Page 76 - 1960-05

PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, HjJIŢI-VA l
mulsocialismului
I Anul XII Nr. 1683 j
Proiecfail de Directive ale Congresului al IIM e a
al P.M.R. — m ăreţ program de înflorire a patriei
Producffa
in d u s tria lă
1 \ •' -
•>. :'•'*!{,i i ' -zi?'i'-.'.V*v V
;' tâWI&U :.v:•
Pi. *?•OjteíV..
¦ M vVtfîS:
11,5-12,5 milioane tone vine, faţă de 4.450.000 în 1959, din încă 25.000 kg. carne de bovine. ,
cărbune
Nu cred să H
fcst om în Lupeni, IOSIF LEDRER
miner îndeosebi, directorul Exploatării miniere
care să nu fi citit
Lupeni
şi răscitit ziarul. Şi nu cred să fi Vom da acest cărbune I Vom spori
fost om sau grup de oameni care în productivitatea muncii cu cca. 40 Ia
abataj, Ia suprafaţă sau acasă, să nu sută, aşa cum prevede proiectul de
fi discutat sau gîndit la cele citite. Directive, vom introduce pe scară şi
E vorba acolo despre munca noastră, mai largă mecanizarea lucrărilor, vom
despre viaţa noastră; e vorba în pro­
iectul de Directive de năzuinţele noastre
cele mai vii. Am încercat simţăminte
mari, o bucurie adîncă, nestăvilită vă-
zînd uriaşa perspectivă ce ni se deschide, trimis cocsarilor hunedoreni o însem­
împlinirea unor visuri la care acum
15-16 ani abia năzuiam- După mine
proiectul de Directive cuprinde aspi­
raţiile cele mai vii ale tuturor, ale
întregului popor şi văd pe pămîntul
patriei noi întreprinderi, văd oa­
menii mai fericiţi, mal mulţumiţi, văd
socialismul.
Energie electrică, oţel, excavatoare,
tractoare, zahăr, ţesături, produse noi
ca aluminiu, locomotive Diesel elec­
trice, televizoare şi to?le absolut toa­
te cele necesare unei vieţi Îmbelşugate
în creşteri de sută la sută, de două
sute la sută, de mie la sută... Aşa va
fi în ’65, nu mai încape îndoială, nu
poate fi altfel. E doar cuvîntul parti­
dului, al poporului.
(Sitind ziarul m-am oprit la cărbu­
ne, la Valea Jiului, Ia valea noastră,
cu un interes deosebit. Obiectivul
principal al muncii noastre, a mineri­
lor din cărbune, după cum subliniază
proiectul de Directive, este asigurarea
bazei de materii prime pentru fabrica­
rea cocsului şi completarea surselor
de energie primară. Se prevede ca
extracţia totală de cărbune să creas­
că la 11,5—12,5 milioane tone în
1965, adică de 1,4—1,6 ori mai mult
decît în 1959.
Totodată proiectul de Directive pre­
vede îmbunătăţirea calităţii cărbunelui
prin punerea în funcţiune a unei noi
instalaţii de preparare cu o capaci­
tate de peste 3 milioane tone pe an,
din care 1 milion tone în 1963, re­
ducerea consumului de lemn de mină
de la 53 m-c. pe mia de tone căr­
bune extras în 1959, la cel mult 35
m- c. în 1965. Directivele mal
prevăd realizarea unei extracţii de cel
puţin 6 milioane tone cărbune de ca­
litate superioară în 1965, faţă de 4,1
milioane tone în 1959, aceasta in ve­
derea asigurării bazei de materii pri­
me pentru fabricarea în ţară a cocsu­
lui metalurgic.
La această importantă creştere sîn-
tem chemaţi să contribuim şi noi, ca
principali furnizori de cărbune cocsifi-
cabil pentru bateriile de cocs ale Hu-
. nedoarei. (Sărbune mai mult şl mai
1 Vizita, delegaţiei
Marţi 24 mai 1960
bun, produse side­ la peste 300.000 în 1975. Este o spo­ de muncă în slujba realizării grandi­
rurgice mai multe şi
mai bune, într-un
cuvînt trai fericit.
dezvolta pe mai departe capacitatea
de producţie a minei noastre.
In anul acesta, pînă în prezent, am
nată cantitate de cărbune cocsificabil
peste plan, am lucrat cu un randament
mediu de cca. 0,980 tone cărbune pe
post şi din cei 1.500.000 lei economii
cît reprezintă angajamentul nostru pe
acest an, luat în cinstea Congresului
partidului, prin chemarea la întrecere
adresată tuturor întreprinderilor din
ţară, am realizat deja aproximativ
560.000 lei. Pînă la Congres vom
spori această sumă cu încă 140.000
lei.
Aceste succese, entuziasmul cu care
au primit minerii proiectul de Direc­
tive ale celui de-al IlI-lea Congres al
partidului, însufleţirea cu care se mun­ sebită bucurie şi încredere, al partidului nostru. Personal
ceşte în subteran şi la suprafaţă, îmi
dau posibilitatea să afirm că alături
de întregul popor, noi, minerii din Lu­
peni, vom contribui din plin la în­
făptuirea măreţului program de înflo­
rire a patriei noastre dragi.
Vom traduce în viaţă
sarcini trasate de partid
In ultimul FRANCISC MODY
timp, în oraşul maistru la şantierul de'construcţii vor fi executate
Deva s-au cons­
truit numeroase nr. 1 — T.R.G.H. Deva
blocuri de locuinţe moderne şi
spaţioase. La realizarea acesto­
ra o contribuţie însemnată am
adus-o noi, constructorii. De a-
ceea, ne-am bucurat nespus de
mult cînd am aflat, citind pro­
iectul de Directive ale celui de­
al 111-lea Congres al P.M.R. că
pînă în anul 1965 se vor cons­
trui din fondurile statului în
oraşe şi centre muncitoreşti pes­
te 9 milioane m.p. suprafaţă lo­
cuibilă (circa 300.000 aparta­
mente), ceea ce reprezintă un vo­
lum de peste 3 ori mai mare
decît cel realizat în perioada
1954-1959.
In perioada la care se referă
proiectul de Directive se va e-
xecuta şl în oraşul Deva un
mare volum de lucrări de con­
strucţii. Este vorba de noul
cvartal de locuinţe de pe strada
23 August care va fi gata pînă
în anul 1965. O mare parte din
* Sport (pag. 2-a) ; de activişti ai Partidului
9
c Cu un fruntaş, despre Muncitoresc Socialist
munca sa (pag. 3-a) ;
Ungar în regiunea
® Oamenii muncii din
regiunea noastră aprobă noastră
poziţia Uniunii Sovietice.
4 pagini 20 bani Mitingul de Ia Lupeni ; Delegaţia de activişti ai Par­ vechi, precum şi despre noile
tidului Muncitoresc Socialist secţii de furnale, oţelărie, coc-
0 Opinia publică mon­ Ungar, în frunte cu tovarăşul serie şi laminoare construite —
dială continuă să condam­ Rappai Gyula, membru su­ în ultimii ani.
ne manevrele partizanilor pleant al C.C. al P.M.S.U., şe­
Hotărîrea noastră „războiului rece“. Comu­ ful secţiei de propagandă şi a- Vorbitorul a înfăţişat în con-
nicatul Uniunii Internaţio­ gitaţle a C.C. al P.M.S.U., care tinuare perspectivele de dez­
Luînd cunoştinţa IOAN RUSAN o contribuţie însem­ nale a Studenţilor (pag. vizitează ţara noastră în cadrul voltare a combinatului în lu­
de proiectul de Di­ brigadier la trupul Lăpuşnic nată şi noi. Dacă unui schimb de experienţă, a mina prevederilor proiectului
rective ale Congre­ în urmă cu cîteva Proieciti! de Directive sosit duminică în regiunea Hu­ de Directive ale Congresului al
sului al IlI-lea al al G.A.S. Mintia luni aveam doar a!e Congresului al Mi-lea nedoara. IlI-lea al partidului pentru pla­
al P. M. R. în dezbaterea nul de dezvoltare a economiei
P.M.R. pentru planul de dezvoltare a 48 vaci de lapte, la ora actuală efec­ La intrarea în regiune, dele­ naţionale pe anii 1960— 1965 şi
economiei naţionale în anii 1960—1965 tivul lor a ajuns la 90 capete, iar pînă activului Comitetului gaţia a fost întîmpinată de to­ pentru programul economic de
şi pentru programul economic de pers­ ia sfîrşitul anului va ajunge la 100 regiona! de partid varăşii Petru Furdui, prim -se­ perspectivă. In acest an — a
pectivă, inima mi s-a umplut de bucu­ capete. In plus, pentru dezvoltarea sec­ cretar al Comitetului regional spus el — va intra în func­
rie. Acest document de importanţă co- torului zootehnic, vom creşte tot tine­ In cursul zilei de ieri a avut de partid, Andrei Cervencovici, ţiune un nou cuptor Martin cu
vîrşitoare întruchipează rodnica şi în­ retul bovin de care dispunem în pre­ loc, în sala festivă a Sfatului secretar al Comitetului regio­ o capacitate de 400 tone, în
ţeleaptă politică a partidului, de dez­ zent şi care se ridică la 88 capete. popular regional, adunarea ac­ nal de partid şi Dumitru De- scurt timp va începe construc­
voltare rapidă a tuturor ramurilor eco­ Pînă Ia sfîrşitul anului 1960 vom tivului Comitetului regional de jeu, membru al Biroului Co­ ţia a două noi furnale de
nomiei naţionale în vederea desăvîrşi- spori numărul tineretului bovin cu partid Hunedoara. mitetului regional de partid, mare capacitate, a unei noi fa ­
rii construcţiei socialiste în patria noa­ încă 60 capete. preşedintele Sfatului popular brici de aglomerare a minereu­
In faţa activului, tovarăşul regional. rilor, a unul nou laminor de
stră, politică pe care noi, oamenii Pentru a asigura o sporire simţi­ Petru Furdui, prim-secretar al mare capacitate etc., care vor
Comitetului regional de partid, a In cursul zilei de ieri dele­ spori simţitor capacitatea de
muncii, ne-o însuşim şi o slujim cu toare a producţiei de lapte, printr-o expus proiectul de Directive ale gaţia, însoţită de tovarăşul La- producţie a combinatului. Vor­
Congresului al IlI-lea al P.M.R. zăr David, secretar al Comite­ bitorul a subliniat. în cuvîn­
abnegaţie. hrănire raţională a vacilor cu furaje pentru planul de dezvoltare a tului regional de partid, a vi­ tul său ajutorul preţios acor­
Ga brigadier la trupul din Lăpuşnic bogâte în unităţi nutritive, vom spori economiei naţionale pe anii zitat Combinatul siderurgic dat de Uniunea sovietică în
producţia de lapte care va ajunge in 1960-1965 şi pentru programul „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ şi dezvoltarea acestei mari între­
al G.A.S. Mintia am citit cu mult in­ economic de perspectivă, proiect oraşul Hunedoara. prinderi siderurgice. In Com­
de Directive prezentat de tova­ binatul siderurgic Hunedoara
teres documentul apărut în presă, mai acest an Ia peste 3.000 litri pe cap răşul Gh. Gheorghiu-Dej, prim- La intrarea in combinat oas­ nu există agregat construit în
secretar al C. C. al P.M.R., la peţii au fost întîmpinaţi de to­ ultimii ard, care să nu poarte
ales partea care se referă la creşte­ de vacă furajată faţă de 2.700 litri plenara lărgită a Comitetului varăşii Aron Colceru, membru marca fabricilor sovietice con­
rea animalelor avînd în vedere faptul cît avem prevăzut în' plan. Ca princi­ Centrai al Partidului /Muncito­ al Biroului Comitetului, regio­ structoare de utilaje. Oamenii
resc. Romîn din 17 şi 18 mai a.c. nal de partid, prim-secretar al sovietici au dat de asemenea
că activitatea noastră este profilată pal furaj în hrana vacilor vom folosi Comitetului orăşenesc de par­ un ajutor preţios în construc­
tocmai în această direcţie. porumbul siloz ce-1 avem însilozat încă Participanţii la discuţii au tid Hunedoara, Nicolae Cătană, ţia noilor secţii şi în specia­
din anul trecut şi cel pe care-I vom vorbit cu căldură şi entuziasm membru supleant al C.C. al lizarea şi calificarea cadrelor.
După cum se arată în proiect, în recolta în faza de coacere lapte-ceară despre succesele obţinute de oa­ P.M.R., director general al C.
centrul preocupărilor va sta şi în con­ menii muncii din patria noastră S. H., loan Marinescu, membru In cuvîntul său tovarăşul Ni­
în ultimii ani, exprimîndu-şi tot­ supleant al Biroului Comitetu­ colae Cătană a subliniat apor­
odată hotărîrea lor fermă de a lui regional de partid, adjunct tul pe care-l aduc organizaţiile
tinuare creşterea numărului şi produc­ de pe cele 26 ha. Cultivate îfl primă­ lupta cu elan sporit pentru în­ al comisiei economice a Co­ de partid din combinat la îm ­
făptuirea sarcinilor ce stau în mitetului regional de partid, bunătăţirea activităţii de pro­
tivităţii bovinelor, în special fa vacile vară cu această plantă. faţa noastră în perioada planu-. Tiberiu Francfurt, secretar al ducţie. la mobilizarea colecti­
oului de 6 ani şi programul eco­ Comitetului orăşenesc de par­ vului în lupta pentru îndeplini-
de lapte. Pînă în 1965 — precizează In scopul aprovizionării oamenilor nomic de perspectivă. De ase­ tid, Iordan Bacnef, secretar al .rea şi depăşirea sarcinilor de
menea, ei au făcut propuneri Comitetului de partid al C.S.H., plan. Exercitîndu-şi rolul de
proiectul — se va putea ajunge Ia un muncii de la oraşe cu cît mai multă privind dezvoltarea unor ramuri şi alţii. conducător politic în secţii, or­
economice din regiunea noastră. ganizaţiile de partid analizează
efectiv de aproximativ 5.800.000 bo­ carne, anul acesta vom livra statului Cu ocazia vizitei făcute la cu competenţă problemele pro­
direcţia generală a combinatu­ ducţiei, mobilizînd cu succes
lui, tovarăşul Nicolae Cătană a
care vaci aproximativ 2.900.000 faţă Partidul ne-a trasat un program în- vorbit oaspeţilor despre dezvol­ muncitorii, inginerii şi tehni­
sufleţitor de muncă şi luptă, Hotărî­ tarea acestei mari întreprin­
de 2.156.000 în 1959. In sectorul a- rea noastră este de a pune întreaga deri în anii regimului demo­ cienii la sporirea producţiei Şl
gricol de stat numărul vacilor va tre­ energie creatoare, toată capacitatea
bui să crească de Ia 60.000 în 1959, crat-popular, despre dezvolta­ (Continuare In pag. 4-a)
rea şi modernizările secţiilor.
rire considerabilă la care vom aduce oaselor sarcini trasate de partid.
liwăfămîniîjliii şl eultwrB IS ca
perspective minuna ¦>a*
Ziarele au pu­ tate la con­
blicat zilele a- CORNEL GISMAŞIU struirea comu­
cestea proiec­ şeful secţiei de învăţămînt nismului.
tul de Directive şi cultură a Sfatului popular Proiectul cu­
ale Congresului regional prinde sarcini
al IlI-lea al
P.M.R. pentru planul de dez­ deosebit de importante şi pen­
voltare a economiei naţionale tru lucrătorii de pe ogorul
pe anii 1960— 1965 şi pentru şcolii şi al culturii, la realiza­
programul economic de pers­ rea cărora sînt chemaţi să-şi
dea contribuţia şi cadrele di­
pectivă.
Oamenii muncii din ţara dactice şi activiştii culturali
noastră, ale căror realizări mă­ din regiunea noastră. Ca şi
reţe, in anii ce s-au scurs de ceilalţi oam.eni ai muncii, ca­
la eliberarea de sub jugul fas­ drele didactice şi activiştii cul­
cist, au schimbat faţa ţării, turali au primit cu bucurie şi
au primit acest proiect cu deo­ entuziasm acest măreţ program,
convinşi că prin munca lor în am trăit momente de satisfac­
următorii 6 ani şi în continua­ ţie deplină studiind acest do­
re pînă în 1975 vor contribui cument care pune ca sarcină,
la dezvoltarea bazei tehnico- principală învăţămîntului în­
materiale a socialismului, la cheierea generalizării, învăiă-
creşterea rapidă a forţelor de mîntului de 7 ani pînă în
producţie în scopul desăvîrşi- 1962— 1963 şi apoi trecerea In timpul vizitei la Combinatul siderurgic din Hunedoara.
rii construcţiei socialiste din treptată la invăţămintul ge­
ţara noastră şi a trecerii trep- neral de 8 ani, durata invăţă-
mîntului de cultură generală r-iis.i*v 'ë Ô R I S Ô R i D IN G .A .C .
măreţele ajungînd astfel la 12 ani. in Despre mutica preşedintelui
acest scop urmează a fi asi­
gurate şi condiţiile materiale
necesare prin construirea a
circa 15.000 săli de clasă. Au trecut mai bine de 5 ani te 630 ha. teren, şi care dispune fiecare perioadă, întocmeşte pla­
O grijă deosebită se acordă ele cînd mi s-a încredinţat func­ de multe ramuri de producţie nuri operative de lucru lunare
ţia de preşedinte al gospodăriei. nu este un lucru uşor. Consi­ şi săptămînale. Prevederile a-
aceste lucrări şcolilor profesionale şi tehnice In acest timp gospodăria noa­ liului de conducere, în frunte cu cestor planuri sînt concrete şi.
care vor da mai multe cadre stră a devenit o unitate agri­ preşedintele îi revin sarcini de mobilizatoare. Brigăzile şi echi­
de către noi. de muncitori calificaţi şi cadre colă socialistă puternică, cu mare răspundere. Pe lîngă în­ pele sînt repartizate pe sectoa­
Pentru realizarea tehnice medii. Va fi dezvoltat multe ramuri de producţie. Nu­ drumarea activităţii tuturor sec­ re şi lucrări, pentru fiecare lu­
mai sectorul zootehnic cuprinde toarelor de producţie, o muncă crare stabilindu-se termene de
în continuare invăţămintul se­ 820 oi, 87 bovine din care 43 susţinută trebuie dusă cu oame­ executare, metodele de muncă şi
ral şi fără frecvenţă, ca şi în- vaci de lapte (şi vom mai cum­ nii pentru a-i mobiliza la rea­ agrotehnice ce vor fi fo­
păra 22 vaci) şi 59 porcine din lizarea tuturor prevederilor pla­ losite etc. De pildă, pentru
unor construcţii ieftine, bune şl văţămîntul superior. Vor f\ con­ care 9 scroafe. Avem de aseme­ nului de producţie. perioada 25 aprilie-25 mai pla­
într-un termen cît mai scurt struite noi aşezăminte de artă nea două ateliere pentru repara­ nul nostru operativ prevede e-
vom ţine cont de toate indica­ şi cultură iar cinematografia rea şi complectarea inventarului La activitatea de conducere xecutarea prăşi lei I-a şi a Tl-a
ţiile partidului cuprinse în pro­ va avea circa 200 noi construc­ agricol, numeroase construcţii a gospodăriei colective partici­ la sfecla de zahăr şi a prăşi lei
iectul de Directive. De mare în­ ţii, reţeaua cinematografică gospodăreşti, o pepinieră de viţă pă toţi membrii consiliului. Fie­ T-a la floarea-soarelui, apoi în­
semnătate pentru noi socot că fiind şi ea lărgită cu peste de vie în care sînt plantaţi care membru al consiliului are ceperea prăşitului la porumb.
este indicaţia ca materialele 4.000 aparate de proiecţie. De 1.200.Q00 altoi etc. Anul trecut, o sarcină precisă, bine stabilită. Pentru executarea rapidă şi în
uşoare şi prefabricatele să fie asemenea, radiodifuziunea şi fondul de bază al gospodăriei a De exemplu, Ilie Munteanu şi bune condiţiuni a acestor lu­
folosite cu eficienţă economică televiziunea vor instala în a- depăşit suma de 1.320.000 lei. Scheiber Gheorghe răspund de crări, consiliul a hotărît ca la
şi că în mare parte lucrările ceşti ani încă 21 posturi de ra- organizarea şi executarea la prăşit şi plivit să fie folosite
pe şantiere să fie mecanizate. ăio-emisie şi 12 de televiziune. Convingîndu-se de superiorita­ timp şi în bune condiţiuni a toate echipele celor trei brigăzi'
Trebuie să spun că pentru rea­ tea gospodăriei socialiste, cei principalelor lucrări agricole, de cîmp. In felul acesta toate
lizarea marilor lucrări ce ne aş­ Am amintit în mare, pers­ mai mulţi dintre ţăranii munci­ Sonleitner Andrei şi Rozdorfer lucrările la ordinea zilei au pu­
teaptă am şi început să luăm pectivele măreţe. însufleţit oare tori din Apoldut de Sus, s-au loan răspund de munca la pe­
unele măsuri. Astfel la noul ale planului pe 6 ani. Este su­ înscris în gospodăria colectivă. piniera de viţă de vie, Nicolae tut fi terminate în epoca op­
cvartal de locuinţe de pe stra­ ficient să ne întoarcem gindu- Jutaru de activitatea ce se des­
da 23 August vom trece Ia fo­ rile cu cîţiva ani în urmă pen­ Munca colectivă dar ş i făşoară la grădina de legume timă.
losirea pe scară largă a fîşiilor tru a avea în faţă im.aginea Munca colectivă în ceea ce
de prefabricate ceea ce va duce tristă a învăţămîntului şi cul­ răspundere personală etc.
la o scurtare considerabilă a turii de la noi, moştenire a re­ priveşte conducerea gospodăriei
termenelor de execuţie. !n ve­ gimului de tristă amintire bur- A conduce o unitate agricolă Gonsiliul de conducere, pe ba­
derea mecanizării lucrărilor pe ghczo-moşieresc : cîteva zeci de care cuprinde 258 familii cu pes­ (Continuare în pag. 2-a)
acest şantier, am luat măsuri mii de analfabeţi, sate întregi, za sarcinilor ce revin pentru
lipsite de şcoli, cămine cultu-
(Continuare în pag. 2-a)
(Continuare, in pag. 2-a)