Page 69 - 1960-05

*
f iK m b
Marfa Muntean, colectivistă Ia GAG. din Sîntandrei, se numără
printre îngrijitoarele fruntaşe de la fe rma de porci a gospodăriei.
‘M otiv de îngrijorare
Undeva, în spatele curţii, două te­
niei discutau. De departe îţi puteai da intervenţia medicului veterinar. De a-
seama să sînt îngrijorate. Oare ce
să se fi întîmplat î
— Ce-o fi cu doctorul, de ce nu
mai vine că doar l-am anunţat ? —
dăduse drumul vorbelor Patrafina
Bulfea.
Cele două îngrijitoare, Patrafina
Bulfea şl Maria Romcea, veniseră de
dimineaţă, dăduseră Ia porci să mă-
nînce şi aşteptau momentul să-i scoa-
tă pe poartă, Ia cîmp. Au observat
însă că o purcică nu se simţea toc­
mai bine. Dealtfel, de cîteva zile pur­
cica nu mînca suficient. Grezînd că
e ceva trecător, îngrijitoarele n-au
dat prea mare importanţă acestui
fapt. Acum însă erau convinse că
C olectivistă şi elevă
La gospodăria agricolă colectivă din
Miceşti, poate fi văzută în oricaTe zi
de lucru şi o tînără care a împlinit
abia 18 ani. Este vorba de Elena
Glteanu colectivistă harnică şi elevă
in clasa a X-a la şcoala medie serală
din Alba Iulia.
Elena Olteanu a intrat în gospodărie
cu trei ani în urmă. Ii plăcea mult să
muncească dar şi să înveţe. Golecti-
vistele auobservat dorinţa ci de a
învăţa şi au îndemnai o să urmeze
şcoala medie.
— Du-te, fată, Ia şcoală, că doar
aici în gospodărie ai condiţii pentru
uşa ceva. Ziua la cîmp şi seara Ia
şcoală. Şi apoi dacă te-i ţine dc carte de ambiţie. Colectiviştii, întregul sat,
[ Cifre şi fapte ]
L -)
r ® Pe zi ce trece, tot mai j
L multe femei muncitoare din re-
C giunea noastră se încadrează j
jr în sectorul socialist al agricul- j
L tarii. Pînă în prezent în sec- j
L torul socialist al agriculturii ¦
l din regiune există peste 18.000 ¦)
L femei. Dintre acestea, trei au j
L fost alese ca preşedinţi de gos- ^
L podării agricole colective, 100 ^
L au fost alese în consiliile de }
^ conducere iar peste 40 de fe- ]
L• mei sînt şefe de echipă.
[• o Aportul pe care-1 aduc }
^ colectivistele Ia obţinerea unor -j
[ producţii mari la ha. şi în ge- 'j
L nera! la întărirea şi consoli- ]
C darea gospodăriilor agricole co- )
r^ lective este mare. Multe din- î
;¦ tre colectiviste au fost deco- j
[¦ rate pentru rezultatele bune ob- -1
[ ţinute în muncă. Numai cu -j
L prilejul zilei de 8 Martie a.c. 1
C două colectiviste au fost dis- J
i- tinse cu „Ordinul Muncii" cla- ^
L sa a IlI-a, iar alte 8 colec- ^
L tiviste au fost decorate cu j
C „Medalia Muncii“. J tele Rusalina Stă- (muncitori de la fa- Herman Maria.
J H m d A a g M ţ t .& d ă n il& t '- e u U e t ia e
ANA IAGOB
Icolectivlsfă Ia G.A.G. din Şibot
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1681
-asiEOTSsasisaeiiss:
Zestr
l'AVNA/V :0'Í:VS
< Vestea sc răspindise cu te- bogat. In casă începuse ^... să se căsătorească,
L peziciune. Cei mai înaintaţi belşug şi bunăstare. Nastasia ------ * îs important Ain Viaţa
oameni din Daia Romînă tio- însă nu se '!tnilţumea numai lor l-au făcut :...
tăriseră să formeze o colecti- cu atît. Crescuse şi dorea să nicâ din luna februarie a
vă, să lucreze pămîntul in apară în lume cu îmbrăcă- anului 1960.
comun, să ducă şi ei o viaţă minte mai bună. Alte gînduri #
mai îmbelşugată. Unii oameni o frămîntau acum. Cu veni-
nii s-au înscris chiar de la turtle obţinute în gospodărie Am VfZn aţ pe ce{ ^ 0{
n c r ‘ câsătorîţi mai zilele tre.
S început spunînă că măi aş- a început să-şi facă diferite Quie Ne. au pQvesţiţ cum Se
ţ teaPtă să vadă curn 0 /*¦ Nas' lucruri necesare unei fete de pregătesc să. ?i construiască
i tasia, fata lui Damian, nu a- măritat. 0 Casă aşa după ulti-
^ vea pe atunci decît 13 ani şi Toi pe tarlalele gospoăă- mele cerinţe. A vorbit mai
- nu înţelegea prea bine cum riei din Daia Romînă, lucra mult Visalon.
< stau lucrurile. Dar mama ei, şi tractoristul Visalon Sttnea, _ Vină acum am procurat
< o femeie inimoasă,, nu a aş- un băiat tînăr şi inteligent, terenul şi am cumpărat ţigla.
ş teptat prea mult şi s-a pre- dar cam zglrcit la vorbă. O pentru acoperiş. Peste puţine
zentat cu cererea de înscrie- văzuse de mai multe ori pe . zile vom aduce Piatia, apoi
celelalte materiale. In toamna
c re in colectivă. Nastasia lucrind şi pusese o- s. 0 ridicăm iar la anul
<. — Dacă am trăit noi rău, chii pe ea. g.0 ^ăm gata.
< apăî s-o ducă mai bine copiii — Asta-t o fată bună! şi-a visalon a observat că inten- > Maria Raliu, colectivistă la G.A.G. din Sînfuhalm, este fruntaşă nu nu­
t noştri — zise mai m ult pen- zis el. Ce-ar fi să mă im- ţionăm să aflăm mai multe >
c tru ea, In timp ce se uita prietenesc cu ea. Gîndul a- amănunte in legătură cu zes- > mai la munca cîmpulul ci şl ca Î11 grljitoare-mulgătoare la ferma de a-
nimale.
cu coada ochiului către Nas- cesta l-a obsedat multă vre- trea; care a adus-o Nas- l In clişeu: Maria Raţiu dezmlerdtud vlţeluşa el preferată, „Păpuşa".
, tasia, la căsătorie.
tasia. tata el. me p in i m tr-c buni zi cină _ k j ^ ie
De atunci au trecut apraa- lt-a luat trima tn dinft fi a eJ(e hărnlcta , elcl _ 0 2fe
pe zece ani. Nastasia a eres- invitat fata la cinematograf. Visalon în cele din urmă. S-o X DEPU TATA
} eut odată cu colectiva. In fie- Nastasia tl cunoştea pe Vi- vedeţi cum lucrează. Şl-apoi >
purcica e bolnavă şi că e necesară eu tractorist, ea colectivistă, . Elena Strernţan este deputată ta t cu tovarăşii de la sfatul
care an o puteai vedea pe salon. Lucrase doar atiţîa ^ închipui c-o să ne mai fa- în Sfatul popular comunal Şi- popular şi a ajuns la conclu­
ceea erau neliniştite, de aceea se fră- această fată cu obrajii plini ani cu tractorul la colectivă. bot de 6 ani. Cetăţenii din cir­ zia că acum să fie reparat
mlntau. cumscripţia nr. 10 au multă podul Iar în anul viitor să
de sănătate, lucrind alături a plăcea şi ei băiatul. Aşa ^Z v^ă^n^am ^zesZ T ^ > încredere în deputata lor de­ construiască unul nou. Repa­
...Patrafina Bulfea lucrează de mul­ de ceilalţi colectivişti pe hol- au ajuns să se imprieteneas- oarece munceşte cu pasiune raţia a şi fost făcută.
tă vreme ca îngrijitoare la ferma de ăele întinse ale gospodăriei, că cei doi tineri. Şi cum. este şţ incepu sg înşire tot ce j pentru a traduce în viaţă do­
porci a gospodăriei agricole colective Iar toamna rodul muncii era şi firesc, in cele din urmă au leanţele lor. Apoi, Elena Strem- iMult l-a frăm lntat pe cetă­
din llia., împreună cu Maria Rom- a avut Nastasia. < ţan constituie şl un exemplu ţeni faptul că în Şibot piaţa
cea, are grijă de cele ?0 scroafe şi pentru fiecare colectivist. Ea este aşezată chiar în centru
cej 44 pUrcef existenţi în gospodărie, V. ALBU < s-a înscris în colectivă aproa­ şi că dă un aspect urît. Elena
Dorinţa,or esle ca ' ferma gospodă- pe de la înfiinţare şi în fiecare Strernţan, în urma cerinţe­
rjej sg se (!czv0He c;t maj Pon­ yv/\J an a efectuat peste 200 zile- lor cetăţenilor a venit cu pro­
(ru aceasfa se străduiesc ca în fifc- muncă. In acest timp a reu­ punerea ca piaţa să fie m uta­
care zi să asigure o~Hrană bună por­ şit împreună cu soţul care este tă către gară. Propunerea a
tot colectivist, să-şi costruias- fost discutată în sesiunea sfa­
cilor şi să le acorde îngrijirea ne­ că o casă nouă şi să crească tului popular. Apoi s-a pornit
cei patru copii în condiţii 0- la traducerea in viaţă a ho-
cesară. Iar cînd se îniîmplă vreun meneştb tărîrii luate. Mai întîl sfatul
popular a făcut comandă pen­
Incident ca acela descris mâi sus, Deputata Strernţan a mun­ tru mese din ciment iar a-
cit mult pentru atragerea de cum se aşteaptă sosirea lor
cer imediat sprijinul medicului. noi cetăţeni in colectivă, in de la Sibiu. Peste puţin timp
cetăţenii din - Şibot vor avea
afară de aceasta, ca deputată o nouă piaţă.
deseori se întîlneşte cu alegă-
ai să devii agronom şl ai să vi chiar Iată, aşadar, motivul pentru
aici la noi să ne dai sfaturi. torll cu care discută probleme care cetăţenii din Şibot se a-
dresează cu încredere deputa­
Elena a ascultat sfatul celor mai gospodăreşti din comună. Ce­ tei lor Elena Strernţan, iată de
vîrstnici şi s-a înscris Iă şcoală. Acum ce această femeie trecută de
este în clasa a X-a. Profesorii sînt tăţenii au propus, de pildă, să 40 de ani este respectată şi
mulţumiţi de sîrgulnţn la învăţătură stimată.
a L|enci şj 0 răsplătesc cu note bune. se construiască un pod do be­
De pţ|(jgi ia i{IX)ba rusă, chimie, is-
{orie şi matematică Elena a primit ton peste rlul de la moară.
llcfe cu-earg se mîndreşte. Totuşi ea
Deputata a chibzuit, a discu-
nuesfc muiţurnjtă. numai cu atît- încă C r e ş te r e a p ă s ă r ilo r - ocupaţie
de pCacum a început să se prcgătea-
scă, sîmbăta, pentru facultate. Are de Intfoţnerea culturi­ ;®Qi r e n ta b ilă
gjnci sa devină ingfrrer agronom. îşi dă
seama nu este prea u?or şf dc lor constituie o preo­ Recent, în satul Şolifiuş a avut loo ţiei avicole, secţie aducătoare de mari
o mare sărbătoare. Colectiviştii au a- venituri. Propunerea lor a fost ac­
accea a început săse pregătească încă cupare de seamă şf niversat împlinirea unul an de Ia ceptată de către adunarea generală
de pe acuffl Este de fap{ şf 0 cflestIe înfiinţarea gospodăriei agricole colec­ şi s-a hotărlt chiar să se înceapă a-
pentru colectivistele tive „Şolmuşana". Bilanţul realizări­ menajarea unei astfel de secţii. Co­
lor obţinute în acest an de muncă co­ lectivistele s-au angajat să participe
lectivă a fost rodnic. Colectiviştii au în mod voluntar la ridicarea construc­
se interesează îndeaproape de felii! de la GAG. Sime- In caso, belşug şi bunăstare vorbit cu bucurie în suflet despre via­ ţiilor necesare, Iar îngrijirea păsărilor
ţa lor nouă, îmbelşugată. să constituie pentru ele o preocupare
cum învaţă fata lor, de rezultatele ob­ rîa. principală In viitor.
ţinute atît în colectivă cît şi la şcoa­ Totodată, el nu au evitat să scoată
In clişeu: O echipă de co- | Era pe la începutul lunii îe- nioa a muncit în gospodărie cot la Iveală şi unele aspecte negative Elisabeta Tudoran, preşedinta co­
lă. Iar Elena nu vrea să se facă de bruarie 1955. ©îţiva ţărani mun- la cot cu bărbatul ei. Gare a şl să facă în acelaşi timp propuneri misiei de femei din gospodărie, a stat
j lectiviste muncind cu însufleţi- | citori din satul Şard, la îndem- fost rodul muncii lor ? Din casa pentru dezvoltarea continuă a gospo­ apoi de vorbă cu toate colectivistele
ruşine. nul comuniştilor au pus teme- Domnieăi neajunsurile au dis- dăriei. şl, împreună, au pornit la acţiune.
j re Ia prăşitul cartofilor. i 11a unei gospodării agricole co- părut de multă vreme. Gel trei Consiliul de conducere le-a sprijinit
lective. Şi rîndurile lor creşteau copii, Domnioa, Ana şi Aurel In cadrul adunării festive aii luat în procurarea materialelor astfel că
zi de zi. Numai bărbatul Dom- sînt bine îmbrăcaţi, au de acum cuvîntul un mare număr de colecti­ pînă acum, cu resurse locale şi mun­
nicăl tăcea. De ce? De ce na să mănînce ce le pofteşte ini- că voluntară, colectivistele din Şoimuş
vorbea nimio despre colectivă ? ma- Şi-3U cumpărat oamenii viste. Printre altele, ele şi-au mani­ an procurat şi transportat tot cimen­
Ge avea de gînd să facă ? — haine noi, tot ce le lipsea în tul, cărămida, materialul lemnos şi
se întreba Domnioa Gherman. oasă, hambarul le este încă în­ festat dorinţa ca, pe lingă gospodă­ ţigla necesară construirii padocurilor.
Să rămînă el, membru de par­ deajuns de plin cu de toate şl,
După o zi de lucru tid, pe dinafară ? Nu, nu se în plus, au strîns mare parte ria agricolă colectivă să ia fiinţă şl In această acţiune s-au evidenţiat în
poate, orice s-ar întîmpla. Fră- din materialul pentru casa nouă
mîntată de gînduri, într-una din o secţie avicolă (de creşterea păsări­ mod deosebit colectivistele Clara A-
serile acelea geroase, Domnioa pe care vor s-o construiască în
Sînt puţine la nu- nuţ, Schuster Maria, brica de htrtie şi rupse tăcerea oare de cîtevă zile lor). Dorinţa lor este justificată. Creş­ vram, Elena Malea, Maria Brînduşă,
se aşternuse peste căminul lor şi vara aceasta. terea păsărilor este o ocupaţie deo­
măr colectivistele Keler Maria şi Fale- colectivişti) care, pe se adresă soţului ei. Rozalia Ardelean, Amălia Jeler şi altele.
V. V. sebit de rentabilă, de aceea femei­
din Petreşti care în ner Agneta. Nu-i zi ce trece sînt tot
le din Şoimuş au propus formarea sec­
afara muncii depuse, seară în care să nu mai pretenţioşi,
fie la grădina de fie programate re- — sintem minări
zarzavat, fie în cîmp petiţii de cor ale „artistele“ noa-
la cultura mare ori brigăzii artistice de sţr6i ?c munca de-
in alte sectoare să agitaţie sau ale e- pusă de ele in gos-
nu activeze şi pe tu- chipei de teatru, poăăria colectivă şi
rîm cultural. Dacă e necesar stau pe Scenă — ne spu-
După ce se întorc la repetiţii două, nea ţ0u. Romulus
de la cîmp, ori in trei sau chiar mai G-avrilă, secretarul
zilele de sărbătoare, multe ore, numai comitetului comunal
îşi văd mal Intii de să-şi înveţe bine ro- (le partid.' Sintem
treburile casei apoi, lurile. ştiu că nu- mulţumiţi şi de cele
in grupuri de cite mai in felul acesta ^ —- Ge facem, bărbate ? Nu ne Preşedinta noastră
înscriem şi noi în gospodăria
3-4, le vezi păşind se vor putea pregă- .: colectivă ? Eu zic că am face
bine. N-avem decît de cîştigat.
spre căminul cultu- ti şi se vor bucura caărul cercurilor de Nu vezi ce scrie în gazete des­
pre traiul colectiviştilor din Pri-
ral. Dar cele mai ac- de aprecierea spec- citit, in mod ăeo- caz, din Gîlnic, din Gistei ori
din alte sate ? De primăvara şi
tive sînt colectivis- tatorilor din sat sebit de tovarăşa pînă toamna tîrziu muncă pe De mai multe ori pe la ora şi 31 vaci şi jurând, 10 scroa oamenii, In special cu colec­
brînci şi iacă tot nu ne ajunge.
prinzului, am încercat să vor- fe etc. Nu este uşor să di tivistele (ele predomină în
Bărbatul Domnieăi ridică pri­
virea ce-i fusese parcă pironită bese cu tov. Ileana Deac, pre­ rijezl întreaga muncă. Dar ea gospodărie), despre lucruri le-
pe strachina cu zeamă şi pe bo­
ţul de mămăligă, îşi măsură fe­ şedinta gospodăriei agricole ştie să lucreze cu oamenii, gate de activitatea ei perso-
meia din tălpi pînă în creştet,
apoi, cu seninătate în glas, îi colectîve din Biscarta, dar n-a Priceperea de care dă dova- nală. Dar modestia care o ca-
zise:
fost chip. La sediul gospo- dă şi felul cum vorbeşte cu racterizează, a făcut-o să dis-
— Ne înscriem, Domnicâ.
Iacă am şi făcut cererea. Sem- ăărieî nu maiera nimeni In ei fac pe colectivişti să nu ia- cute cu totul alte lucruri.
neaz-o şi tu.
afară de contabilă. Cînd a să din vorba preşedintei, şi A început să vorbească mai
Gu mîna tremurîndă Domnica
îşi aşternu numele pe cererea auzit că este căutată preşe- cină te gindeşti că nu deţine mult despre oamenii din co-
pe care apoi soţul o împături .cu
dinta, tov. Estera Glzău, con- această funcţie dectt numai lectivă, de hărnicia lor. Şi a
tabila gospodăriei, a spus cu de un an şi cîteva luni. început să povestească des­
o oarecare asprime. In toamna anului trecut, pre echipe fruntaşe in mun-
— Ce să facă aici ? Lucrul colectiviştii au fost mulţu- că, despre faptul că, ăatori-
e la cîmp. Aici oputeţi găsi miţi de recolta obţinută şi de tă condiţiilor create oameni-
numai seara, sau dimineaţa contribuţia preşedintei in in- l°r muncii, în anii regimului
înainte de orele şapte. Are ărumarea muncii. Pentru ca democrat popular, fata ei a
mult de lucru, mai ales acum în anul acesta realizările să putut absolvi şcoala medie şt
cină se munceşte la Intreţi- fie mai frumoase, preşedinta că băiatul se află in clasa
nerea culturilor. Păi ştii dum­ noastră a organizat lucrul pe ’X i-a la Şcoala medie din Si- )
neata — continuă contabila echipe, iar In cadrul echipe- mena.
— cit aleargă preşedinta noa- lor pe braţe de muncă. Prea mult n-a putut poves- '
stră ? Avem insămînţate ... Către seară şi-a făcut deoarece avea multe tre- 'l
cu griu 104 ha., cu porumb apariţia şi tov. Ileana Deac. ^uri de rezolvat. Şi ca să n-o S
57 ha., cu porumb siloz 10 Se întorsese de la cîmp bă- îmP’căicăm am plecat, con- L
grijă şi o vîrî în buzunar. ha., avem o grădină cu legu- tută de soarele puternic al vin?[ că ceea ce a relatat con- \
me şi Zarzavaturi de 10 ha., lunii mai. Credeam că o să lectivei. ddeisnPreBispcraerşieadisnîtnat cIon-- \>
apoi orz, ovăz, floarea-soa- înceapă să ne povestească cruri reale f ire?ti /
IOANA 6 IBU ELENA OLTEANU De atunci ău trecut mai bine relui... Gospodăria noastră are despre felul cum munceşte cu ’ A VASILE \
colectivistă la GAG. din Daîa colectivistă Ia GAG. din Miceşti de 5 ani. In tot acest timp Dom-