Page 73 - 1960-05

P a g ’. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1682

PA R T IR I Z Y © it R E N A S C A T O R .
5©©©«©©®©®®®@@@®G©go®®«®#9®®©®©®®«®9®®8 >©@®®®î©®a®©«®»e®*®©®®®®®«®»®»©®®®®© s®®®8®»»®®a®oQ9«©«©a®®®®s®t®e®®o®«®«®®«®® ®ee® s®«»®®
®0 s®e©©®a®©©@@gs®©©@®®©@©©®©®®®©®®®e®®@G

ÎN C U R C Ă T U R Ă (Ţ ) e U a f m i . m w . i e

Cîntec partidului — ...Dacă tu le vezi, arată-mi-le şi Ileana, nora, sau pe oricare din ne- — Coboară la Viscoza, dumnealor; Gravură în linoleum, de Viorel Vasile, muncitor topo-
mie 1 Eu nu Ie văd I făcu Safta. con- poţei. anunţă-i. te rog, cînd să se dea jos... graf, din cercul de artă plastică al clubului minier din
Pentru timpul, acesta- nsorit tinuînd să păşească tot mai rar prin Aninoasa.
Mă-nărept la tine, proaspătă lumină — mulţimea de călători coborîtă din tren — Maftei, şopti Safta, tu crezi că In mersul legănat al autobusului,
(Şi e firesc ...copilul tău să-ţi vină în gara Lupeni. Pândele al nostru locuieşte aici ?... drumul pentru bătrîni se termină mai EXPOZIŢIE
’n ceasul aşteptat şi m ult dorit) — Eu nu cred. omule. Aici or sta in­ repede de cît crezuseră. Numai ce au­
La ieşirea din gară, călătorii se gineri, directori, doftori... Ehe, oa­ ziră taxatoarea : Membrii Cenaclului din Petroşani al restul membrilor cercului participă la
Să-ţi mulţumesc că ai crezut in mine... grăbeau care-ncotro. meni mari, nu ca Pândele al nostru. Uniunii artiştilor plastici din R.P.R., executarea unor lucrări de artă apli­
Pe lume numai tu mi- ai spus că-s bun. Un miner, colo... Să mergem — Viscoza, blocuri I Coborîţi aici. întîmpină cel de-a! Ill-lea Congres cată, artă decorativă etc., inspirate din
Eu anii negri astăzi mi-i răzbun In Furnicarul de oameni, bătrîna se maică. al P.M.R. cu noi creaţii artistice. In realitate şi din trecutul de luptă al
Slrăluminind viaţa m ea cu tine. trezi deodată vorbind singură. Bătrî- Maftei rămase pe gînduri. începu domeniul artelor grafice pregătesc partidului în rîndul minerilor.
nul nu mai era lîngă ea. începu să chiar să-şi facă socoteala banilor pen­ — Tii 1... Un oraş întreg i-aici. gravuri în linoleum inspirate din viaţa
Vin lume-am fost infim ă parte-atom.., strige: tru înapoiere acasă. omule. Ia te uită I Nu poţi să numeri, nouă a Văii Jiului, înflorită în anii Cele mai izbutite dintre aceste o-
Tu mă faci paznic pcste-un lan de vise, cîte blocuri sînt... adevărate palate ... pere vor constitui obiectul unei expo­
Şi pentru-nttia oară pare-mi-se — Maftei, Maftei I... Vai, da’ unde-o SCHIT regimului democrat-popular, artiştii ziţii ce se va deschide curînd în lo­
Simt bucuria mare de-a fi om f fi, soro ? Să-mi pierd omul şi alta nu... — Altele îs colo în lucru... calul Galeriei de artă din Petroşani.
Priveau în tăcere spre blocuri. — Să mergem, omule. Avem noi Matyas Iosif, Nagy Ervin, Elena Bia-
Şi cintecele-s ciocirlii zbucnite — Acesta se ivi din mulţime. Pe scări urcau şi coborau oameni timp să le vedem pe toate. Să-l cău­ Expoziţia va fi deschisă timp de o
Nimic nu le lipseşte pentru zbor; — Aici sînt 1... Aici, iată-mă. Nu feluriţi. tăm mai de grabă pe Pândele, apoi. . nu, Walther Rudolf, Szilagy Geza şi lună, urmînd să se organizeze în con­
De-atîta fericire ochii, dor, te speria, bâbuţo. Dacă nu m-a furat Un tînăr s-apropie de ei. Era îm­ Uite colo trei blocuri. Parcă în astea tinuare şi în alte localităţi ale Văii
Şi de lumină-s pleoapele rănite. vreo tînără cînd aveam părul negru, brăcat tare elegant. Zîmbind îi luă la nea-a scris el că stă; cam seamănă alţii. Pictorii Szilveszter Victor şi Fo- Jiului.
acuma... întrebări pe bătrîni: după cum ni le-a zugrăvit în epistolă
Eu. bunăoară, viaţa mea ţi-o-nchin — Lasă snoavele. Fâ-te încoa... — Eşti de pe Mureş, moşule, aşa-i ? Se opriră în faţa blocului presupus dor Kalrnan au în lucru picturi, iar
Cu visele, un riu fără zăgaz, Unde e scrisoarea ? Afureşanu se cunoaşte dintr-o mie. Şi- — Aici locuiesc minerii, maică?
şi-asemeni minunatului Bicaz — Asta-ţi lipseşte ? apoi unde se duce, face treabă, nu se întrebă bătrîna pe o femeie care toc­ -m
Mereu încerc să-ţi isc in drum lumini. — Să văd adresa... lasă de ruşine. De pe acolo sînt şi mai cobora pe scări.
— Stă la blocuri, ce mai I eu, dar de cînd m-am făcut mecanic, — Alături 1 Aici locuiesc muncito­ Activitate bogată
întregul sclipăt e al tău, cum ştii — — La blocuri I Da’ unde-s blocurile iacă-mă cum arăt... Dacă nu vă gră­ rii filaturişti... cei de la fabrica de
Eşti inim a! (Aflai asemănarea!). celea ? biţi, vă pot încălzi cu o ţuică... Sau jos, de lîngă Jiu .. - Programul de activitate a! Casei artistică de agitaţie — un program
Eşti. steaua, care-mi străjuie cărarea! — Cică la ieşirea din oraş. Mă, căutaţi pe cineva ? — Ptiu! făcu bătrîna. Iar n-am ni­ raionale de cultură din Orăştie cu­ nou.
Eu fără tine n-aş putea trăi... da’ mult s-a mal schimbat şi oraşul — Găutăm pe Pândele al nostru... merit-o. prinde interesante acţiuni închinate
ăsta în anii din urmă ! Ţţj) 1 — Pe Pândele Onofrei 1 complectă — N-aveţi adresa ? întîmpinării celui de-al Ilî-lea Con­ Cercul de recitatori, în colaborare
De aceea-n timpu-ace sta însorit, — Poate or fi celea de colo 1 Le bătrîna. — Ba da. Băiatul ne-a scris că lo­ cu cercul literar „Ioan Budai-Delea-
Partid-lumină, cînt cu roşii flamuri, vedeţi ? se amestecă cineva în vorbă, — Pândele Onofrei! ... N-am auzit f cuieşte într-un bloc unde sînt trei rîn- gres al P.M.R. nu", pregăteşte o seară de poezie „Te
Cu soarele ce-ntîrzie pe ramuri, arătînd cu mina spre blocurile ridi­ Unde lucrează ? duri în şir, lîngă un re'staurant nou... Cercul de conlerenţiari, în colabo­ slăvim, partid iubit", în care se vor
in omul liber, cum ni l-am dorit. cate pc o culme, către Paroşeni. — Zice că e miner! lămuri bă- mare. . . citi cele mai frumoase versuri ale
Bătrîniî, nu prea plecaseră din sat, Irîna. — Atunci trebuia să coborîţi cu o rare cu cabinetul de partid, va pre­ poeţilor noştri închinate făuritorului
ANA SOIT aşa că nu cunoşteau bine rînduiala — Miner?... Hm! Şi aici locuiesc staţie mai în urmă: la Braia. Acolo zenta un ciclu de conferinţe şi seri tuturor victoriilor noastre.
din cercii! literar „lori Slavici" — Deva 1 nouă de pe Ia oraşe. Mentalitatea muncitori, dar de la Termocentrală. e restaurantul „Cina". Dâr mai jos literare. Cele două cercuri dramatice
oamenilor de pe vremuri le era bine De la uzina cea de colo... O vedeţi "> sînt şi alte două rînduri de blocuri mai prezintă în premieră piesele „Casa Tot în această perioadă, cercurile
PARTID cunoscută. Moş Maftei ştia că altă­ E făcută de cînd cu partidul nostru, vechi, lîngă altele mai iToi. A scris de odihnă — Bună dimineaţa" de de artă dramatică ale casei raionale
dată dacă întrebai ceva pe un oră- al muncitorilor. Minerii stau în alte că stă în blocurile cele noi ? A. Şctov şi „Surorile Boga" de H. de cultură vor pune în scenă două
Tu ai aprins vieţii văpaia unui sens, şean bine îmbrăcat, acesta te privea blocuri, taman în partea cealaltă a — Da. Zice că într-unul terminat Lovinăscu, ansamblul de cor şi ope­ noi şi interesante piese axate pe ac­
Ai început, în piatră să dăltu ieşti intens, îndelung, strîmba nasul şi... pleca, oraşului. chiar în primăvara asta ... retă — creaţia muzicală a lui Filaret tualitate, dintre cele mai izbutite ale
0 zveltă siluetă de frumuseţi şi vis... fără a-ţi răspunde. Ba uneori te mai — Şi-i departe, maică ? — Aa ? Păi atunci numai acela de Barbti „Ana Lugojana", iar brigada scriitorilor romîni contemporani.
Şi-n fiecare suflet o poartă ai deschis ! şi bruftufuia. Poate de aceea se şi — Cam. Dar nu-i hibă; circulă au­ care spuneam poate fi, de lîngă res­
gîndi moşul să tiu mai întrebe pe ni­ tobuse pînă acolo, vă urcaţi şi vă taurantul „Cina".
Şi-ai încropii în inimi un mic cerdac cu flori. meni de ceea ce îl interesa, plecînd duceţi liniştiţi pînă acolo, că altcumva — Of! Aşa ne trebuie, dacă nu l-am
Sub bolti nebănuîte ai răscolit comori ! cu bătrîna direct spre blocurile ară- anunţat cînd venim ! De-am fi făcut-o,
Ai sîngerat adesea, dar cîntecele tale tale. vă obosesc picioarele pe jos. Da' iată ti-ar fi trebuit să umblăm atît.
Aprinsu-s-au în oameni, e-n freamăt pe binale.
Din vorbă în vorbă, cei doi bătrîni că şi vine autobusul, urcaţi în el... GR. GOANŢĂ
Ocean de răscolire, nu pulbere de rouă ajunseră la locul cu pricina. Omul ii ajută să urce: „Uşor, u- din cercul literar
Ai pus în gestul care-a cioplit o lume nouă... „Nicolae Labiş" Lupeni
Poporul ti-e prieten, eşti inimă şi zid in faţa unui bloc puseră Jos ba­ şor"... - 0-
Şi slava te-ncunună. măreţ şl drag PARTID f gajele ce le aveau cu ei. tar către taxatoare:

TR. MDLLF.R Privirile lor cercetau aterit fereastră piesă
student din cercul literar' cu fereastră. Ar fi dorit să vadă la
geam fie pe Pândele, fiul lor, fie pe
„Minerul“-Petroşani
Prim a
j D O A R TU ..'.
Din munca cercului F o l c l o r h u n @ d o r e a n /N/VN/V'N
; Am fost lovit de moarte, cu vicleşug, in piept, literar „Tudor Arghezi“
Duşmanul mă pîndsa să cad, să mai izbească, Fain mai e cînd ai lumină
!Dar singur şi nevolnic n-a trebuit s-aştept — din Haţeg
t M-ai. ajutat să-i frîng vrăjmaşului pornirea mişelească... Gravură în linoleum, de Fiii op Margareta, fiică de miner din Foleică din grădină LUCRETIA din
cercul de artă plastică al clubului orăşenesc Lupeni, secţia Conducerea cercului literar, care Sara, colo pe la cină,
’ Răzbind spre culmi, prin bez ne nepătrunse, copii. poartă numele lui Tudor Arghezi şi S-aprind becuri luci toare
\M-am rătăcit, orbecăind, spre hău, funcţionează pe lingă Casa raională
' Dar in prăpăstii fruntea nu- mi ajunse de cultură din Haţeg, a organizat o Şi sătucu-i ca o floare.
>Să-mi ciugulească ochii corbi... Doar prin vegheatul tă u /. emisiune specială la staţia de radio- Fain mai e cînd ai lumină,
ficare din localitate închinată împli­ Sara, colo pe la cină,
Mn mlaştini fără capăt mi-am nămolit eu paşii, nirii a 80 de ani de la naşterea poe­ Poţi citi ori cît pof teşti
' Cei dragi erau departe, zadar ntc îi strigam ; tului. Fără să te mai chio ndărâşti,
>Aş fi pierit în ape, fără să lupt, ca laşii... S-asculţi radio cum răsună,
>...De nu mă-mbărbătai tu, în smîrcuri răm lneam ! Cercul literar are incluse în pian Cum ne cîntă viaţa bună.
acţiuni asemănătoare şi în viitor. Ast­ (Auzită de I. MARINESCU de la POP
\ Doar tu, PARTID, părinte, os taş, învăţător, fel, o altă emisiune la staţia de ra- Nădăştia Inferioară).
1 Doar tu, cu braţ de frate, în clipa cumpănirii dioficare va fi intitulată „Pe drumul
i Mi-ai fost pavăză, reazim şi far călăuzitor înfloririi patriei", la care tinerii mî- «? 'v'N /S/'V
>Să-nvtng urcină cu zorii limanul fericirii. nuitori ai condeiului din acest raion
vor citi din lucrările lor. De ase­
IRIMIE STRÂUŢ menea, în cinstea Congresului P.M.R.,
) din cercul literar „Ion Slavici" — Deva v membrii cercului literar „Tudor Ar­
5A ghezi“ vor prezenta o şezătoare lite­
rară cu tema „Te slăvim partid iubit”.

NICU SBUCHEA
corespondent

De curînd şi-a făcut apariţia în vieţii şi-a dragostei) a încetat în tim­ O IZBUTITA CULEGERE al tematicii, avînd un conţinut ideo­ şantier“, problema vigilenţei faţă de
logic bogat, educativ şi plin de opti­ duşmanul de clasă, travestit şi in­
bogatele vitrine ale librăriilor o nouă pul fascismului, cînd cizmele negre mism, reportajele din volum ar fi tre­ filtrat în unele posturi de responsa­
buit să aibă însă o şi mai variată bilitate. In felul în care a fost pusă
carte cu o copertă modestă şi un ale hitleriştilor au ocupat ţările Eu­ culoare, haină şi forţă artistică, pen­ problema, ea putea fi tratată mai
tru a nu cădea în primejdia schema­ concis. Extensiunea prea mare a po­
titlu tineresc — „Am crescut cu tine, ropei şi au zdrobit inimile şi visurile LITERARA ' tismului, atmosferei rigide, seci — vestirii scade din intensitatea ei, di­
de simplu raport sau informaţie do­ luează esenţa tematicii, care se des­
Hunedoară“. Acest volum antologic a mii de oameni omorîţi şi chinuiţi cumentară. prinde mai greu şi nu impresionează
îndeajuns cititorul.
înmănuchează rodul muncii artistice în lagăre, închisori sau pe front. In In acest sens se poate lua ca exem­
plu nuvela „Viniturile“ a tînărului Privit în ansamblu volumul anto­
al unui grup de creatori tineri şi en­ finalul poemului,. poeta surprinde lu­ scriitor Irimie Străuţ. Acesta atacă logic „Am crescut cu tine Hune­
cu îndrăzneală tema zdrobirii prejude­ doară“ marchează, fără îndoială, un
tuziaşti, crescuţi odată cu măreţele mina şi frumuseţea noilor vremuri, a — Recenzia volumului „Am crescut ca tine, Hunedoară“ — căţii unor muncitori mai vechi, care pas înainte în activitatea editorială a
judecau oamenii în funcţie de locul şi Casei regionale de creaţie, atît prin
realizări şi construcţii socialiste din vremurilor noastre în care viaţa (a- regiunea în care s-au născut şi au conţinutul ideologic sănătos şi bo­
trăit, nu după meritele lor reale. gat al lucrărilor, cît şi prin sporita
regiunea Hunedoara în anii regimu­ cest cîntec al privighetorii!), va fi mului, este poetizată de aceiaşi au­ deseori imagini de o tulburătoare Si­ dată cu predilecţie fiind reportajul, !or valoare artistică. Pe lîngă acest
tor în „Diaiog“-ul închinat actului metrie artistică, cum sînt acelea care in cadrul căruia semnează Mircea De la viaţa vie şi cuprinzătoare, progres evident, trebuie subliniate şi
lui democrat-popular. înfrumuseţată necontenit îmbrăcată în eliberării de la 23 August 1944 şi în surprind cîntecul la acordeon al unei Neagu, Catinca Spătaru şi Mircea bătrânii miner Mozeşan, care se pri­ unele scăpări ce mai persistă în o-
poezia „Planeta roşie“, dedicată pri- pioniere: Tuţă. Cunoscător amănunţit al actua­ cepe ca nimeni altul să sape puţurile, ricntarea tematică şi pe genuri a pre­
Tinereţea, vigoarea şi marea capa­ haina comunismului. rt;ei rachete cosmice sovietice. lului aspect industrial al regiunii la minele din Valea Jiului, a învăţat zentului volum. Astfel, clacă poezia
„Cind începe ea să ciute, noastre, Mircea Neagu face în repor­ Ia bătrîneţe încă un lucru: că oa­ se prezintă într-o mare varietate de
citate creatoare a poporului eliberat, Dintre celelalte poezii, cele sem­ Această rachetă, simbol al superio­ tajul „Prin Uricani" un elogiu aces­ menii trebuie judecaţi după faptele ferme, nuanţe şi teme, în schimb
rităţii şi victoriei socialismului, e cîn- Clape albe să jrăminte, tui nou oraş de mineri apărut pe lor, după hărnicia, cinstea şi munca proza s-a limitat la reportaj — cu
care abia acum a început să-şi tră­ nate de elevul Victor Niţă se situea­ tată şi de poetul student Radu Se- harta ţării. In reportajul „Cu aripi­ lor, nu după obîrşie. întreaga po­ excepţia lui I. Străuţ şi M. Enescu
lejan în poezia „Stea luminoasă" me­ Parcă tnii de clopoţei le întinse" acelaşi autor face por­ vestire se scurge gradat, motivînd ezi­ — şi anume la reportajul industrial,
iască cu adevărat viaţa, a entuzias­ ză pe linia unor emotive mărturisiri sagerul comunismului în univers. tretul celui mai tînăr Erou al Muncii tările, dar şi convingerile personaju­ neglijînd sectorul agricol al regiunii
„Sol al ştiinţei noastre, — al veacului Rid mărunt sub mina ei". Socialiste din ţara noastră — Ştefan lui principal. Scriitorul, care s-a năs­ noastre, care are importanta şi sem­
mat pe tinerii creatori literari din re­ autobiografice. Astfel, constatăm că Ion Drâgănescu, tehnician metalur­ Tripşa de la Combinatul siderurgic cut şi a trăit între minerii Văii Jiu­ nificaţia sa.
de aur. din Hunedoara. lui, el însuşi fiu de miner, sugerează
giune. Pe coordonatele admiraţiei, dra­ poetul s-a născut cînd avioanele cu gist, semnează poeziile„Peisaj side­ culoarea locală prin multiple elemen­ Ne exprimăm convingerea că ti­
Roşie stea mindră, nesecat tezaur rurgic“, Uzina“ şi „Păstrează partidul Amintind prin titlu de reportajul lui te lexicale şi prin unele expresii lua­ nerii poeţi şi prozatori ai regiunii
gostei, devotamentului şi dăruirii zvastică lansau bombe ce muşcau din îri gînd“. Plin de admiraţie şi re­ Geo Bogza „O femeie muşcă dintr-un te din vorbirea curentă a minerilor. Hunedoara nu se vor opri aici, ci ală­
Porţi în slăvi virgine comunist salut, cunoştinţă faţă de grija înţeleaptă şi măr", Catinca Spătaru, operatoare la Deşi povestirea e închegată în an­ turi de harnicii muncitori şi ţărani
faţă de poporul nostru ce-şi fău­ asfaltul străzilor şi îndofau la pă- multilaterală a partiduluifaţă de cei staţia de radioîicare din Hunedoara samblu şi tratează în mod artistic ai regiunii, noastre îşi vor spori
Al măreţei patrii care te-a născut I". ce muncesc, poetul îndeamnă pe citi­ semnează reportajul „Un copil de tema propusă, episodul: „Un cuc de măiestria artistică., experienţa şi crea­
reşte astăzi o viaţă nouă prin munca tnînt ghioceii stîlpilor de telefoane Prin conciziune se remarcă poetiză­ tor, în versuri simple şi pline de pu­ miner mînca o portocală", în cuprin­ noapte" ar putea fi mai adîneit. De ţia lor literară.
tere convingătoare, să muncească cu sul căruia, folosindu-se de acest fapt asemenea, eroina Floriţa ar putea fi
în colectiv, în uzine, în fabrici şi în („Pe o adeziune de U.T.M."). Poeiul rile miniaturale „Furnalistur şi „Oţe- gîndul mereu la acest conducător în­ mărunt în aparenţă, ilustrează viaţa plasată într-un sector de activitate Sub conducerea partidului au Cres­
larul“ de Dorin Mînăştureanu. In cercat şi înţelept. nouă, îmbelşugată şi fericită, a oa­ sociala, sporind prin aceasta şi mai cut scriitorii noştri hunedoreni şi
mine, se situează în primul rînd îşi petrece copilăria pe străzile ora­ poezia „Imperative" autorul cere o- menilor dintr-o altă localitate situată mult caracterul realist şi valoarea e- sub conducerea lui vor con­
mului zilelor noastre alinierea în rîn- Pătrunse de gingăşie, sensibilitate în fosta Vale a piîngerii, centrul mi­ tinua să crească mereu, ală­
poeziile Anei Şoit. şului Hunedoara, care é în continuă dul constructorilor socialismului: şi conţinut etic sînt şi poeziile „Al­ nier Vulcan. ducativă a nuvelei. turi de Hunedoara şi de întreaga
binele“ şi „La casa noastră mică“ Mircea Enescu, alt autor de pro­ noastră patrie.
O mărturisire elocventă asupra vîrs- prefacere, în continuă evoluţie, fapt „Calcă-n ritmu-aceslei vremi, ale muncitorului tipograf Ioan Costin, In reportajul „Deasupra prăpas-
tei semnatarilor volumului „Am cres­ care-i inspiră versuri calde. Nu-ţi stau piedici să te temi / care ar putea figura într-o antologie tiei“ de laminorislul Mircea Tuţă, ză artistică, h'dică în povestirea „Pe Pro!. DUMITRU SUSAN
ilustrată pentru cei mici. dîrzul muncitor comunist Lazăr, agă­
cut cu tine, Hunedoara“ ne întîmpi­ Tînărul poet Constantin Clemente ............................................ ... . ! ţat de linia ftmictilarului la zeci de
Mai puţin izbutite din punct de metri deasupra pământului, reuşeşte
nă în poezia Anei Şoit „Vîrsta noa­ surprinde în poezia „Sfat la fierărie", Şi-ncrustează in oţel vedere al conţinutului ideologic, al cu ajutorul tovarăşilor săi şi al con­
stră“, situată în fruntea volumului. un instantaneu clin viaţa sătenilor Minunatul nostru ţel I" mesajului ce vor să-l comunice ni diţiilor noi de muncă să pună cor­
s-au părut poeziile semnate de fele în circulaţie.
Evocînd figura eroului utecist Fi- noştri, care „băsâdesc“ cu „voroâvă“ Sub semnătura muncitorului Traian I. Popa-StăniIeşti şi Ion Gitircă, în
limon Sîrbtr în „fragmentele“ lirice lor molcomă, despre ce-a fost — şi Filimon sînt publicate poeziile: „Oc­ care versurile cuprind mai mult Bine orientate din punct de vedere
„Nimbul d,e aur al tinereţii“ şi „Ochii mai ales despre belşugul lor în urma tombrie“, „Infruhtînd durerea“, poezie generalităţi, formulate uneori în
lui Filimon Sîrbu“, poeta subliniază : muncii în colectivă. de evocare a luptei pentru dreptate, clişee învechite.
dîrzenia, tăria de caracter şi mai ales Plină de gingăşie şi fineţe este ima­ sonetul „Aur" şi inimosul poem al
capacitatea de sacrificiu a Comunişti­ ginea învăţătoafei creionată de ace­ copiilor fericiţi din patria noastră La rubrica prozei, varietatea de
lor. laşi, poet în poezia „învăţătoarea”. „Seară de basm". In acesta din ur­ genuri e mai scăzută, specia abor­
mă versurile se succed natural, uşor,
Eâ e îndrăgostită de muncă şi de e- fără artificiu şi forţare, ciiprinzînd a­
Un poem liric de-o extensiune şi levii săi şl lucrează cu atîta îndemî-
emotivitate sporită este „Să cînte pri­ nare îneît activitatea şcolară pare co­
vighetoarea“ de aceeaşi autoare, în piilor o adevărată joacă :
care privighetoarea şi cîntecul său „Şi se joacă-aşa frumos cu ei,
sînt prezentate ca simboluri ale vie­ C-uti caiet, o carie şi-im condei...".

ţii, ale păcii, şi progresului, a tot ceea Admiraţia şi dragostea pentru po­

ce e bun şi frumos în sufletul ome­ porul ce ne-a adus libertatea, faţă

nesc. Cîntecul acestei privighetori (a de gânditorii şi înfăptuitorii comunis­