Page 80 - 1960-05
P. 80
PROLETARI DIN TOATE Ţa RILE, V M ţ I-Va i Citiţi în pag. 4-a DeEegafia de activişti
ai P. MLS. ULşi-a încheiat
molsocialismului * Sesiunea specială a Con vizita în regiunea
siliului de securitate: Cuvîn-
tarea rostită de A. A. Gro-
mîlco^
® Opinia publică mondială
condamnă torpilarea de că Ieri delegafia a vizitat Valea Jiului
tre S. U. A. a conferinţei la
Anul XII Nr. 1684 Miercuri 25 mai 1960 4 pagini 20 bani nivel înalt. Ieri, delegaţia de activişti ai ile de partid luptă cu avînt pen
Partidului Muncitoresc Socialist tru traducerea în viaţă a politi
• Politica externă a gu Ungar, în frunte cu tovarăşul cii partidului de industrializare
vernului american criticată Rappai Gyula, membru supleant socialistă a ţării, subliniind că
sever în S.U.A. al G.C.. al P.M.S.U., şeful sec in prezent ei întîmpinâ cu rea
ţiei de propagandă şi agitaţie lizări importante cel de-al III-
PRO IECTUL ©I D IRECTIVE ALE CONGRESULUI AL III «LEA al G.C. al P.M.S.U. însoţită de lea Congres al P.M.R.
E tovarăşul David Lazăr, secretar Continuîndu-şi vizita în Valea
al Comitetului regional P.M.R. Jiului oaspeţii s-au oprit Ia mi
ĂL P. M . R . — I IA R E Ţ PROGRAM DE ÎNFLO RIRE A P A T R IE I şi-a continuat vizita în regiunea na Lupeni unde au vizitat locu
noastră. rile istorice ale eroicelor lupte
La Petroşani delegaţia a fost greviste din 1929. In incinta ex
întîmpinată de membrii Birou ploatării delegaţii au fost obiec
lin nou Imbold tn munca lui Comitetului raional P. M. R. tul unei calde manifestări de
în frynte cu tov. Ioan Barna, simpatie din partea minerilor
fp tv itm (wieiwafi b u n ă d a f e a . noastră membru al C.G. al P.M.R., prim- care urmau să intre în schimbul
secretar al comitetului raional de după-amiază. După o scurtă
Proiectul de Di cutăm şi lucrări de partid. Membrii delegaţiei vizită în oraşul nou Uricani,
s-au interesat în cadrul întîl- grupul de activişti ai P.M.S.U.
w t m g ,u l u L n& d zu ţL & ţL & v rective preve KRAMPULTZ IOAN le de recoltare şi nirii cu Biroul raional de par s-a îniîlnît la sediul Comitetu
de ca în anul preşedintele G.A.G. din Cîlnic, treieriş. In acest tid, de metodele de muncă ale lui orăşenesc de partid Lupeni
Ziarele au publicat zilele acestea toare de bunuri de consum. Un suc cu precădere a industriei grele şi în 1965 în condi fel. vom face organizaţiilor de partid de ia cu membrii comitetelor de par
proiectul de Directive ale Congresului al ces important îl constituie creşterea deosebi a industriei constructoare de ţii climatice raionul Sebeş exploatările miniere, de preocu tid orăşenesc şi de la mină. In
IlI-lea al P.M.R. pentru planul de dez productivităţii muncii în 1960, pe an maşini, transformarea socialistă a a- normale produc să nu se piardă parea lor pentru introducerea cadrul discuţiilor tov. Rappai
voltare a economiei naţionale pe anii samblul industriei, cu 48 la sută faţă griculturii, revoluţia culturală. nici un bob de tehnicii noi, îndeplinirea planu Gyula şi-a exprimat admiraţia
1960-1965 şi pentru programul econo de 1955, realizîndu-se un ritm mediu lui de producţie, creşterea pro pentru cele văzute în scurtul
mic de perspectivă. împreună cu în anual de creştere de peste 8 la sută. La obţinerea acestor succese un rol ţia totală de cereale şi legumi grîu. La porumb, dacă va fi ca ductivităţii muncii şi reducerea timp petrecut în Valea Jiului.
tregul popor, oamenii muncii din re deosebit de important îl are puterni noase boabe, să ajungă ia 14— zul, vom efectua 3 sau chiar 4 preţului de cost, de felul cum se
giunea Hunedoara au înfîmpinat mă Transformări de însemnătate istori cul sprijin economic, tehnic şi ştiinţific, 16 milioane tone. La realizarea praşile, lucru care va contribui pregătesc cadrele de mineri, in Ne-am întîinit a spus vor-
reţele obiective cuprinse în acest im că au avut loc în agricultură. Sarcina pe care ni-l acordă Uniunea SovieTică, acestei prevederi, trebuie să-şi ia sporirea recoireî. Pentru cul gineri şi tehnicieni. bitorul — cu oameni minunaţi,
portant document cu un puternic sen trasată de Gongresul a! II-lea al par relaţiile de colaborare şi înfr-ajutorare aducă aportul şi colectiviştii din tura de grîu şi porumb din vi conştienţi; am văzut cum se
timent de bucurie, de entuziasm şi tidului ca în 1960 sectorul socialist tovărăşească statornicite între ţările Cîlnic. Noi ne-am propus ca a- itorul an vom folosi numai să- Tovarăşul ing. Wiliam Szu- schimbă viaţa lor din ce în ce
de îndreptăţită mîndrie. lagărului socialist. der, directorul general al înspre mai b in e; am reuşit să
din agricultură să fie preponderent ca nul acesta să realizăm în medie mînţă din soiuri de mare pro C.C.V.J. a făcut o expunere a- ne convingem că frumoasele cu
Proiectul de Directive prezentat la suprafaţă şi ca producţie marfă a fost Cuceririle .înregistrate sub conduce supra istoricului mineritului în
plenara lărgită a 0.6. al P.M.R. din realizată încă de la sfîrşitul anului rea înţeleaptă a partidului pe calea Ia hectar 2.200 kg. grîu şi 2.500 ductivitate. De asemenea, vom Valea Jiului şi a luptei pe care vinte spuse de tovarăşul Gh.
17-18 mai a.c. de tovarăşul Gh. Gheor- 1959. Sectorul socialist din agricultură construcţiei socialiste deschid în faţa kg. porumb boabe. însufleţiţi de mări suprafaţa cultivată cu au dus-o muncitorii mineri sub
ghiu-Dej şi aprobat în unanimitate de cuprindea la 1 martie a.c. 77 din su proiectul de Directive ale Con grîu de Ia 127 ha. în anul a- conducerea P. C. R. împotriva Gheorghiu-Dej: „Vom face din
plenară, înfăţişează tabloul măreţ al prafaţa arabilă a ţării, asigurînd cea poporului nostru noi perspective mă gresului, noi, ne vom înzeci e- cesta la 200 ha. în anul viitor, cruntei exploatări din timpul re
victoriilor de însemnătate istorică re mai mare parte din fondul central reţe. Aşa cum se arătă în proiectul îorturile pentru a obţine cel gimului burghezo - moşieresc. această vale a plîngerii o vale
purtate în ultimii 5 ani de poporul al statului. de Directive îndeplinirea prevederilor Vorbitorul a scos apoi în evi
muncitor în opera de construcţie so Directivelor celui de-al II-lea Congres puţin 2.400—2.500 kg. grîu şi iar la porumb de Ia 83 Ia 150— denţă realizările înfăptuite în a fericirii“ prind toi mai puter
cialistă, arată sarcinile şi în acelaşi Ga un rezultat al întăririi continue al partidului a creat baza tehtiico- anii puterii populare în Valea
a economiei naţionale a crescut veni materială necesară pentru progresul 2.800—3.000 kg. porumb boa 160 ha. Jiului şi a arătat că muncitorii nic viaţă.
timp perspectivele luminoase care stau tul naţional care va fi în 1960 de continuu într-un ritm şl mai înalt mineri mobilizaţi de organizaţi Mulţumind pentru călduroasa
tn faţa poporului nostru în următoarea circa 1,4 ori mal mare decît în 1955 al întregii economii naţionale în anii be la hectar. Cum vom obţine Noi sîntem siguri că realiză
etapă a construirii socialismului. următori. primire făcută oaspeţilor ma
şi de aproximativ 2,7 ori mal mare aceste producţii ? Avînd în ve rile noastre vor Ii şi mai mari,
Avînd în faţă bilanţul realizărilor decît în 1938. Bazîndu-se pe aceste cuceriri, par ghiari Ia Lupeni, conducătorul
obţinute în perioada care a trecut de tidul înarmează acum poporul cu un dere că pînă acum am efectuat că ele vor contribui Ia înfăp
la Congresul al II-lea al Partidului Pe baza solidă a succeselor obţi delegaţiei a rugat Comitetul
Muncitoresc Romîn ne pufem da sea nute în dezvoltarea industriei şl agri nou program măreţ de luptă, a cărui Ia grîu toate lucrările de între tuirea obiectivelor măreţe stabi
ma de paşii mari şi siguri cu care culturii, a rezultatelor obţinute în spo înfăptuire este menită să ducă la de- orăşenesc de partid să transmită
înaintează ţara noastră pe calea con rirea producţiei, creşterea productivi săvîrşirea operei de construire a so ţinere Ia timp şi Ia un nivel ca lite de partidul nostru pentru
strucţiei socialiste. Perioada care a tăţii şi reducerea preţului de cost, par cialismului în patn’8 noastră. bravilor mineri din localitate, sa
trecut de la acest Gongres a fost o litativ corespunzător, vom avea dezvoltarea economiei naţiona
perioadă de creştere continuă a for tidul şi guvernul au luat importante Sarcina fundamentală a planului e- lutul delegaţiei de activişti ai
ţelor de producţie, de lărgire şi con măsuri în vederea ridicării nivelului conomic pe perioada de 6 ani, 1960- în atenţie ca tot în perioada op le, pentru creşterea bunăstării P.M.S.U.
solidare a relaţiilor de producţie so de trai al celor ce muncesc. 1965 — se spune în proiectul de Di
cialiste, de dezvoltare proporţională a rective — este dezvoltarea bazei teh- timă, cu maşinile S.M.T. ce ne oamenilor muncii de la oraşe şi In timpul şederii în Valea
economiei naţionale pe o linie mereu Sarcina cu privire la creşterea sa nico-materiale a socialismului, creşte
ascendentă, de ridicare a' nivelului de lariului real cu 30 Ia sută în 1960 rea rapidă a forţelor de producţie în sînt puse Ia îndemînă să exe- sate. Jiului delegaţia a vizitat şi ter
trai material şi cultural al poporului faţă de 1955, trasată de Congresul al vederea desăvîrşirii construcţiei socia
muncitor. Rezultatele obţinute prin e- II-lea al partidului, a fost îndeplinită liste în Republica Populară Romînă. mocentrala din Paroşeni.
şl depăşită, realizîndu-se încă în 1959 Prin încheierea colectivizării agricul
o creştere de 33 la sută. Statul a alo Cu aceasta vizita delegaţiei
cat în anii 1956-1960 pentru construc turii, relaţiile de producţie socialiste
de activişti ai P.M.S.U. în re
giunea Hunedoara a luat sfîr-
şît.
-o —
Numai la o lucrare,
peste 17.000 lei economi
forturile pline de abnegaţie, iniţiativa ţii de locuinţe fonduri în sumă totală vor cuprinde întreaga economie naţio Recent, brigada condusă do
şl activitatea creatoare a eroicii noa de circa 5 miliarde Iei, depăşindu-se nală care va căpăta astfel un caracter iov. Mihai Lupulescu din sec
stre clase muncitoare, ţărănimii mun cu peste 16.000 numărul apartamen unitar. ţia construcţii a U.R.LI.M. Pe
citoare şi intelectualităţii arată că sar telor prevăzute a fl date în folosinţă troşani, primind o comandă de
cinile trasate prin Directivele (Bongre- pînă la sfîrşitul acestui an. Aplicînd ciî consecvenţă învăţătura inele pentru galerii de mină
sului al II-lea al partidului pentru marxişt-leninîstă în înfăptuirea politi care trebuiau confecţionate din
dezvoltarea economiei naţionale în a- Ga urmare a procesului de transfor di de industrializare socialistă a ţăr şine tip C.F.R., a reuşit ca prin
nii 1956-1960 au fost transpuse cu mare socialistă a agriculturii şi a dez partidul orientează şi pe viitor princ recondiţionarea metalelor vechi
succes în viaţă. Producţia globală in voltării schimbului intre oraş şi sat.
dustrială va fi în 1960 cu 65 la sută veniturile ţărănimii muncitoare au palele eforturi în direcţia dezvoltăr să aducă o economie secţiei în
mai mare faţăde1955 şi de 5 ori crescut în 1959 ciî 30 la sută faţă cu prioritate a industriei grele cu p
mai mare decît în 1938 — anul cu de 1955. In anii 1955-1959 s-au con valoare de peste 14 mii iei.
cel mai mare nivel de producţie din struit la sate 330.000 locuinţe. votul ei, industria constructoare de
maşini, singura cale care asigură Brigada a folosit şină veche,
Romînia burghezo-moşierească. Gheltuîellle soclal-culturale ale sta
tului au crescut de la 6,8 miliarde creşterea în ritm susţinut a tuturor care se găsea în curtea uzinei
Traducîndu-se cu consecvenţă în via lei în 1955, la 13,4 miliarde Iei în ramurilor economiei naţionale. Valoa
ţă politica partidului de industriali 1960. Volumul d© desfacere a mărfuri neîntrebuinţată, pe „motiv“ că
lor cu amănuntul prin comerţul socialist, rea producţiei globale industriale va
zare socialistă a ţării, în anii 1956- va creşte potrivit planului pe 1960, avea dimensiunile necorespunză
cu 52 la sută faţă de 1955.
1959 au intrat în funcţiune, în indus (Continuare In pag. 2-a) toare. Cum desenul inelelor pre
tria republicană şl locală, 101 între Asemenea succese pot fi obţinute nu
prinderi noi, 93 de secţii nof, iar 294 mai de un popor pe de'plin stăpîn pe t In secţia I-a fur- ^ vedea ca ele să fie confecţiona
soarta sa care are în frunte un partid t nale ca şi în cele- i te şi asamblate din patru ine
de întreprinderi existente au fost re- puternic călăuzit de învăţătura mar- le, muncitorii au propus condu
utilate şi dezvoltate. Industria side xist-leninistă, de un popor pe deplin Vom perfecţiona continuu Lr lalte sec,ţii ale C.S-. ) cerii secţiei ca inelele să fie con
rurgică produce în anul I960 faţă de încrezător în viitorul său, care mun procesul de laminare fecţionate din 8 segmenţi. Pro
ceşte cu convingerea că rodul stră L ii \ W n /n .P r in n r n n s n a i . t ^ punerea s-a aprobat.
anul 1955 de peste 2 ori mai mult daniilor sale îi aparţine în întregime.
oţel, de peste 2 ori mai multe lami murui m care a -j
Succesele dobîndite confirmă juste
nate finite pline, de peste 5,6 ori mai ţea liniei generale a partidului bazată (• fost publicat proiectul de )
mult cocs metalurgic. Planul de e- pe aplicarea neabătută a învăţăturii ( Directive ale Congresului 1
marxist-leniniste care arată că singura
lectrlficare elaborat de partid pentru cale de făurire a orînduirii socialiste este Despre entuziasmul cu care colec Ing. NICOLAE ŞERBAN caute pe cît posibil să ne trimită L al lll-lea al P.M.R. ^ Tot în cadrul aceleiaşi lucrări,
etapa de 10 ani a fost îndeplinit a- industrializarea socialistă, dezvoltarea tivul de muncitori, maiştri, tehnicieni şeful laminorului de 1.000 mm. şarje calde şi compacte. IN CLIŞEU: După ter- ] muncitorii brigăzii au economi
proape cu un an mai devreme. Suc şi Ingineri de la laminorul de 1.000 ) sit 2.560 kg. tablă groasă de 16
mm. al G.S. Hunedoara a primit pro G. S. Hunedoara Feroviarii ne pot ajuta şi ei acor- (¦ minarea lucrului, prim- ) mm. în valoare de 3.200 lei.
cese remarcabile au fost obţinute în iectul de Directive ale celui de-al dînd mai multă atenţie manevrelor L topitorul llie Mîtcă citeş-
tcate ramurile hotărîtoare ale indus IlI-lea Gongres al P.M.R. s-ar putea 27.000 tone lingouri de oţel peste Ia aprovizionare şi evacuare, şi a- t te echipei sale proiectul j ANA CORNEA
vorbi mult. Ele se reflectă însă pe provizionîndu-ne în timp util cu va f. de Directive. corespondentă
triei — construcţia de maşini, chi goane goale pentru expediere.
U w J u J l J I--- t ,__tx.
mia etc. — şi peaceastă bază s-a
dezvoltat simţitor industria producă-' deplin în însufleţirea cu care lucrea plan. Pe viitor ne vom spori şi mal O rezervă importantă de sporire La un scurt sem nai
ză, în noul avînt pe care l-a luat mult eforturile, vom căuta să răs a productivităţii muncii în secţia noa
întrecerea socialistă, în numărul spo pundem prin fapte grijii cu care ne stră o constituie introducerea noilor Deranjamentele care surveneau la Prin punerea în funcţiune a aces
rit de lingouri laminate peste plan de călăuzeşte partidul pe drumul făuririi macarale „Tiegler“, necesare pentru turbo-suflantele noi de la uzina „Vic- tor sisteme se poate şti din ce caut
fiecare schimb. în fiecare zi. noii vieţi. Vom face aşa fel încît încărcarea şi curăţarea cuptoarelor a-
Prevederile proiectului de Directi să smulgem agregatului tot ceea ce dînci. Piesele pentru aceste maca toria“-6 ălan, nu erau cunoscute la ză şi în ee loc s-au produs deran
ve ne-au umplut inimile de bucurie, poate da. Pentru aceasta, am început rale au început deja să sosească. Ar timp şi astfel, nu se puteau face in jamentele. Una din cele două turbo-
C09r de încredere şi de mîndrie. Noi ve deja să studiem o seamă de posibi fi bine ca conducerea combinatului tervenţii imediate. Pentru a înlătura suflante noi, este dotată cu un ase
dem în ele un program măreţ de dez lităţi noi care să ducă la o sporire să ia măsuri pentru urgentarea mon acest neajuns, conducerea energetică menea sistem care la un scurt semnal,
voltare a economiei noastre naţionale, considerabilă a vitezei de laminare. tării lor. Gu cit acest lucru se va a secţiei electrice, a propus instalarea sezisează deranjamentul. In aceste
un program al făuririi unei vieţi noi, Aşa de pildă, am început să studiem face mai din vreme, cu atît reali unor sisteme de semnalizare a deran condiţii, personalul de serviciu de la
fericite. Ne dăm seama că pentru posibilitatea aplicării metodei lami- zările noastre vor spori mai mult.
jamentelor. staţia de conexiuni este tot timpul
construirea unei asemenea vieţi este natoriior sovietici din Magnitogorsk, -©«= la curent cu modul de funcţionare şi
nevoie de belşug de produse, de o de introducere a lingourllor cu vi deranjamentele acestor utilaje avînd
productivitate a muncii sporită în in teză mare între cilindri cajei. Stu posibilitatea de a interveni la timp.
dustrie, în agricultură, în toate ra diem de asemenea posibilitatea mă —O—
murile de activitate. Şi aceasta, nu ririi presiunii la caja de lucru şi mă
se poate obţine decît printr-o meca rirea diametrilor cilindrilor. Aceasta Oe !a începufu! arsului
nizare complexă a producţiei, prin in din urmă va duce la asigurarea unui
troducerea pe scară cît mai largă a unghi optim de prindere a materia In cursul zilei de ieri, lamînatorii
tehnicii noi: deci este nevoie de un lului între cilindri, şi deci, la mai de ia laminorul bluming al C.S. Hu
număr cît mai mare de maşini, de multă siguranţă în lucru. nedoara au laminat cea de-a 27.000-a
cît mai multe utilaje noi, moderne. Pentru a putea spori însă produc tonă oţel peste plan de la începutul
In proiectul de Directive se arată ţia de laminate, avem nevoie de mai anului. Acest succes de seamă a fost
că pentru a spori producţia industriei mult sprijin din partea oţelarilor. Nouă posibil datorită sporirii continue a vi
constructoare de maşini, în următorii ne trebuie oţel mult, dar şi de bună tezei de laminare. întrecerii socia
ani se va pune un accent deosebit calitate. De aceea, îi rugăm pe co liste însufleţite care se desfăşoară
pe sporirea producţiei siderurgice — muniştii de fa oţelărie, pe foţi mun în cinstea celui de-al lll-lea Congres
oţel, fontă, laminate. Producţia de la citorii, maiştrii, tehnicienii şi inginerii al P.M.R.
minate finite va ajunge în anul 1965 oţeiari, să vegheze mai mult asupra
la peste 2.000.000 tone. calităţii lingourilor pe care ni ie tri E X P O Z IŢ IE
Colectivul secţiei noastre a înregis mit, deoarece capacitatea ajustajului
trat anul acesta succese de seamă, nostru nu permite curăţarea întregii Echipa condusă de comunistul Ioan Fărâu de ta I. M. Barza, mina In cursul zilei de ieri s-a deschis
imbrăţişînd iniţiativa oţelarilor de a producţii (aşa cum este necesar în Valea Morii, datorită conştiinciozităţii cu care a muncit şi-a depăşit norma la Petroşani expoziţia „Uzinele de
spori indicii de utilizare a agregate perioada actuală — cum de altfel nici in luna aprilie cu 40 la sută. cocs şi gaze din Moscova“, expo
lor şi desfăşurînd larg întrecerea so nu este normal). Faptul că trebuie ziţie organizată de consiliul raional
cialistă între schimburi şi pe profesii să curăţăm o aşa mare cantitate de A.R.L.U.S. încă din prima zi expo
noi, am laminat de ia începutul anu ziţia a fost vizitată de un mare nu
lingouri ne împiedică mult în mun
lui şi pînă în prezent mai mult de că. Ii mai rugăm de asemenea, să IN CLIŞEU: Echipa după ieşi rea din mină. măr de oameni ai muncii.
