Page 72 - 1960-05
P. 72
Succes deplin lucrărilorPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI Fruntaşele fabricii
mulsocialismului Conlerinfei regionale La fabrica de ciorapi din
Sebeş lucrează multe femei. Aici
a femeilor! se desfăşoară o susţinută între
cere pentru a da produse mai
Anul XII Nr. 1682 Duminică 22 mai 1960 4 pagini 20 bani Astăzi încep lucrările Conferinţei re- de la fabrica „Sebeşul", Sofia Bo- multe şi de calitate mai bună.
gionale a femeilor. Eveniment de mare jeyju de la Filatura din Lupeni şi In iureşul întrecerii apar noi
Proiectul de Directive ale Congresului al III«lea importanţă în rîndul femeilor din re multe altele au fost puse Ia Ioc de fruntaşe în muncă. Printre a-
a l P» M. R» — prim it cu entuziasm de ca tre giunea noastră, conferinţa constituie cinste. Ele sînt mîndria întregului co cestea se numără şi tov. Elisa
oai enu• 9 luncii un prilej de trecere în revistă a suc lectiv. beta Opincaru II din secţia cir
ceselor obţinute în toate domeniile de culare. Lucrînd la două maşini,
activitate. Tot mai mult se afirmă ca o forţă tov. Opincaru îşi depăşeşte nor
în ţara noastră şi femeile din diver ma în fiecare lună cu 30 la sută.
La strung, sau la maşinile de trico sele sectoare ale agriculturii. Sub con
tat, Ia catedră, în laboratoare, în ducerea organizaţiilor de partid, fe Tovarăşa Maria Ungureanul
G. A. S., G. A. G. şi întovărăşiri meile din satele regiunii noastre mi este şefa unei brigăzi utemisto.
agricole, în acţiunile de interes ob litează activ pentru transformarea so Pentru faptul că îşi depăşeşte
ştesc, femeile se afirmă tot mai mult cialistă a agriculturii. Numai în ra norma în fiecare lună cu 20 la
ca o forţă activă în opera de con ionul Hunedoara peste 1.500 femei a- sută şi pentru felul cum ştie să
gifatoare au dus o muncă susţinută de conducă brigada tovarăşa Un-
strucţie economică şi social-culturală convingere a ţărănimii muncitoare pen gureanu este apreciată de În
tru a păşi cu încredere pe drumul co treg colectivul fabricii.
a ţării noastre. Temei le îşi exercită as lectivizării agriculturii. In sectorul co
operatist agricol al regiunii sînt cu -O —
tăzi din plin libertăţile şi drepturile
In întîmpinareci
largi, cîşiigate şi asigurate de orîn-
conferinţei lor
duirea democrat-populară din ţara noa
Ne vom spori stră. prinse peste 18.000 femei. Din rîndul Muncitoarele de la fabrica de
şi mai mult acestora, 3 au fost alese preşedinţi de
In această zi, prin sutele de dele G.A.C., iar alte 100 fac parte din con conserve din Deva lucrează cu
eforturile gate şi invitate de pe întreg cuprin siliile de conducere ale gospodăriilor
sul regiunii noastre, miile de temei colective. multă însufleţire pentru a în-
raportează cu mîndrie contribuţia lor
la traducerea în viaţă asarcinilor Mai mult ca oricînd spiritul gospo tîmpina conferinţa regională a
trasate de partid şi guvern. dăresc şi inventivitatea femeilor se
manifestă cu deosebire în cadrul di femeilor cu rezultate frumoase
Alături de muncitori, în întreprinde feritelor acţiuni întreprinse de sfatu
rile regiunii, femeile antrenate în în rile populare pentru înfrumuseţarea în muncă. In perioada 1-20 mai
trecerea socialistă contribuie cu tot oraşelor şi satelor. La aceste acţiuni
elanul şi forţa lor Ia îndeplinirea sar au participat, în acest an, peste colectivul secţiei conserve, un
cinilor de plan, la creşterea producti 190.000 femei, prestînd 767.374 ore
W A A A /k vităţii muncii şi reducerea preţului de muncă voluntară. de lucrează numai temei, şi-a
cost. Sînt bine cunoscute rezultatele
frumoase în muncă obţinute de cele Sînt tot mai multe acele femei care îndeplinit planul de producţie la
8 brigăzi de femei de la C- S. Hune participă la conducerea treburilor ob
Proiectul de Directive ale doara, care, în întrecerea pentru cîş- zi. în proporţie de 103,08 la su
celui de-al III-!ea Congres tigarea drapelului roşu de brigadă şteşti şi administrative. Ca deputate în
al Partidului Muncitoresc fruntaşă pe combinat, obţin aseme sfaturile populare, femeile mobilizează tă. S-au evidenţiat în mod deo
Romîn este o minunată tre nea realizări care le aduc lauda şi masele de cetăţeni la conducerea tre
cere în revistă a realizări stima tuturor siderurgiştilor. Acestea burilor obşteşti. sebit tov. Maria Florea şi Ro-
lor obţinute de clasa mun sînt doar cîteva din cele peste 22.000
citoare din ţara noastră în femei care, zi de zi, în întreprinderile Conferinţa regionâlâ a femeilor va zaiia Cernat care au îndeplinit
perioada dintre cele două industriale produc mai mult şi mai dezbate pe larg toate succesele obţi
congrese, precum şi a vii ieftin. Pentru meritele lor în muncă, nute pînă în prezent cît şi sarcinile de planul de producţie pînă în ziua
toarelor succese pe care ie peste 1.500 femei şi-au cîştigat înal viitor.
vom înregistra în anii ur tul titlu de fruntaşe în producţie. Nu de 20 mai în proporţie de 114
mători, sub conducerea în odată, Ia panourile de onoare sau in Directivele Congresului al lU-lea al
ţeleaptă a partidului. presă, nume ca cele ale tov. Ana P.M.R. pentru planul de dezvoltare a la sută.
Sudt, macaragistă la G.S.H., Aurica economiei naţionale pe anii 1900-1065
In proiectul de Directive Năzdrăvan, zidar-şamotor la I.C.S.H., şi pentru programul economic de pers Rezultate bune a obţinut si
se arată că în domeniul in Lili Brănescu, turnătoare la uzina
dustriei se va acorda şi pe „Victoria“ Călan, Elisabeta Filimon, pectivă vor trebui să stea la baza tov. Iuliana Mezo. Irlna Zsok,
viitor atenţie creşterii pro
ducţiei siderurgice. Produc întregii activităţi a organizaţiei de Valeria Nicoară, Elisabeta Ma-
ţia de ionfă va depăşi în
anul 1965 de peste două femei. greciuc din secţia cutii, Florica
ori nivelul atins în anul
1959. Organizaţiile de partid, de stat şi Bogdan din secţia înmagazina-
Noi, iurnaliştii ne dăm de masă, toţi oamenii muncii din re re ş.a. -o -
seama că mai multă fontă
înseamnă mai mult oţel, giunea noastră urează succes deplin Au amenajai un parc
mai multe laminate, mai
multe maşini şi bunuri de Pentru înflorirea Pe platforma oţelâriei lucrărilor conferinţei regionale a fe Comitetul comunal al femei
larg consum, deci un ni Siemens Martin nr. 2 lor din Călan, sub îndrumarea
vel de trai mai ridicat. De patriei din Hunedoara a sosit meilor. Comitetului comunal de partid
aceea, în numele brigăzii pe 0 primul ziar în care a a antrenat sute de femei ta di
care o conduc, mă angajez Entuziasm, bucurie, încrede tone faţă de 1,4 milioane tone fost publicat proiectul ferite -acţiuni patriotice. Astfel,
să ne sporim şi mai mult re, acestea au fost sentimen in 1959. peste 400 de femei au partici
eforturile pentru a da via tele cu care noi, oţelarii, am de Directive ale Congresului al pat Ia amenajarea parcului co
ţă cifrelor ce vor fi stabi 'primit proiectul de Directive ale Pentru a înfăptui aceste m ă munal. In această acţiune s-au
lite de Congres. De Ia în Congresului al Ill-lea al P.M.R. reţe perspective, sarcini deo Ill-lea al P.M.R. evidenţiat în mod deosebit to
ceputul anului pînă în pre pentru planul de dezvoltare a sebite stau în faţa noastră, a Mihai Tîrpescu, prim-topitor la varăşele Maria Munteanu, Roza-
zent noi am dat peste plan economiei naţionale pe anii oţelarilor. Noi ştim că cu cit lia Olteanu, Paulina Zăvoianu
circa 800 tone fontă. In pe 1960-1965 şi pentru programul vom da patriei oţel mai mult, cuptorul nr. III, citeşte tovarăşilor ş. a.
rioada ce a mai rămas pî economic de perspectivă. mai bun şi mai ieftin, cu atît săi din echipă Bate şi cifre din
nă Ia Congres ne angajăm patria noastră va deveni mai măreţul program de dezvoltare al
să mai producem încă 50 Ascultînd la radio şi citind înfloritoare, vor fi mai multe economiei noastre naţionale.
tone fontă peste plan. în ziare proiectul de Directi maşini care să uşureze munca
ve am sim ţit în fiecare cuvint, omului, vor fi mai multe lo Contribuţia noastră
Pentru a ne putea înde în fiecare cifră, grija neţăr cuinţe. mai multe şcoli, mai
plini cu succes angajamen murită pe care partidul nostru multe instituţii de cultură, iar Radioul şi presa ne-au adus vînzînd pe bază de- contract, Bilanţ za, Gheorghe Pleşa, Miron \
tul, ne vom îngriji ca gu o manifestă faţă de omul mun bunăstarea poporului nostru la cunoştinţă şi nouă, ţărani 21.000 kg. grîu, 23.000 kg. po Mircea, Ioan Vasiu şi alţii, s
rile de vînt să fie întotdeau citor, faţă de patria noastră muncitor va creşte din ce în lor muncitori, proiectul de Di rumb, 4.500 kg. săminţă de floa- Ieri dimineaţă, siderurgiş-
na bine întreţinute, să păs socialistă; am simţit îndem ce mai. mult. Pentru aceasta rective ale Congresului al III- rea-soarelui, 15.000 litri de tîi din Hunedoara au înche Simpozion literar ^
trăm întotdeauna lungimea nul şi chemarea spre a ne mă ne vom strădui să ne ridicăm lea al P.M.R. pentru planul de lapte, 500 kg. brinză de oaie iat bilanţul muncii lor din
normală a şticului, înălţi ri eforturile, pentru a contribui in permanenţă nivelul cunoş dezvoltare a economiei naţio şi recolta de sfeclă de zahăr primele două decade ale lu Ieri după-amiază secţia j
mea optimă de încărcare a cu tot entuziasmul la înfăptui tinţelor tehnico-profesionale, nale pe anii 1960—1965 şi pen de pe 20 ha. In anii ce urmea nii curente. In acest inter de invăţâmînt şi cultură a
furnalului, iar descărcările rea. sarcinilor de viitor. să. introducem tehnica. nouă, tru programul economic de ză vom încheia cu statul con val de timp, ăesfăşurînd larg Sfatului popular regional.
să Ie facem întotdeauna Ia să folosim cit mai bine agre perspectivă. Proiectul arată tracte pentru cantităţi de pro întrecerea socialistă în cin Casa .regională a creaţiei
timp. Ne vom' strădui de a- Angajamentul nostru de a gatele. succesele importante ce se vor duse agricole şi animaliere stea celui de-al ill-lea Con populare şi cercul literar
semenea ca prin strîngerea da in cinstea Congresului a- înregistra in această perioadă, mult mal mari. gres al partidului ei au dat „Ion Slavici“ din localitate
laufurilor şi dozarea cît proape 3.000 tone de oţel peste Noi, oţelarii, ca şi ceilalţi oa sub conducerea înţeleaptă a peste prevederile sarcinilor au organizat la Casa de cul
mai corectă a încărcături plan îl îndeplinim cu succes. meni ai muncii din patria noa partidului, în toate domeniile In scopul creşterii nivelului de plan 570 tone cocs me tură din Deva un simpozion
lor să contribuim intr-o Ptnă la 17 mai echipele noa stră, vedem cu proprii noştri de activitate. de trai al oamenilor muncii, talurgic, 2.512 tone fontă, literar închinat lui Tudor
măsură şi mai mare la re stre au dat aproape jumătate ochi ce realizări măreţe s-au proiectul de Directive preci 8.0C3 tone oţel Martin şi e- Arghezl.
ducerea preţului de cost al din această cantitate. Ritmul înfăptuit în anii regimului de Nouă, colectiviştilor din sa zează că în această perioadă lectric şi 1.692 tone lami
tonei de fontă. în care mergem, conştiinţa cu mocrat-popular, sub conduce tul Sintuhalm, ni s-au umplut producţia de cereale va creşte nate. „Un musafir picat din cer"
care oamenii lucrează, vor per rea partidului nostru drag, ce inimile de bucurie cînd am a- simţitor. La această sporire a
IOAN BLAJ mite ca pînă la 10 iunie să. ne flat că la sfîrşitul perioadei producţiei vom contribui, fără Refac drumurile In sala clubului ,.7 No
prim-furnalist la furnalul îndeplinim angajamentul, iar perspective luminoase se des 1960—1965, în agricultura ţări) Îndoială şi noi. Prin efectuarea iembrie“ din Brad, Teatrul
nr. I uzina „Victoria"- pînă la Congres să dăm alte noastre va lucra un număr de Ia timp şi la un nivel calitativ De la începutul lunii mai de stat din Reşiţa a prezen
chid. poporului nostru munci circa 100.000 de tractoare fizi corespunzător a lucrărilor de şi pînă ieri, cetăţenii comu tat ieri piesa de teatru „Un
Gălan sute de tone de oţel peste plan. ce, peste 70.000 semănători, întreţinere a culturilor, de pe nei Crişcior, raionul Brad, au musafir picat din cer“.
tor prin proiectul de Directive peste 43.000 combine de cerea fiecare hectar cultivat anul a- efectuat 725 zile de contri
„In anii 1960—1965, se spune le păioase, peste 8.000 combi cesta cu grîu, vom obţine o buţie în muncă la repararea Spectacolul, bine interpre
ale Congresului al Ill-lea al ne de porumb şi alte maşini producţie de cei puţin 2.000 kg.. şi întreţinerea şoselei Brad— tat. s-a bucurat de aprecie
în proiect, producţia ele oţel va agricole. Aceasta înseamnă că iar producţia de porumb va Abrud. rea unanimă a spectatorilor.
P.M.R. De aceea vom munci cu statul ne va pune la îndemină întrece 2.800 kg. la hectar. Vom
creşte prin construirea a trei şi mai multe mijloace mecani dezvolta apoi în- şi mai mare In această perioadă s-au Excursie
toată dragostea, cu tot entu zate cu care să muncim te măsură sectorul zootehnic pen aşternut pe şosea 350 m c.
cuptoare Martin de 400 to- renurile agricole. piatră spartă, au fost des In seara zilei de ieri, peste
ziasmul şi abnegaţia pentru tru ca astfel să ne aducem fundate şanţuri pe o distan 560 tineri din Valea Jiului
ne/şarjă, la oţelăria nouă de la Grijii pe care ne-o poartă ţă de 3.000 m.l. şi s-au tăiat au plecat în excursie la
înfăptuirea cu succes a preve partidul, ajutorului pe care contribuţia la o aprovizionare Bucii,reşti, pentru a viziona
Hunedoara, a primelor cuptoa ni-1 dă statul, noi, colectiviş acostamente pe o suprafaţă meciul de fotbal, dintre
derilor planului de dezvoltare tii, îi răspundem prin fapte. cît mai abundentă a oamenilor de 3.000 m.p. reprezentativele Republicii
re Martin la noul combinat si Populare Romîne şi Repu
economică de 6 ani. vom răs Anul acesta vom contribui Ia muncii de la oraşe cu produse La aceste lucrări s-au re blicii Cehoslovace. Excursia
derurgic, prin dezvoltarea pro animaliere. a. fost organizată de Comi
punde cu drag chemării par crearea fondului centralizat de marcat cetăţenii Simian Jor- tetul raional U.T.M. în co
ducţiei în turnătoriile de oţel ILIE ALMĂŞAN laborare cu O.N.T. Carpaţt. ^
tidului, de a spori producţia produse agricole al statului. G.A.C. „Dr. Petru Groza“
şi creşterea indicelui mediu de
de metal, de a face patria noa Sîntuhalm
utilizare a cuptoarelor Martin
stră tot mai frumoasă, tot mai ¦= p a e = = - ==
cu 40 la sută în 1965 faţă de
înfloritoare. Minerii din Valea Jiului
1959“. De asemenea, se arată
AVRAM OPRIS Spectacol
că în anul 1965 producţia de CARAMALIS TEODOR
prim-topitori la O.S.M. nr. 2
oţel va ajunge la 3,3 milioane — Hunedoara — In luptă pentru reducerea
Ieri seară, în sala Teatru
lui de Stat „Valea Jiului“
preţului de cost al cărbunelui a fost prezentată piesa „Ul
tima etapă“. Regia artistică
•nul din principalele obiective ale
Luna trecută, de pildă, minerii din aparţine lui Nicu Moldovan,
Ü întrecerii socialiste ce se desfă Aninoasa au redus cu 1.383 kg. con
sumul de material exploziv. In acelaşi cioasă a utilajelor, evitarea pierderi iar scenografia lui Alexan
şoară în cinstea celui de-al Ill-lea timp a fost îmbunătăţiră cu 3,4 la lor de aer comprimat etc. Prin aplica dru Coroman Lau. Specta
Congres al P.M.R. îl constituie reali rea acestor măsuri s-a a7uiis ca in colul a fost prezentat de
zarea de economii la preţul de cost. luna aprilie consumul de energie elec-
Luptînd pentru realizarea acestui sută granulaţia cărbunelui şi s-a redus Irică pe tona de cărbune extrasă, să Teatrul Naţional clin Cra
obiectiv minerii din Valea Jiului se
străduiesc să reducă zi de zi consu cu 1,7 la sută procentul de cenuşă fie redus cu 1,8 kWh. iar cel de aer ţ iova. , i
murile specifice de material exploziv, în cărbune faţă de norma admisă. comprimat cu 7,5 m.c.
energie electrică şi pneumatică, lemn ~-
de mină etc.
Drept urmare, mina Aninoasa, a bene Rezultate îmbucurătoare s-au înre Lectorate S.R.S.C.
Prin reducerea ficiat de o bonificaţie de 415.777 lei. gistrat în această direcţie la toate ex
consumului de material ploatările miniere din Valea Jiului.
Consumul de material exploziv a
fost redus în această perioadă şi la La Lupeni, consumurile de energie Pînă la sfîrşitul acestui trimestru
minele Petrila, Lonea şi Uricani. Mi electrică şi aer comprimat au fost re în oraşul Hunedoara vor fi deschis'
nerii din Petrila, de pildă, au redus duse cu 2,8 kWh. şl respectiv 1 m.c. 10 lectorate pe întreprinderi.
cu 429 kg. consumul de material ex La Aninoasa, consumul de energie e- Astăzi, la orele 10, va avea -loc
HUNEDOARA, VEDERE PARŢIALĂ exploziv ploziv. lectrică a fost redus cu 3,3 kWh.,' iar în sala clubului „Filimon Sîrbu"
cel de aer comprimat cu 30,6 m.c. pe deschiderea primului lectorat. Vor par
ndrumate de către comitetele de Economii de energie tona de cărbune extrasă. ticipa muncitori, tehnicieni şi inginer
partid, conducerile exploatărilor electrică şi pneumatică de la l.G.S.H.
miniere din Valea Jiului au luat u- In felul acesta, minerii Văii Jiului
nele măsuri privind re'ducerea con M inerii din Valea Jiului manifestă contribuie din plin la traducerea în Gu acest prilej, tov. Romulus Fo
sumului de material exploziv. Totodată preocupare şi pentru reducerea fapt a angajamentelor lor de a-şî a- tescu, profesor la şcoala medie O. ?V
s-a pus un accent deosebit pe puşca- consumului de energie electrică şi Hunedoara, va vorbi despre apariţii
rea selectivă în abataje, ceea ce a pneumatică. Printre măsurile luate în duce din plin aportul la realizarea şi vieţii pe pămînt.
asigurat îmbunătăţirea calităţii căr acest scop se numără folosirea judi
bunelui extrag depăşirea sarcinilor trasate de partid - I. ALEXANDRESGl
corespondentă
în anu! economiiloţf
