Page 77 - 1960-05

Pag. ?
P ro iectu l «le © irective a le
C on gresu lu i a l IlI^lea a l P . M . II. — de cest — principale
m ă re f p ro g ra m «le în flo rire a p atriei
Vom traduce în
viafă măreţele
sarcini trasate
de partid
(Urmare din pag. l-a)
de adaptare a macaralelor tip
~ la transportul prefabri­
catelor prin mărirea plasamen­
tului lor. De asemenea, vom
căuta să reducem preţul de cost
pe apartament prin economisi­
rea de materiale şi introduce­
rea unor metode noi de muncă.
Mă refer în primul rînd Ia în­
locuirea duşumelelor oarbe din
scîndură pe bitum cu beton de
rumeguş. Acest lucru I-am fă­
cut deja în mod experimental
Ia cele 12 apartamente de lingă
Şcoala profesională şl a dat re­
zultate foarte bune.
Noi constructorii sîntem ferm
hotărîţi să luptăm zi de zi neo­
bosit pentru a da viaţă măre­
ţelor sarcini trasate de partid.
Invăfămîrefisfyl şi culturii
perspective minunate
(Urmare din pag. l-a)
fale, biblioteci şi alte instituţii
de cultură. Cine-şi putea ima­
gina ’nainte ce vom realiza
noi in anii următori sub con­
ducerea înţeleaptă a Partidului
Muncitoresc R om in: generali­
zarea Invăţâmîntului de 7 ani
şî trecerea treptată la învăţă-
mintul de 8 ani, iar în pers­
pectivă pînă în 1975 genera­
lizarea învăţămîntului de 8 ani
şi extinderea în continuare a
învăţămîntului mediu şi supe­
rior. Aceste măreţe realizări
sînt posibile numai datorită
grijii partidului nostru faţă de
cm, de omul societăţii noastre
noi care trebuie să aibă o înal­
tă cultură.
in regiunea noastră, în anii
care au trecut de la 23 August
1944, s-au obţinut realizări din­
tre cele mai frumoase in dez­
voltarea învăţămîntului şi cul­
turii. S-a generalizat învăţă-
mintul de 7 ani In proporţie de
90.6 la sută. numărul cămine­
lor culturale a ajuns la 496.
al bibliotecilor la 69, iar al ci­
nematografelor săteşti la 102.
Dar perspectivele sînt şi mai
frumoase. Numai Iii acest an,
prin construirea a 81 de săli
de clasă din fond centrai şi a
rSS=
Activitate
multilaterală
In cinstea cehii de-ăl III-lea Gon-
gres al partidului, muncitorii din sec­
ţia strungărie a Atelierelor centrale
din QUfabarza şi-au intensificat efor­
turile.
Alături de muncitorii mai vîrstnici
aici pot fi văzuţi zeci de tineri care
mînuiesc cu multă pricepere strungu­
rile, eXâctitînd piese de calitate şi în- misă, s-au realizat 2,68 kg./to­
tr-un timp redus.
De remarcat este faptul că majori­
tatea tinerilor de aici, pe lingă acti­
vitatea de producţie, mai au şi alte
preocupări. De pildă, pînă în prezent
ei au efectuat peste 580 ore de mun­
că patriotică. In fruntea acestei ac­
ţiuni s-au situat tov. Aurei Miclean,
locţiitorul sectetarului organizaţiei
U.T.M., care a efectuat peste 50 ore
de muncă patriotică, Petru Mişcoi cu
50 ore şi Petru Rusu cu peste 40 ore.
O parte din utemiştii care lucrează
în Secţie sînt înscrişi laliceul seral
din Gurabarza, unde frecventează cu
regularitate cursurile şi obţin rezul­
tate bune la învăţătură. Printre elevii
care au obţinut cele mai frumoase
rezultate putem cita pe tov. Pave!
Hurşan şi Tiberiu Lupu din clasa a
VlII-a, iar din clasa a X-a pe tov.
Mihai Vaida şi Petru Mişcoi.
Totodată, muncitorii din secţia
sfruhgărie acordă o atenţie deosebită
şi activităţii cultural-sportive. Astfel, tuoase din acea perioadă, deci
Sabin Litra, loan Oprean şi Petru
Nicula sînt şi jucători defotbal, iar
Lucian Mateş şi Nicoiae Ancăş, sînt
în echipa artistică a atelierelor.
O susţinută activitate obştească des­
făşoară cortmfiistul Dionisie Papp, di­
fuzor voluntar al presei, care a reu­
şit să' facă abonamente la toţi mun­
citorii din secţie.
MlthcItOfii din secţia strungărie
sînt hotărîţi să obţină în cinstea ce­
lui de-al III-lea Congres al partidu­
lui succese tot mai mari în toate do­
meniile de activitate,
. ILÎE VISA
corespondent
DRUMUL W C rA L tm V L U I Nr. 1683
ziEs^iszaznazzzxsxsaaisssnssfsiassKSSSizBBsassnas^s
Cu un fruntaş, desprefmtaătăţârea calităţii CARII APÂRÜTE
şi reducerea preţului
¦. ""*1î . , ' •. '¦ •
munca sa
obiectiva în întrecere Intre brigăzile conduse de minerii — Noi acordăm atenţie deosebită
Iile Dărăbăiiţ şi Androh Negru de la alegerii sterilului din minereu. Pen­
I In secţia turnătorie a Combinatului sectorul Musariu al /. M. Barza, se tru aceasta, avem grijă ca la puşcare
siderurgic Hunedoăra calitatea produ­ desfăşoară de mai multă vreine o îh- să nil fărămtţăm prea tare minereul.
selor constituie unul din principalele Şufleţită întrecere. De cele mat multe In acest sens, cei ce perforează îşi
obiective ale întrecerii socialiste în ori întrecerea a fost ciştigată de bri­ dau seama, după cum pătrunde sfre­
cinstea celui de-al III-lea Congres al gada lui Dărăbanţ. Aşa s-au petrecut, deliţi, dacă roca e mai tare sau mai
P.M.R. In fiecare ludă difl anul a- lucrurile şi în luna trecută, şi, după slabă ţi în funcţie de aceasta încar­
cesta colectivul acestei secţii a reuşit cum a ţinut să ne asigure cişiigăto- că gaura cu exploziv. In afară de
rul, aşa va fi şi în luna mai. aceasta, acolo unde condiţiile permit,
să reducă rebutul sub procentul admis. puşcăm seiectit).
La acest lucru s-a ajuns datorită Cu minerul Dărăbanţ .am avui o
discuţie despre metodele sale de mun­ Tovarăşul Dărăbanţ, a vorbit apoi
unei preocupări permanente pentru or­
ganizarea mai bună a locurilor de că, despre felul despre contribuţia
muncă, reducerea duratei de reparaţie
a agregatelor mecanice, aplicarea de cum a organizat muncii politice de
noi metode în pregătirea formelor de
turnare etc. Oameni şi fa p telucrul brigăzii. Şi masă, despre agită-
La turnătoria de fontă, în trimestrul de ia /. M. Barzaiată ce ne-a spus. fia vizuală. A fă­ LITERATURA
I, rebutul a fost redus cu 1,36 la — Nu mă pot cut chiar şi opro- POLITICA
sută faţă de admis, iar în perioada
1-18 mal la 0,36 la sută faţă de 2,55 lăuda cu prea multă "ea8m*8™al” i”” s” punere şi anume ca L. SARAŢEANU: Vizita lui
cît este admis. La turnătoria de oţel, N. S. Hruşciov tn Franţa.
în perioada 1-18 mai, rebutul a fost vechime in munca de miner. Lucrez pe graficul de producţie să existe o NotOle unui martor ocular.
redus la i la sută faţă de 2 lâ sută 40 pag. — 0,65 iei.
cît este admis. abia de 11 ani la mină, dar, ori­ rubrică unde să fie evidenţiate echi­ Ed. politică.
cum, cred că in acest timp am acu­ pele care dau producţie de bună ca­
Prin depăşirea planului de producţie LITERATURA TEHNICA
in medie cu 10 la sută, reducerea mulat oarecare experienţă. Eu, mă litate şi criticate echipele cărora li se ELECTROTEHNICA
consumului specific planificat de ma­ conduc după un principiu: „dacă rebutează producţia. Credem că pro­
terii şi materiale, folosirea de deşeuri dai mult şi rău, înseamnă că dai punerea e întemeiată şi că ea tre­ A. G. SOBOLEVSKI: Tehnica
şi fontă veche, turnătorii au realizat puţin". Iată de ce pun eu calitatea buie să stea în atenţia Comitetului de impulsurilor.
în acest an o economie la preţul de 208 pag. — 6 lei.
cost în valoare de peste 514.000 lei. pe primul plan. Şi să vă dau un e- partid de la I. M. Barza, Ed. tehnică.
TEHNICA INDUSTRIEI
La îmbunătăţirea calităţii şi reali­ xemplu: in luna trecută brigada noas­ i In încheierea discuţiei noastre, to­ TRANSPORTURILOR
zarea de economii a contribuit echipa tră a depăşit cu mult plănui de pro­ varăşul Dărăbanţ s-a referit la munca
condusă de Fihhe Samoilă, precum ducţie şl a ciştigat întrecerea. In a- comuniştilor din brigadă. *** Ghidul automobilistului.
şi turnătorii Ignat Lipan, loan Popa, celâşi timp însă, nouă nu ni s-a re­ 94 pag. *-* 30 le! (legat).
altor 58 de săli din contribuţie deplini astfel cu succes măre­ Teodor Mujilă, loan Gosma şi alţii. butat nici un vagonet pentru produc­ Cei 4 membri şl candidaţi de par-, Ministerul Transporturilor
ţie necorespunzătoare şi nici un me­ tid din brigada noastră, sini întot­ şi Telecomunicaţiilor
voluntară, ca şi prin alte mă­ ţele acţiuni prevăzute. —O— tru de galerie pentru calitate Slabă. deauna acolo unde e mai greu şi acest BELETRISTICA
Să produci niai mult decît prevede lucra mobilizează foarte mult. In a-
suri luate, se vor asigura toa­ Şi în domeniul culturii se vor !n întrecerea pe planul, e un lucru important, dat toi cest sens fac şi două evidenţieri (cu TUDOR ARGHEZh Versuri.
alit de important este ca producţia rugămintea să nu se supere ceilalţi Guvînt înainte de Mihai Ra-
te condiţiile să ridicăm pro­ întreprinde o serie de măsuri profesii daiă să fie de cea mai bună calitate. membri ai brigăzii, pentru că toţi lea. („Biblioteca pentru toţi“
merită să fie evidenţiaţi) : şeful de — nr. 20).
centul de generalizarea învăţă­ care vor ajuta la ridicarea ni­ In cadrul secţiei iarnătorle a uzinei Unii vor crede poate că brigada schimb Graţian Videi Şi minerul Mi­ 392 pag. — 5 lei. •
„Victoria" Călan se desfăşoară larg noastră este alcătuită din mineri cu hai Rusu. Găsesc totodată necesar să E. S. P. L. A.
mîntului de 7 ani la 95 la sută. velului cultural al oamenilor întrecerea socialistă pe profesii. La o înaltă calificare, oameni care se spun că ori de cite ori există vreo
sortimentul piese mecanice, întrecerea cunosc de mai multă vreme. Dar lu­ abatere, brigada ştie să ia atitudine REMUS LUCA: Revedere şl
avînd toate premisele ca în muncii. Astfel, se vor da în Intre cele 7 echipe se desfăşoară in crurile nu stau aşa. Brigada noas­ faţă de cel vinovat... alte schiţe şi nuvele.
baza unor criterii ca reducerea rebu­ tră, este alcătuită din 12 oameni, 276 pag. — 5,65 lei; cartonat
următorii doi ani să terminăm folosinţă noi construcţii de că­ tului cu 1 la sută faţă de admis, re­ dintre care 4 lucrează de puţin timp Dar cite n-ar putea spune un şef 10.60 iei; în colecţia „Biblio­
ducerea consumurilor specifice la ma­ in mină. Mă temeam la începui că de brigadă fruntaşă despre oamenii teca ţăranului muncitor“, 276
generalizarea lui. Pentru şcola­ mine, toate comunele fiind în­ terii prime şi materiale, aplicarea me­ voi întimpina greutăţi cu ei. Colecti­ săi / Să ne mulţumim însă cu atit, pag. — 5,65 lei; cartonat
todei înaintate „Voroşin", respectarea considerînd că am aflat esenţialul. Şi 10.60 lei.
rizarea tuturor copiilor, pînă cadrate cu directori salariaţi. normelor de tehnica securităţii mun­ vul i-a ajutat însă si astăzi nu se Ed. tineretului
cit şl altele. Pînă în prezent s-au poate că din aceste metode, împărtă­ MUZICA
în cele mai îndepărtate cătune, Numărul bibliotecilor va spori evidenţiat în mod deosebit echipele deosebesc de cei vechi. Atit doar, că PARTITURI
conduse de tov. Adam Munteanu, Va- şite cu atîta bunăvoinţă de un miner
se vor crea în anul şcolar ur­ in acest an cu încă 10, iar al site Tîrziu, Arcadie Megyeşi şi. Adolf trebuie să mai înveţe. Şi de acest *** Arii şi duete din operete.
Sternpe!. fruntaş, vor avea mulţi de învăţat. 84 pag. — 18 lei.
mător 41 posturi de învăţători cinematografelor săteşti cu 60- lucru noi avem grifă zi de zi. Iar alţii, poate vor avea :eva du Ed. muzicală
Prinţ'-o Humă organizare a lucru-, — Atunci, care-i secretul realizări­
şi 6 internate noi. Reţeaua de Muzeele vor organiza noi sec­ iui şi prin respectarea normelor teh­ adăugat. Şi acest lucru îl pot face şl
nologice sortimentui piese mecanice lor dvs. ? — l-am întrebat pe tov.
este fruntaş pe turnătorie. Astfel, nu­ unii şi ceilalţi...
şcoli şi secţii serale se va dez­ ţii şi îşi vor spori numărul vi­ mai în perioada 3—13 mai planul a
fost realizat în proporţie de 145,6 la Dărăbanţ. N. ANDRONACHE
volta cu unităţi noi la Paro- zitatorilor individuali şi in sută, iar rebutul a tnsi redus cu 1,4
la sulă faţă de admis. ,
şeni şi Petrila, iar învăţămin- grup.
Un ajutor preţios au primii echi­
tul mediu se va lărgi, de ase­ Toate măsurile de mai sus pele din partea maistrului Gheorghe
menea, cu două unităţi, la Că- vor contribui la realizarea sar­ Sperios, care în permanenţă Ie-a dai
explicaţii cu privire la turnarea piese­
lan şi Vulcan cinilor măteţe prevăzute în lor. Turnătorii din. cele 7 echipe aflate
în întrecere pe profesii, in frunte cu
O mare dezvoltare va cu­ proiectul de Directive ale Con­ maistrul Gheorghe Sperios, s-au an­
gajat să îndeplinească planul de pro­
noaşte şi invăţămîntul preşco­ gresului al III-lea al P.M.R.,
lar care, odată cu creşterea mobilizină şi mai mult pe lu­
rapidă a sectorului socialist în crătorii din invăţămint şi cul­
agricultură, este chemat să-şi tură din regiunea noastră la
aducă mai mult aportul la e- îndeplinirea lor cu succes.
ăucarea copiilor. El va primi Ca lucrători în invăţămint
odată cu 1 septembrie a.c. 60 şi activişti, culturali, ne vom
posturi de educatoare. Slnt în stringe şi mai mult rîhăurile
perspectivă de dezvoltare noi în jurul partidului nostru drag,
secţii de gospodărie pe lingă vom depune toate eforturile
unele şcoli medii, ca şi crearea şi capacitatea noastră pentru
a două noi şcoli de muzică şi ca măreţele obiective prevăzu­
artă plastică. Acestea sînt te in proiectul de Directive să
doar cîteva. din măsurile ce vor fie traduse in viaţă. In felul
fi luate odată cu începerea acesta ne vom împlini o mare
noului an şcolar, urmlnă ca datorie, aceea de a face patria
in anii următori, potrivit pro­ noastră cit mai înfloritoare, de
iectului de Directive ale Con­ a contribui la ridicarea, nivelu­
gresului al III-lea al P.M.R., lui cultural al oamenilor m un­
ele să fie sporite pentru a în­ cii din regiunea noastră.
vU©:
Rebut înseamnă pierdere ducţie pe luna iunie pînă în data de Pentru a obţine o proău cţie mare de sfeclă de zahăr ia hectar, cultura sfeclei trebuie
20 a lunii. îngrijită cu mare atenţie. Pra şilele aplicate la timp distrug crusta şi buruienile, cei mai
In primele 4 luni ale acestui tei cauze i se datoreşte o parte mari duşmani al sfeclei.
an, la laminorul de 800 mm. de din rebutul înregistrat. CONSTANTIN CHIRlAC
la C. S. Hunedoara rebutul a corespondent IN CLIŞEU: Echipa a III -a ăe la G.A.C Sîntuhalm prăşi nd sfecla de zahăr.
fost cu regularitate redus sub Neglijenţa însă, ca şl lipsa de
norma admisă. AsfFel, în trimes­ control, nu sînt altceva decît -&¦- O <>;<**• <S> <
trul I, în Ioc de 3,02 kg./tonă o dovadă de indisciplină în pro­
cît prevedea norma de rebut ad­ cesul de producţie. Şl acest lu­ S C R IS O R I DIN G. A. C. în organizarea lucrărilor agrico­
cru îşi are explicaţia — după le, se ţine seama de propunerile
nă, iar în luna aprilie, prin re­ cum spunea tovarăşul Vlaicu, Despre munca preşedintelui şi sugestiile lor. Iată un exem­
ducerea rebutului sub admis secretarul organizaţiei de par­ plu. Anul trecut, în campania
s-au economisit 22,7 tone lami­ tid, în lipsa de autoritaie şi exi­ (Urmare din pag. I-a) mită suprafaţă de culturi prâ- vişti au fost încadraţi la şcoala de treieriş, viteza zilnică de tre­
nate. Aceasta se datoreşte fap­ genţă a unor maiştri şi lami- şitoare stabilindu-se în . acelaşi viţei de vie, iar alţi 5 la ate­ ierat era destul de redusă. Se
tului că Iaminatorii au depus natori. Organizaţia de partid nu diminuează însă cu nimic timp producţia ce trebuie să o lierele de tîmplărie şi rotărie. muncea numai ziua. Cu prile­
mult interes pentru respectarea n-a ştiut să combată la timp răspunderea personală a preşe­ realizeze de pe suprafaţa res­ Colectiviştilor mai vîrstnici li jul unei şedinţe de lucru briga­
procesului tehnologic de încăl­ aceste manifestări, din care cau­ dintelui. Consider că principala pectivă. Din depăşirea produc­ s-au repartizat munci corespun­ dierul Glatz Andrei a propus
zire şi laminare a lingourilor ză ele dăunează acum bunului mea sarcină este să urmăresc ţiei, s-a hotărît ca 4.5 la sută zătoare, Datorită acestor ma­ ca la batoză să se organizezi
de oţel. mers al procesului de producţie. aplicarea în viaţă a prevederi­ să revină colectiviştilor, iar res­ suri, colectiviştii sînt tot mai două schimburi: un schimb Să
lor statutului, a hotărîrilor a- tul gospodăriei. Am aplicat a- mult interesaţi la continua în­
Incepînd cu luna mai. situa­ De altfel, biroul organizaţiei dunărilor generale şi a celor ale cest aşa-zis sistem de retribuire florire a gospodăriei. In prezent lucreze ziua, iar celălalt noap­
ţia s-a schimbat. După 11 zile de partid se mai face vinovat consiliului de conducere. suplimentară la culturile prăşi-
de muncă, în loc de 9,1 tone cît şl de faptul că a trecut cu prea toare avînd în vedere că anul gospodăria contează pe partici­ tea. In felul acesta am reuşit
prevede admisul pentru zilele multă uşurinţă pe lîngă unele In gospodăria noastră s-a trecut el a dat rezultate dirt ce­ parea la lucru în fiecare zi a
respective, s-a înregistrat un re­ abateri. Cazuri de neglijenţă în fixat un număr minim obliga­ le mai bune, colectiviştii dove- peste 95 la sută din membrii să treieram, tot griul Într-Un
but de 22,9 tone, adică cu 13,8 timpul lucrului, arderea lingoii- toriu de zi le-muncă : 120 pen­ dindu-se cointeresaţi să execute săi.
tone mai mult. De unde provine rifor, folosirea defectuoasă a a- tru bărbaţi şi 80 pentru femei. lucrări de cea mai bună calita­ timp toarte scurt.
schimbarea aceasta ? Cum se gregatelor etc. n-au fost luate Această hotărîre ar fămîne, însă, te în scopul obţinerii unor pro­ Munca cu oamenii
explică acest lucru ? în discuţie cu suficient simţ de pe hîrtie dacă nu s-ar duce o ducţii mari de cereale. ir
răspundere şi ca urmare ele perseverentă muncă pentru tra­ Experienţa acestor 5 ani m-a
Pentru a răspunde acestor în­ s-au repetat. ducerea ei în viaţă. Este ade­ Omul pofrh/if fa locul convins că cel mai important Muncind organizat, atragînd
trebări. trebuie să precizăm că vărat că majoritatea colectiviş­ potrivii lucru în activitatea pereşdintc- pe cei mai pricepuţi oameni la
o parte din produsele care s-au — Aşa se explică faptul — tilor noştri sînt oameni harnici iui este munca cu oamenii. Ori- rezolvarea problemelor gospodă­
recepţionat zilele acestea, au preciza tovarăşul Vlaicu — că şi pricepuţi, care vin cu drag In fiecare zi, la ora stabilită, cît de bine ar fi organizată riei am reuşit ca an de an să
fost iaminate la sfîrşitu! lunii nci am înregistrat în Iurta apri­ să lucreze în gospodărie. Eu mă brigadierii şi şefii de echipă munca de conducere, oricît de obţinem rezultate tot mai bune.
trecute. Aşadar, o parte din re­ lie un rebut de 85.5 tone. E ocup permanent de îmbunătăţi­ discută despre lucrările ce vor chibzuit ar îi întocmite planu­ An de an au crescut şi veniturile
but se datoreşte muncii defec­ drept că ne-am încadrat în nor­ rea continuă a organizării, nor­ Ei executate a doua zi pentru a rile de muncă, ele nu pot fi în­ colectiviştilor. Peste 25 familii
mele admise, dar nu ne-am în­ mării şi evidenţei muncii. Ea înştiinţa pe colectivişti ce anu­ făptuite fără munca sîrguincioa- de colectivişti- şi-au construit
lucrurile nu s-au petrecut... pes­ cadrat în posibilităţile de care începutul campaniei de primă­ me vor trebui să lucreze în să şi disciplinată a tuturor co­ case noi, alţii şi-au procurat
te noapte. De aici concluzia, că dispunem. Putem mai mult 1 vară, am discutat cu brigadierii ziua următoare. In repartizarea lectiviştilor. mobilă aparate de radio, bicicle­
defecţiunile trebuie căutate în problema îmbunătăţirii organi­ colectiviştilor pe brigăzi ne-am te etc.
urmă şl nu altundeva decît în Conducerea secţiei a ţinut să zării muncii şi am luat o serie călăuzit după principiul „omul Un roi de seamă în activita-
cadrul secţiei. Dar să vedem ne asigure că pînă la sîîrsiiul de măsuri. Astfel, colectiviştii iea gospodăriei îl au brigadierii. Munca organizată, participa­
despre ce este vorba. lunii situaţia se va redresa. au fost repartizaţi oe brigăzi potrivit la locul potrivit“. Aşa De aceea, cred că e bine să re­ rea tuturor membrilor consiliu­
Chiar dacă asa ar sta lucrurile şi echipe, iar brigăzilor si echi­ latez pe scurt metodele pe care lui la conducerea gospodăriei,
în noaptea de 10 spre 11 mai şl tot nu e bine. Munca în a- pelor le-au fost repartizate su­ bunăoară, în brigada zootehnică ie folosesc eu pentru sprijinirea controlul executării hotărîriior
a.c., la cuptorul tovarăşului Va- salt trebuie combătută, iar mă­ prafeţele pe care trebuie să e- lor în muncă. In gospodăria luate, întărirea brigăzilor şi a
sile Oraviţan s-a ars un lingou surile preconizate de biroul or­ xectite lucrări de întreţinere şi am încadrat pe acei colectivişti noastră, brigadierii participă la echipelor, munca cu oamenii,
— deci, un rebut înseninat. Mo­ ganizaţiei de partid trebuie să recoltare.
tivul : neglijenţa cuptorarului capete cît mai curînd viaţă. Po­ care şi în gospodăria persona­ majoritatea şedinţelor de con­ creşiera cu răbdare a cadrelor
şi lipsa de control din partea sibilităţile existente trebuie să In cadrul echipelor, fiecărei
maistrului. Cazul nu este unic. fie pe deplin folosite, deoarece familii i s-a repartizat o anu­ lă au dovedit că ştiu să îngri­ siliu şi îşi spun părerea în toa­ — âedstea ar f! pe scurt meto­
Arsuri au mai avut loc şi altă­ este bine ştiut că rebutul în­
dată şi în mare măsură aces­ seamnă pierdere., jească bine animalele. Un nu­ te problemele discutat?. Deoare­ dele principale pe care ie folo­
ce ei posedă o experienţă bogată
A; NICUlTESCU măr de circa 30 tineri colecti­ sesc 6u în' conducerea treburilor
gospodăriei ai cărei jir&şedirtie
sînt.
K1RR IOAN
preşedintele G.A.C. „Brazdă nouă“
— Apoldul de Sus, raionul Sebeş