Page 70 - 1960-05

N r. 1681 DRUMUL SOCIALISMULUI Paff. 8 j

Mas multă atenţie pregătirii şi Vă prezentăm : Tudor irghezi
îm p lin e ş t e 8# ale an i
ţinerii adunărilor generale ale Preşedinţi de G.A.C.

organizaţiilor de bază P .M .R .! In ziua de 21 mai, academi­ 30.000 exemplare, ediţia biblio­
cianul Tudor Arghezi împlineş­ filă s-a tipărit tn 20.000 de
te 80 de ani de viaţă. După
In viaţa internă de partid, adu­ re sumară, verbală, asupra desfăşu­ Eminescu, Tudor Arghezi, in exemplare, iar noul volum de
crearea valorilor poeziei romî- versuri din colecţia Biblioteca
nările generale ale organizaţiilor de rării tnvăţămînfuiui de partid. Or, neşti, ocupă primul loc. Alături pentru toţi, ce urmează să a-
de maestrul Mihail saăoveanu, parâ in zilele următoare, are
bază au un rol deosebit de Impor­ 0 asemenea informare nu putea să el a adus unul dintre cele mai un tiraj de 60.000 exemplare.
mari aporturi la valorificarea Numeroase titluri au apărut in
tant. Adunările generale temeinic pre­ constituie o bază pentru discuţi!. Aşa mai multe ediţii. Astfel, volu­
şi îmbogăţirea limbii noastre, mul de poezii „1907“ a fost ti­
gătite constituie un minunat prilej se face că în discuţiile purtate, cei prin operele sale valoroase : părit în două ediţii, totalizind
versuri şi articole, cronici ar­ 30.000 de exemplare, şi o edi­
de educare patriotică a membrilor şi 5 tovarăşi nici n-au amintit de pro­ tistice, pamflete şi portrete. ţie tn limba maghiară; volu­
candidaţilor de partid, o adevărată blemele de învăţămînt, ci numai de In literatură şi publicistică a mul „Pagini din trecut“ s-a
introdus un gen n o u : tableta, tipărit în două ediţii, în 45.000
şcoală în care aceştia pot învăţa probleme leg-ate de procesul de pro­ articol-eseu, in care, lntr-o de exemplare; cartea pentru
formulă concentrată, autorul copii „Prisaca“ a fost tipărită
cum să rezolve multiplele probleme ducţie. Deci aceăstă adunare gene­ exprimă o rară bogăţie de idei. In patru ediţii, intr-un tiraj de
84.000 de exemplare şi două e-
ce se ridică în viaţa organizaţiilor rală nu şi-a atins scopul. Cele mai cunoscute poezii ale ăiţii In limba maghiară. In ti­
sale, pline de un viguros rea­ raje mari au fost tipărite şl
de partid. In luna februarie, adunarea genera­ lism, slnt cuprinse în volumele „Cartea cu jucării“, „Cartea
„1907“ şi „Clntare omului“, mea frumoasă“ şi altele.
In adunările generale ale organi­ lă planificată nu s-a ţinut, iar în scrise după 23 August 1944.
In această săptămină apare
zaţiilor de bază se dezbat cele mai luna martie, la ordinea de zi a fost Opera lui Tuăor Arghezi abia volumul „Tablete de cronicar“,
In anii regimului democrat- care cuprinde cronici literare,
importante probleme ale planului de doar repartizarea de sarcini membri­ popular şi-a clştigat întreaga dramatice, amintiri despre
preţuire, atinglnd un tiraj de scriitori şi artişti. scrise de-a
producţie, ale -muncii politice, se a- lor şi candidaţilor de partid şi con­ aproape o jumătate milion de lungul a 50 de ani.
exemplare.
nalizează activitatea comuniştilor, se firmarea activului fără de partid.

elaborează măsurile necesare pentru Timp de 3 luni, biroul organizaţiei KRAMPULTZ IOAN
îmbunătăţirea muncii în vederea tra­ de bază, n-a găsii nici o problemă G.A.G. Gîlnic, raionul Sebeş
ducerii în viaţă a sarcinilor puse de importantă pentru a o supune dez­
partid şi guvern. baterii membrilor şi candidaţilor de aaaaa

Pentru ca adunările generale să-şi partid, deşi. în acest timp sectorul » S / W \XVN-r

atingă scopul, este necesar să fie 1 al minei a avut o depăşire în­

temeinic pregătite de către biroul or­ semnată la preţul de cost al căr­

ganizaţiei de bază, căruia îi revine bunelui, iar datorită slabei calităţi a

ca o sarcină din cele mai importan­ cărbunelui a suferit o penalizare de

te pregătirea şi ţinerea cu regulari­ 114.000 lei. Dacă problema economii­

tate a adunărilor generale. @ea mal lor, a calităţii cărbunelui, ar fi con­ Dacă In trecut ediţia de ver­ 'Acum, cu prilejul împlinirii Printre cel mal buni
mare parte a birourilor organizaţiilor stituit preocuparea de bază a comu­ suri ale poetului s-a tipărit In a 80 de ani de la naşterea sa, muncitori de ta de­
2.225 de exemplare, după 23 acest bilanţ este un cald oma­ poul 0.F.R. din Teiuş,
de bază din raionul Petroşani şi-au niştilor din sector, fără îndoială că August 1944, volumul de „Ver­ giu adus activităţii neobosite se numără şl Ioan
suri alese“ a avut un tiraj de a maestrului Tuăor Arghezi. Repede, mecanic pe
îmbunătăţit în ultima perioadă munca s-ar fi obţinut rezultate bune. m m pm m uL

în ceea ce priveşte pregătirea şi ţi­ Acest lucru l-a dovedit faptul că ARGHEZI locomotiva nr, 230.188. Inluna 22'MAI 1.9*90. ^
nerea adunărilor generale ale or­ în urma adunării generale a orga­ aprilie, brigada sa a economisit PROGRAMUL I: 7,35 Formaţii de
ganizaţiilor de bază. ®u toate a- nizaţiei de bază din luna aprilie, 11,2 tone de combustibil şi a re­ muzică populară din ţări prietene;
» cestea, mai există unele birouri alo cînd s-au dezbătut probleme legate 8.00 Glubul voioşiei; 8,40 „Melodie,
organizaţiilor de bază care nu dau de îmbunătăţirea activităţii în pro­ La 80 de ani dus norma tehnică de consum cu ritm şl voie bună“, program de muzică
importanţa cuvenită acestei probleme ducţie, adopfîndu-se o hotărlre în a- uşoară; 9,30 Teatru la microfon, pen­
principale. Printre aceste birouri se ceastă direcţie, situaţia s-a schimbat: Guvîrvtiîl său cu solipat de secure 8 la sutl tru copil: „Marea descoperire“ sce­
numără şi cel al organizaţiei de bază s-a redus procentul de cenuşă şi Sorîşneşte-n piatră sub unelte dure ; In clişeu: Mecanicul Ioan Re­ nariu radiofonic de Virgil Stoenescu;
nr. 1 de la mina Vulcan. s-au înregistrat economii la preţul Ca pleazna unui bici ţîşnit din strună, 11.00 Gonstructori şi construcţii;
de cost. pede după sosirea din cursă. 11,40 Fragmente din opereta „Sînge
lată cum au fost pregătite şi ţi­ vlenez“ de Johann Strauss; 13,10 De
nute adunările generale ale acestei Nici biroul organizaţiei de bază El pedepseşte, arde şi răzbună. foaie, pentru toţi; 14,30 Melodii de
organizaţii de bază în acest an. nr. 2 de la mina Vulcan (secretar primăvară de compozitori sovietici:
A auzit în nouă sute şapte 15,20 La şezătoare; 16,15 Druinelii
veseli; 17,20 Jocuri populare romî-
Pornind tlămînzii la grozave fapte; neşti; 19,35 Gîntă orchestra de es­
tradă n Radiotelevtzîuniî; 20,00 Tea-
Se ştie că la pregătirea unei adu­ tov. Gheorghe Drob) nu dă atenţia Bordeie reci cu iz de cimitire iru la microfon (premieră) „Mărie
Tudor" de Victor Iltigo; 22,35 Mu­
nări generale trebuie să se aibă în cuvenită pregătirii şi ţinerii adună­ l-au scos în drum şi-mpins la răzvrătire; 22 AlAI i960 zică de dans; 23,10 Tocata în do
major de Bnch — TTeo Weiner.
vedere, în primul rînd, alegerea ju­ rilor generale. Nici aici nu există O desnădejde neagră i-a cuprins în gheară... DEVA: Haiducii din Rio Priol BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00;
Revezi prin vălul ei muiat în pară ALBA HJLIA: Cartea junglei; Fa­ 19,30; 22,00; 23,52 (programul I)'
dicioasă a problemei ce va fi pusă suficientă preocupare pentru întocmi­ Gonind în noapte volburi de văpaie, voritul 13i BRAD: Telegrame; ILIA: 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul^
II). ' A
în dezbatere, întocmirea din timp a rea referatelor; acestea sînt întoc­ Arzîhd conace pînă-n măruntaie. Abuz de încredere; HAŢEG: Teodo­
referatului (raportului), a proiectului mite uneori superficial şi au un ca­ Sub flăcările-nalte, jucăuşe, rai HUNEDOARA: Telegrame; Industria ceramica
de hotărîre — atunci cînd e cazul. racter general. De asemenea, nu se S-au prefăcut conacele-n cenuşe, — ORĂŞTIE: Idiotul; Misiune pericu­ „CRINUL" Timişoara
Este important, de asemenea, ca mem­ folosesc colective care să ajute la Că trebuia odată şi odată loasă; PETROŞANI: Lilly; Băieţii
brii organizaţiei să fie anunţaţi din întocmirea referatelor pe baza unui Batjocura de veacuri răzbunată. noştri; SEBEŞ : Mama vitregă; SI- lansează
timp despre ordinea de zi pentru studiu amănunţit. Văzînd stâpînii că-s morminte lipsă meria: Dragostea nu se cumpără; RADIATORUL CERAMIC
LONEA; Ceasul s-a oprit la miezul INFRAROŞU NELUMINOS
a se putea pregăti să poarte discuţii. La mina Vulcan, se mai întîmplă Adus-au nopţi de iad şi-apocalipsă ; nopţii; TEIUŞ: Secretul cifrului;
Totodată se cere ca planul de muncă şi cazuri cînd ordinea de zi a adu­ Pentru desculţii satelor cu bile. ZLATNA: Dimineaţă. mohorltă; de tip concav şi disc.
să fie respectat, adunările generale nărilor generale stabilită prin planu­ 'Aveau boierii tunuri, o, dar cîte 1 APOLDUL DE S U s ': Patima / CA- ° accelerează procesele de
prevăzute să se ţină. rile de muncă se neglijează, cînd a- LAN : Tatăl meu actorul. uscare în industria textilă, me­
dunărife se rezumă la primirea de Pe cei ce-au vrut să ştie gustul pîinii talurgică, agricultură, indus­
Pe luna ianuarie 1960, în aduna­ candidaţi şi noi membri de partid. l-ai pus să muşte pulberea ţărinii... tria chimică, a materialelor
rea generală a organizaţiei de bază ...De cum a fost şi ce-a fost mai departe,
arătată trebuia — conform planului Toate acestea dăunează activităţii
de muncă — să se dezbată activita­ organizaţiilor de bază. De aceea se Cernite slove sîngeră în carte.
tea sindicală. Nu s-a arătat concret cere să fie înlăturate asemenea prac­
in ce problemă, ci în general. Mai tici. Comitetul de partid al minei Au vrut pămînt? Ce-a dat ocîrmuirea ? m im
grav e faptul că biroul organizaţiei Vulcan (secretar tov. Aurel Mîrza)
de bază a convocat adunarea genera­ trebuie să ajute mai mult birourile Doar gloanţe ca să stingă răzvrătirea, PENTRU 24 ORE
organizaţiilor de bază în pregătirea Dar spaima-i furnica pe dofnrii ca spinii Vreme schimbătoare cu cerul va­
lă fără să vadă dacă referatul e gata. Cînd glăs'uia vreun Pătru al Cătrinii... riabil şi înourări în timpul zilei. Ploi
Căci Făt-Frumos, zdrobindu-i pe balaur. slabe cu caracter local. Temperatura
Şi întrucît referatul n-a fost întoc­ temeinică şi buna desfăşurare a adu­ staţionară ziua este cuprinsă între 21
A-ntinerit grădina mea de au r; şi 26 grade, iar noaptea între 10 şi
mit, biroul organizaţiei de bază (se­ nărilor generale ale organizaţiilor de De dragul .ei, sub streaşină livezii, 16 grade. Vînt potrivit din sectorul
Ne cînta-n flaut fermecat Arghezi.

cretar tov. Ioan Drsa) a făcut în partid. TRAIAN FILIMON vest.

cadrul adunării generale o informa- I. PADL I. PENTRU URMĂTOARELE

3 ZILE plastice şl mobilă etc.
Vremea rămîne instabilă cu tempe­ 9 polimerizează peliculele

Un şir de bucurii greu, al parte de puţine bucu­ nu faptul in sine m-a bucu­ ratura în uşoară scădere. de lacuri pe piese vopsite în
rat, ci faptul că eşti o aseme­ metalurgie şi mobile.
După mulţi ani de absenţă, văţa copiii să buchisească „de şelat. Pe vremea aceea mă rii. ÎNTREPRINDEREA DE
am poposit intr-o toamnă in cînd pica neaua şi pînă cînta chema Ana Batac, dar mi-am — Să nu crezi. Dacă stai mai nea învăţătoare. GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA ° ridică productivitatea
cătunul de munte risipit pe cucu“. schimbat numele, după soţ. El _ Va să zică, sătucul nos­ muncii şi permite automati­
şeaua unui deal molcom, aşe­ lucrează la mină, e maistru multe zile pe la noi ai să te DEVA zarea instalaţiilor de finisare.
zat între două colnice. Aci Hotârtsem să intru in noua miner. Trebuie să-l cunoşti — convingi că nu-i aşa. tru nu-i lipsit de bucurii I
mi-am făcut două dintre cele şcoală, dar gîndul că i-aş pu­ Samson Ştiubei. — Nu I Şi am convingerea Str. EmanolI Gojdu 75 Pentru informaţii suplimen­
patru clase primare, şi tot aci tea turbura de la lecţie pe m i­ Am intrat în clasă. M-a iz­ telefon inter. tO tare şi detalii adresaţi-vă In­
colindam primăvara pe margi­ cii mei consăteni mă oprise. — II cunosc. Eram prieteni. bit în chipul cel mai plăcut că azi pretutindeni în ţara as­ EXECUTĂ: dustriei Ceramice „Crinul“
nea prelucilor după cuiburi, ori ordinea ce domnea aici şi fără ta există asemenea bucurii. Mă Timisoara II, str. Anton Pan,
văduveam de coajă cîte-o joar- Mă ginăeam să aştept încă — Să vezi şcoala... Vrei? să mă reţin am exclamat: voi strădui să le înţeleg şi mai pentru întreprinderi şi populaţie 13 ; Telefon 3044.
puţin pînă se termină lecţia şi — Cum să nu vreau. Is chiar o Construcţii şi reparaţii de
dă zveltă de alun să-mi fac apoi să intru. Dar uşa se des­ foarte curios. — Frumos, foarte ffrumos 1 bine.
tulnic. Mă legau amintiri du­ chise şi copiii începură să — Mai întli un scurt isto­ — Vezi ? O primă bucurie. Ml-am luat rămas bun de la construcţii.
ioase de acest sătuc, încrustat zburde gălăgios prin curte, du­ ric : Am înălţat-o în aceşti ani. Privind pereţii albi ca lapte­ ® Zugrăveli şl vopsitorie
în creştetul Munţilor Apuseni, pă ce fiecare mă saluta din fu ­ Intr-un an am adunat piatră, le, m-am oprit în faţa „tablei Ana Ştiubei, învăţătoarea. Am o Instalaţii de apă, canal şl
ve vremea aceea mai sărac de- gă. 'Mă uitai cu băgare de sea- în altul am ars varul, iar în de onoare“, pe care erau scrise mai tăndălit prin sat pînă sea­
al treilea, sătenii noştri, care peste douăzeci de nume. Citesc ra tirziu, apoi m-am dus la încălziri centrale.
şi nu-mi vine să cred. Teofil baci Pătruţ al Siminii să mă Plata prin virament
Grabotă, miner fruntaş, depu­ culc in podul şurii cum ne în- sau numerar.
tat în sfatul regional; Vic­ ţeleseserăm înainte de a da
tor Răcătău — inginer la pe la şcoală. Mi-a făcut un pat
Copşa M ică; Sebastian Râbu- cu otavă cosită a doua oară.
Abia aşteptam să mă tolănesc.

cît „Sărăcanii“ lui Slavici. după cum ştii îs mari meşteri lea, maior, Lenuţa Stîr, medic, Baci Pătruţ aprinse lămpaşul,

Am ajuns in sat cu preţul în ale lemnăritului, au cioplit Laurian Ispas — profesor de luă cu el ţolul să mă petreacă
unor grele eforturi. Dealul pe bîrnele şi au înălţat-o. Aşa că filozofie; Ilarie Culăa — stu­
care altădată îl treceam în de­ în anii aceştia am început să o dent la institutul de mine; Sal- la culcuş. Ne culcarăm ca al­ Oferte de serviciu
saga bunicii, de data aceasta folosim. După cum vezi, e cea vina Iancu, preşedinte de tri­
trebui să-l măsor pas cu pas bunal ; Anăronic Dîmbău — tădată în podul şurii. Faţa din­ O.C.L. PRODUSE INDUS­
în toată înălţimea lui. Căutai mai mare clădire din cătun. director de mină... iar şirul TRIALE INTER RAIONA­
casa bunicii. O găsii, ţuguiată p>" Mă uitam nedumerit la fosta celor înscrişi pe tabla de onoa­ spre răsărit a podului era des­ LA DEVA angajează re­
printre pruni. De curînd fu ­ re continuă cu nume de opin-
sese acoperită cu şindrilă nouă mă la ei. Toţi erau încălţaţi, mea colegă, la Anuţa lui Sta- cari din tată în fiu, despre ca­ coperită. In zare se profila mizieri pentru desfacerea
pe care ploile nu răzbiseră încă iar cămaşa lungă din pînză de bar, căci aşa-i ziceau lui tai- re de atitea ori auzisem. mărfurilor prin tîrgurile
s-o înnegrească. Mai la vale, pe cînepă groasă, care după ce o că-său, mare meşter in ridicat Oloşul, un munte de calcar în şi bîlciuriie din regiune,
un podmol de pămînt, întins spăla bunica şedea singură în garduri, dulgher şi lucrător de — Pricepi despre ce-i vor­ cu o remiză convenabilă.
pe „şesul ăîmbului“, mai apă­ picioare pînă se usca, dispăruse pădure, şi nu-mi venea să cred ba ? mă întrebă învăţătoarea. formă de cuşmă. La poalele O-
ruse o căsuţă din bîrne ciopli­ cu ăesăvîrşire. Rămăsese nu­ că ea, fosta fetiţă în cămăşu-
te, cu ferestre mari, neobişnui­ mai jocul „de-a cetatea“ care ţă lungă, veşnic desculţă, e — Mi se pare că pricep. loşului se zărea un şir de lu­
se înjgheba cu repeziciune. U- azi învăţătoare în sat. — Nu cred.
te prin partea locului, căci era nul pistruiat, căruia îi era „hă- — Cum să nu pricep? E vor­ miniţe care apăreau şi dispă­
ştiut pentru fiecare dulgher că răzuit“ să cucerească „ceta­ — Şi cum de-ai izbutit să
ferestrele se fac de trei palme tea“, începea să strig e: te faci învăţătoare ? ba despre oamenii care s-au reau printre fagii cărunţi ce
nâlţime şi o palmă şi un că­ ridicat din acest cătun. Iţi
luş lungime. Crai în poartă, — O, e o poveste lungă. Dar mărturisesc că ai avut o ini­ străjuiau drumul.
Ieşi afară, stai că ţi-o spun în cîteva cu­ ţiativă bună cînd te-ai gîndit
Lăsai casa bunicii şi mă în­ Unge-o iară... vinte. Ştii, că la noi în cătun să ţii o asemenea evidenţă. Fă­ — Dar ce-i acolo ? îl între­
dreptai spre casa cea nouă. Şi mingea se lipi hulpavă de nu şedeau învăţătorii. Cel mult ră îndoială că ea stimulează
1Mă uitai pe unul din geamuri spinarea unui cîrn, pe care un an, iar odată cu încheierea dorinţa tinerilor de a deveni bai nedumerit pe baci Pătruţ.
şi văzui copii înşiruiţii în bănci. căzuse sorocul să fie „uns“. cursurilor plecau asemeni co­ oameni de seamă.
Era şcoala. înainte vreme, cu Ieşită din clasă, învăţătoarea corilor cînd sim t că vine iar­ — O, dragul baciului / Nu
aproape treizeci de ani în ur­ se îndreptă spre mine cu mina na. Pînă să se mai gîndească — Ei, este asta o bucurie?
mă, lecţiile se ţineau la lelea întinsă. un dascăl să urce în cătunul — Fireşte. ştii ? \C /L
Veta, singura din cătun care — Slnt învăţătoarea Ana nostru, baci Tilica îşi relua din Învăţătoarea Ana ştiubei m-a
avea două odăi şi o conie. Pen­ ştiubei. nou slujba de dascăl. privit zimbitoare. — Nu. in eiiimemrafia dv. să nu lipsească .SIRIEI
tru aceasta, toamna, fiecare Ne-am despărţit. Ce puteam
casă cu copii de şcoală, plătea Ii spusei şi eu numele. în ­ Aşa că intr-o zi mai mulţi să-i spun la despărţire femeii — Vin băieşii de la şutul de LAPTELE Şl DERSVATELE m i
leliţei Veta cîte două pontere*) văţătoarea se încruntă puţin săteni s-au hotărit să trimită acesteia citit de spirituală, care
de cucuruz de fiecare copil şi să-şi aducă aminte. Apoi, con­ pe cheltuiala lor la şcoală o se părea că nu ştie ce-i ne­ după-amiazăzi. S-or deschis Consumed •
două pontere lui baci Tilica. tinuă zîmbind: fată din cătun — dar neapă­ cazul. M-am gîndit îndelung
singurul din cătun care ştie carte rat să fie fată, căci pe feciori în tăcere, apoi i-am z is : băişagurile care-or fost ale lui
— O, era cit pe-aci să vă îi ia la armată, ori se duc în­ — Să ştii, Ana, că azi am
şi care, pentru această plată în- confund cu un fost coleg de coace şi încolo, pe cînd femei­ avut şi eu o mare bucurie. Boilă. Acolo lucră mai toţi băr-
şcoală. Dar nu-i cu putinţă. le îs mai stabile. Sorocul a — Care anume ?
Aţi mai fost prin satul nostru? căzut pe mine. Şi, zău, nu — Faptul că te-am revăzut, bătoii din sat. S-or făcut băieşi.

— Da, îi răspund eu. Am regret. — Da?
stat doi ani, dar de mult...
— Da. dragul baciului. Mare fapta pasfeerizat la sticlă, briază
vaci, iaurt, smîntlnâ,
bucurie pe ei. Mare-i şi bucu­

ria noastră a băboilor, că-i

merge bine omului sărman.

Tu te “bucuri, dragul baciului ?

— Mă bucur, baci Pătruţ. s

Azi. drept să-ţi spun, am avut Produse

un şir de bucurii. ale

— Noapte bună şi să hodi­ /. C. /„
Sim eria
neşti sănătos.

— Noapte bună, baci Pă­

truţ. Mîine te mai întreb eu

ce bucurii mai aveţi prin sat.

— Bine... bine... Hodini 53-

rc'3io3 /j i<

Romeri ^ ?/a ?ââh , • --?i Mţd yasăzică. nu M-9M 2A'J **•É—: T o t u ş i trejM $ f ié după aproape 30 de ani. Dar, , Ee t r e iţîrau