfel de fapte.
— Ei, dar şl munca ne va Ştiri din comuna Cît de frumoasă eşti patria m e a ! Ce bogate şi pline de
Toţi oţelarii de la secţia fi răsplătită. Salariul net al Berthelot farmec sînt dealurile, văile şi şesurile tale f
O.S.M. nr. II au contribuit muncitorilor va creşte în
la acest succes. Mîndria e 1965 cu 40—45 la sută faţă In clişeu: O clipă de răgaz pe malul Crişului Alb.
colectivă, cit şi bucuria ce le de nivelul realizat în a doua
încălzeşte inimile în clipele jumătate a anului 1959, prin ------ — - ¦ - -------- -
cînă pot raporta partidului nvlicarea măsurilor hotări-
A apărut in ziar proiectul de Directive ale Congresului al Ill-lea al că sînt alături de toate ac te de plenara C.C. al P.M.R. Magazin universal Concursul cul
Partidului Muncitoresc Romîn. ţiunile sale... Oamenii ard din iulie 1959...
de nerăbdare să cunoas In satul Berthelot a început al tineretului
Pentru echipa lui Stelian Tăgîrţă • prim-furnaiist la furnalul nr. 3 din — Cu atît mai mult tre construcţia unui magazin uni
Hunedoara, ca şi pentru toţi oamenii muncii, acest lucru a stîrnit nu numai că măreţul program de m ă buie să ne străduim să m e versal. Magazinul se va con Pe s c e n ă şi p e stadion
interes, dar a produs o mare bucurie. rităm încrederea şi grija ce strui prin muncă voluntară, pe
suri care va fi dezbătut la ne-o arată partidul... o suprafaţă de 140 m.p. şi va
„In anul 1905 producţia de fontă va ajunge la circa 2 milioane tone, dispune de cinci încăperi.
faţă de 840 mii tone în 1959" — iată ce se spune printre altele in proiect. cel. de-al Ill-lea. Congres... — O vom m erita ! se au
de un glas, repetat ca un e- Pentru a putea fi dat în fo
Printre furnalişti JOchipa de oţelari conău- cou de mai mulţi. losinţă pînă la data de 23 La festivitatea deschiderii din Pui, dansatorii echipei dtn
să de comunistul Opriş August 1960, conducerea coo concursului cultural-sportiv al satul Ponor şi îluleraşii din sa
S chimbul III îşi terminase partidului, să muncim aşa — O vom m erita! spune perativei din Berthelot s-a tineretului din "comuna Pui au tul Federi. Dintre echipele şco
lucrul. Un şuvoi subţire de fel ca schimbul nostru să fie Avram de la cuptorul I pre cu îndreptăţită mJndrte preocupat de procurarea şl participat peste 1.000 de cetă lare s-au prezentat bine cele din
mereu fruntaş îp întrecerea so prim-topitorul de serviciu, transportarea la locul construc ţeni din localitate. Pul, Galaţi şi Fizeştl I.
fontă ce curgea molcom din rină cialistă. găteşte. elaborarea şarjei. ţiei a 40 m.c. balastru, 20 m.c.
în oala de turnâre, proiectîndu- făcînd semn ajutorului său piatră, 19.000 kg. ciment, pre Pe scena căminului cultural Pe stadion, echipa de fotbal
\ Oţelul a fiert de ajuns, în- cum şi materialul lemnos. Zi din localitate numeroase forma „Măgura“ din Pul a dispus cu
se ca o limbă de foc pe fondul Au luat apoi cuvîntul furna- Crăciun Avram să treacă la lele acestea, s-a term inat să ţii artistice ale căminelor cultu
smoliu al nopţii, anunţa că din liştii Grişan Ioan Mâr;?«, Ioan tr-un timp scurtat de pri parea fundaţiei magazinului rale şi ale şcolilor din locali 2-0 de echipa „Ceramica" Baru
furnal se scurg ultimele tone de Blaj, şeful de schimb... Toţi şi-au ştie, pentru a începe opera universal. tate şl împrejurimi s-au întrecut
fontă din şarja respectivă. Sus, exprimat recunoştinţa pentru ceperea şi voinţa oamenilor în măiestrie. Mare, far la volei, echipa „Mă
pe platforma de descărcare, un grija ce o are partidul clasei ţia de evacuare a oţelului... Parcul şcolii gura" a învins cu scorul de 3-2
grup de oameni discutau aprins. noastre muncitoare, pentru Toţi cu 30 de minute. ...Iar 30 de S-au evidenţiat echipa de dan
Vocea lor se pierdea în zumzetul Nu prin vorbe, ci prin Partioipînd la adţlunea de suri din satul Galaţi, căluşarii formaţia „Muncitorul forestier“
minute furate timpului în înfrumuseţare a şcolii, pionie din localitate.
fapte dovedesc oţelarii dra rii şi elevii şcolii de 7 ani din
seamnă un cîştig serios pen Berthelot, sub conducerea ca ATANASE MEDARU
tru oţelari... gostea lor faţă de partid, drelor didactice, au amenajat corespondent
în curtea şcolii un parc.
agregatului. Organizatorul gru oamenii muncii din patria noas Deşi mat au doar cîteva 'mîndria că sînt părtaşi de întrecere tinerească
Pe cei 160 m.p. au fost plan
pei de partid se apropie de ei tră. Fumaliştii au vorbit despre minute pînă trec la des nădejde la înfăptuirile sale tate şi semănate flori perene
şi de sezon — panseluţe, ga
în grabă. Le spuse cîteva cu munca lor, despre posibilităţile cărcarea cuptoarelor, oame măreţe în opera de construi roafe, petunii, gura leului, o- Gătiţi în haine de sărbătoare, şui Sec, formaţia de dansuri a
vinte, apoi cu toţii se îndrepta ce le au pentru a da patriei cît chiul boului etc. tinerii din Cozia, Almaşul Sec, tinerilor din Cîrjiţi, condusă de
re a luminoasei vieţi socia Popeşti şl Cîrjiţi au asistat cu tovarăşa învăţătoare Maria Bă
ră spre cabina maistrului. mai multă fontă de bună cali De jur-îm prejurul parcului, cîteva zile în urmă la întrece lan, recitatorul Ion Băneasă din
In cabină se strînseră mai tate şi la un preţ de cost cît liste. au fost plantate tufe pentru rea echipelor artistice ce repre Almaşul Sec şl alţii.
mai scăzut. formarea unui gard viu, iar la zentau aceste sate la concursul
mulţi furnalişti. Erau acolo . i. s. colţurile rondurilor — bosche cultural-sportiv al tineretului — Pe terenul de sport din loca
prim-furnaliştii Ioan Blaj şi ¦— In perioada care s-a scurs te şi arbori ornamentali. faza comunală. litate echipa de fotbal „Recol
Grişan Ioan Ma- de la începu ta“ din Popeşti a întrecut echi
S-au evidenţiat elevii şi pio Dintre tinerii artişti amatori pa „Recolta“ din Cozia cu sco
rişcă, şeful de In schimbul de tul anului schim nierii Petru Mărtinescu, Cornel care au evoluat cu acest prilej rul de 2-1.
schimb ing. Fur- bul nostru a dat Mihăiescu, Cornel Lăpugeanu, pe scena căminului cultural din
Silvia Tomescu, Aurora To- Cîrjiţi s-au remarcat în mod Concursurile s-au desfăşurat
man Goloman şi noapte peste plan mai moni, Maria Dolana, Eleonora deosebit soliştii vocali Olga Ro într-o atmosferă tinerească.
alţii. Agitatorul mult de 1.300 Olaru ş.a. dea, din Popeşti, Maria Şerban
şl Minerva Băneasă din Alma- VICTOR CISAR
Augustin Su- tone fontă — Plantează puteţi secretar al comitetului comunal
ciu, un tînăr calculat la vorbă, spunea inginerul Furman, şeful Duminică dimineaţa, un grup de partid — Cîrjiţi
citea cu glas tare di.n ziarul schimbului. Cele mai frumoase
„Scînteia“ proiectul de Directi rezultate le-au obţinut echina a Sarcini pe deplin de 13 tineri, printre care Petru „C cîştigă“
ve al celui de-al Ill-lea Con doua de la furnalul nr. 1 şi e- Păleanu, Elena Curelar, Elisa-
gres al P.M.R. Toţi ascultau cu chipa a doua de la furnalul realizabile Nu este pentru prima dată iar premiile II şi III tovarăşi
cea mai mare atenţie. nr. 2. Realizările noastre sînt beta Florovlci, Vaier Păleanu şi cînă muncitorii şi tehnicienii lor Laurian Coman şi Aurel
cresoînde. Aceasta, datorită fap Proiectul de Directive ale ce canizare în sectoare, prlntr-un complexului C.F.R. Teiuş-Coş- Teodorescu de la revizia de va
••“ ’ Augustin Suclu a. termi tului că utilizăm mai bine agre lui de-al Ill-lea Congres al aeraj cît mai bun la locurile de Ioan Florincaş, au plantat pe lariu, participă la un concurs goane Coşlariu.
nat cu cititul. Pe feţele tuturor gatele, folosim din plin cele 480 P.M.R. a trezit un deosebit in muncă, prin extinderea perîo- „Cine ştie cîştigă“ pe teme pri
se întipărise un sentiment de minute ale zilei de muncă. In teres în rîndurile oamenilor rajului umed acolo unde situa terenurile degradate din raza vind instrucţiunile de serviciu. Dintre şefii de tură, pe locu
îndreptăţită mîndrie. Cîteva, cli medie, realizăm zilnic o depă muncii de la întreprinderea mi ţia solicită acest lucru, produc rile I şi II s-au clasat tova
pe, nimeni nu scoase un cuvînt. şire de 15 tone fontă. Lă preţul nieră Barza. tivitatea muncii noastre va comunei, 3.000 puieţi de S'al- La un astfel de concurs care răşii Octavian Crişan şi Aurel
Fiecare încerca să-şi reaminteas de cost, în perioada 1-18 mai creşte. Sonea de la revizia de vagoa
că cifre şi fapte din noianul ce am realizat o economie de 65 Noi l-am studiat cu atenţie şi cîm. a avut loc recent, au participat ne Coşlariu.
lor publicate în ziar. La un lei pe tonă. Avem posibilităţi să prevederile sale ne-au umplut La realizarea sarcinilor pe ca De la începutul anului şl
moment dat, tăcerea fu între obţinem realizări şi mai frumoa inimile de bucurie. Creşterea re cel de-al Ill-lea Congres al lăcătuşii de revizie şi şefii de Premiile au constat din cărţi
ruptă de glasul lui Slmion Stan- se. Pînă la data începerii Con producţiei de fontă pînă în 1965 P. M. R. le va trasa oamenilor pînă acum, tinerii din aceas de literatură tehnică şi bele
culea. organizatorul grupei de gresului vom da peste plan încă la circa 2.000.000 tone, a pro muncii, o contribuţie de seamă tură de la reviziile de vagoa tristică.
partid. ducţiei de oţel la 3,3 milioane o va avea munca politică de tă comună au plantat 12.000
tone fontă... tone, a producţiei de laminate la masă precum şi întrecerea so ne Teiuş şi Coşlariu. ADRIAN OŢOIU
— Tovarăşi, ce-am ascultat peste 2.000.000 tone, a produc cialistă care va fi ridicată pe pieţi. In urma concursului, juriul corespondent
aicea' este rodul muncii noas S curta convorbire tinută în ţiei de minereuri neferoase com o treaptă mai superioară. In a-
tre, al întregii cla'se muncitoa miez de noapte a înaripat plexe la 1,7—1,9 milioane tone, cest sens, noi ne vom strădui IOAN GLODEANU a acordat premiul I lăcătuşu
re din tară. Sarcinile stabilite parcă pe furnalişti. Aăişcările a minereurilor neferoase cupri să facem colectivul nostru şi profesor
de cel de-al Tl-lea Congres ăl lor au devenit mai vioaie, ca fere la 2—2,3 milioane tone, sînt mai unitar, în aşa fel ca să lui Traian Dobrotă din Teiuş,
partidului r>e perioada 1955-1959 de obicei, mai energice. Fiecare sarcini pe deplin realizabile şi lupte cu tot elanul pentru tra
au fost îndeplinite cu succes. A descărcare era aşteptată cu ne oamenii muncii din patria noas ducerea în fapte a Directivelor
sporit simţitor producţia indus răbdare. La fiecare descărcare tră Ie vor duce cu siguranţă la Congresului.
triei siderurgice, a industriei în fumaliştii priveau cu mîndrie îndeplinire.
general, a bunurilor de larg şuvoiul de foc învelit în aureola In proiectul de Directive e
consum, ă crescut nivelul de de stele de la gură rinei şi, oda Sîntem convinşi că sarcinile concretizată pe deplin politica
trai al celor ce muncesc. In a- tă cu scurgerea ultimelor oică- pe care cel de-al Iff-lea Con justă a partidului nostru, grija
nul 1965, producţia de fontă vă tnrî de fontă topită, zîmbeau gres al partidului ni Ie va tra pentru ridicarea , nivelului de
trebui să depăşească de peste mulţumiţi. trai al celor ce muncesc. Noi,
două ori nivelul anului 1959. sa vor fi nu r .mai îndeplinite ci împreună cu ortacii noştri, sîn
Fontă vă trebui să fie mult măi In cele trei descărcări din şi depăşite. La locurile noastre tem alături de partid şi nu ne
ieftină, mai bună. De aceea noi noaptea de 19 spre 20 mai. de muncă ne vom strădui să vom precupeţi forţele pentru
trebuie să ne mobilizăm toate schimbul condus de inginerul folosim din plin cele 480 minu traducerea în viaţă a sarcinilor
forţele pentru ă ne îndeplini^ şi Furman de fa' uzina „Victorîa“- te ale zilei de lucru, să aplicăm
depăşi angajamentul luaîjn cin Călan a dat neste plan mai bine cele mai avansate metode de ce ne stau în faţă.
stea' Congresului ăl freTleă al de 35 tone fontă. muncă, pentru a extrage mine AVRAM PLF.ŞA
reu mai mult, de o calitate tot maistru de revir
GH. COMŞUŢA
mai bună şi la un preţ de cost IOAN STOICA
Cărbune mai ieftin cît mai scăzut. De asemenea, şef de echipă, sectorul
prin folosirea maşinilor de în
Rezultatele cu care minerii tă pentru îmbunătăţirea calităţii cărcat, printr-o mai intensă me Musartu I. M. Barza Petru Ghilean este şef de echipă la I.M. Barza, mina Musariu. in luna aprilie,
Văii Jiului au încheiat bi cărbunelui au permis minerilor echipa pe care o conduce a reuşit să depăşească planul de producţie cu 11 la sută.
lanţul lunii aprilie dovedesc
că ei depun eforturi susţinute de la exploatările Văii Jiului să In clişeu: Echipa condusă d ¦comunistul Petru Ghilean după ieşirea din mină. (Pe
pentru a întîmpina Congresul dea în luna aprilie cărbune cu la Stingă la dreapta: sera fim Vlad, Petru Ghilean, ioan Viorea ş> Gratian Groza).
cheltuieli de producţie sub cele
partidului cu realizări cît mai planificate. La mina Aninoasa,
frumoase. In activitatea depusă
de ei în luna trecută se remar de exemplu, fiecare tonă de căr
că tendinţa de a se extrage căr bune a revenit mai ieftină cu
bune cît mai ieftin, cu consu 5,78 Iei, Ia Lonea cu 5,19 Iei.
muri de materiale şi energie la Vulcan cu 5,04 lei, iar ia Lu-
peni cu 4,58 lei. Cărbune cu
mereu reduse. cheltuieli mai mici decît cele
Reducerea consumurilor speci planificate au extras şl minerii
de la Petrila şi Uricani.
fice şi preocuparea permanen
