Page 81 - 1960-05

DRUMUL SOCIALISMULUI Mr„ 1684

Cine va eîştîga Turneefs Teatrului De ia subredacfia noasfrâ volumfără din Haţeg
de sfat din Petroşani
Concursul cuiturai-sportiv
'Au notăm într-0 dimineaţă, ...18 mai. După 5 zile de în­ Intre 29 martie şi 10 mai al tineretului
1960, colectivul Teatrului de
In timp ce trenuţul ti ducea trecere am vizitat locurile de Stat „Valea Jiului“ a întreprins
un turneu în tară şi regiune
către locurile de muncă. Deo­ muncă ale celor două bri­ cu piesele „Inspectorul de poli­ La încheierea anulai şcolar
ţie“ de J. B. Pricstley,, „Fiul
parte inginerul Petru Almăşan, găzi. In abatajul lui Stoica se rătăcitor“ de E. Rannet şi „Vi­ ne m in satul p ă d u re n ilo r
cleniile lui Scapin" de Moliere
de cealaltă maistrul miner muncea cu multă însufleţire. Ş i tu p o ţi f i ca e i t
In cele 43 zile de turneu au
Gheorghe Glava. Obiectivul.: Am aflat cu acest prilej că fost prezentate în 43 de locali­ Verdeaţa ce brăzda întreg sa­ l-a constituit apariffa pe uliţele
tăţi 83 de spectacole, vizionate tul, drapelele, pancardele cu lo­ satului a unui car alegoric
cea mai mare depăşire de pentru a extrage minereu cît de 27.730 spectatori. zinci şi oameni îmbrăcaţi în pregătit de utemiştii din Răchi­
straie de sărbătoare, vorbeau de tova. Simbolizînd specificul mun­
plan. „Adversarii“ : schimbu­ mai bun, oamenii lui Stoica Spectacolele au fost apreciate la sine despre evenimentul pe cii oamenilor din partea locu­
de public. care-1 trăia Răchitova şi odată lui, carul alegoric înfăţişa o
rile 1 ale brigăzilor conduse de puşcă selectiv. De asemenea, cu ea şi satele din jur. pădure în care— lîngă un bu­
Alte două turnee, cu piesele tuc tăiat, cu fierăstrăul — doi
minerii loan Clej şt loan datorită faptului că amplasea­ „învăţătoarea“ de Brody Sân- Goncursul cuiturai-sportiv, ca­ lucrători imitau munca pe care
dor şi „Ochiul babei“ de G. re s-a desfăşurat aci a dat în- ei o depun la tăiatul pădurilor.
Stoica. ză găurile cu pricepere şi le Vasilescu, se vor organiza în tîlnire, în satul reşedinţă de co­
regiune. între 19 mai şi 1 iunie- mună, tuturor pionierilor, elevi­ In sala căminului cultural din'
Aşa a pornit întrecerea în­ încarcă cu grijă, ei reduc cu lor şi tinerilor din satele Ră­ Răchitova formaţiile şcolilor şi
-o — chitova, Giula Mică, Mesteacăn căminelor culturale din cele
tre cele două schimburi. regularitate consumul de ma­ şi Văl ioara. patru sate, au prezentat progra­
la sfffli cu afegăfoHS me. artistice iar pc terenul spor­
Stoica a aflat in abataj că terial exploziv cu 30—40 la Prin fafa tribunei au trecut tiv au avut loc întrecerile din­
In ultimele zile în comuna Teiuş, sute de elevi ş i . pionieri ce flu­
a fost chemat SUtÔ. LOCUI de au avut loc întîlniri ale deputaţilor turau batiste albe şi roşii, mem­
comunali şi raionali cu alegătorii. De­ brii brigăzii de muncă patrioti­
la întrecere de ^ . « j, . mmuunnccaă curat, putaţii celor 25 circumscripţii electo­
iar munca mai rale, dintre care 3 raionale, s-au în- că din Răchitova cu drapelul
schim bul lui O a m e n i ş i f a p t e bine organiza­ tîlnit cu 809 alegători. Deputaţii şi a- brigăzii lor în frunte, lotul ute-'
legătorii lor au dezbătut cele mai im­ miştilor şl tinerilor din Mestea­
Cl—ej• Primim, de de la / . A L B a r z a tă. Cît. despre portante probleme obşteşti. căn, Vălioara, Giula Mică ş. a.

ce să nu pri- plan, ne-a in­ Pentru ducerea la bun sfîrşit a ac­ ©el mai impresionant moment
ţiunilor întreprinse, cu prilejul întîl-
mim. Aşa-i, băieţi ? — şi-a format maistrul Tuăoran: nirilor dintre deputaţi şi alegători au
fost alese 22 comitete de cetăţeni care
întrebat Stoica ortacii. Doară — E echipă fruntaşă, şi-a cuprind 117 cetăţeni. tre echipele de volei din Răchi­

nici noi n-om fi legaţi la depăşit cu mult planul la zi. Comitetele de cetăţeni vor organiza tova, Giula Mică etc.
munca şi mobiliza cetăţenii la ac­
mîini / Am vizitat şi locul de m un­ ţiunile de gospodărire şi înfrumuseţa­ Goncursul tineretului s-a în-
re a comunei.
Oamenii lui Stoica au înce­ că al brigăzii conduse ăe mi­ oheiat ou o serbare cîmpe-
A. OŢOIU
put să muncească cu şi mai nerul Clej. Acesta executa o corespondent ELEONORA TINCU VLADIMIR ROMAN nească.
elevă în clasa a Vll-a Ax
mult elan. Fiecare, la locul său galerie direcţională, in şut era - 0- este una din elevele frun-ţ din anul l-A al Şcolii pe­ FLOREA SAVU
taşe ale Şcolii medii „Di1,1 dagogice din Deva şî-a a-
de muncă, se străduia să lu­ schimbul condus de minerul Şcoala mamei Petru Groza“ din Deva. Co­ tras dragostea colegilor şi
legii ei o îndrăgesc şi oj profesorilor prin răspunsuri-i
creze cît mai repede, dar şi Teodor Topor. Am găsit aici Grija faţă de sânătaiea copii­ respectă, de aceea ea a fost le frumoase ce le dă la o- S ă rb ă to a re a tineretului
lor, constituie o preocupare de aleasă preşedinte al unită­ rele de curs.
cît mai bine. Unii au început lucruri care nu mi-au plă cu t: seamă a Comitetului raional al ţii de pionieri.
femeilor din Alba Tulia. Pentru
să perforeze, alţii să încarce. pe galerie, pînă la front, no­ a se acorda tinerelor vlăstare o In Sîntămăria, sat aşezat pe tinere generaţii — pionierii —
îngrijire sanitară cît mai com­ fosta moşie a grofului Kendeîy plutonul purtătorilor de drapele,
Stingă Petru şi loan împărat roi ; canalul, prost executat, plectă, s-a prevăzut ca în raion Gâbor, a fost mare sărbătoare. lotul utemiştilor şi al tinerilor,
să se deschidă 15 cursuri „Şcoa­ Tineri şi vîrstnici veniţi aici din cicliştii etc.
erau ca argintul viu. Dar par­ se înfundase, din care cauză la mamei“. satele Subcetate, Bucium, Gio-
peia, Bărăşti, Sîmpetru şi Ba- Pe scena căminului s-au îm­
că numai ei ? !... apa nu se mai scurgea; une­ Pînă în prezent au fost des­ lomir, au luat parte la întrece­ pletit cîntecele pioniereşti cu
chise asemenea cursuri în loca­ rile cuiturai-sportiv© la care cele revoluţionare şi de masă,
La fel a muncit în ziua aceea le armături erau puse necores­ şi-au dat concursul formaţiile cîntecele populare romîneşti cu
lităţile Alba Iulia, Vinţu de căminelor culturale şi cele spor­ cele maghiare şi sîrbeşti. Au fost
şi echipa lui Clej. punzător. Şi mai rău era că tive. întreceri între echipele de dan­
Tos, Stremţ şi Bărăbanţ. suri, iar brigăzile artistice de
...Şutul s-a terminat. între­ din planul lunar nu se îndepli­ Din coloana care a demon­ agitaţie din Subcetate rJ Sîntă-
MARIA BOLDURA strat prin faţa tribunei n-au lip­ mărie şi-au spus şi eie cuvîntui.
cerea a fost cîştigată de echi­ nise nici o treime. corespondentă
sit nici reprezentanţii celei mai ELENA BADEA
pa minerului loan Clej, care Mai e nevoie să spunem cine

şi-a depăşit planul cu 297 la va clştiga întrecerea ? !...

sută. Depăşirea înregistrată de Stoica e însă de altă părere.

echipa lui Stoica a fost ăe 176 ¦— Noi nu ne considerăm

la sută. intrutotul cîştigători. întrecerea

Oricît de glorioasă ar fi în- cu echipa lui Clej este uşoară

frîngerea, tot înfrîngere rămî- deocamdată. Dar nu va fi to t­
ne. Şi aceasta au simţit-o din deauna aşa. Veţi vedea. Schim­
plin ortacii lui Stoica. Dar bul lui Topor este, î.ntr-adevăr, !n raionul Haţeg
Stoica nu s-a supărat. Ca şi- ceva mai slab. Asta mă miră.

în alte ocazii, el şî-a îmbărbă­ Cum ăe se împacă Clej cu a- Maimulta atenţie
ceastă stare ăe lucruri ?
tat ortacii. ADRIAN IORDACHE VILMANY MARGARETA
este elev în anul II C —ţ va absolvi anul acesta cla­
— Staţi, tovarăşi, că nu s-au Clej este un miner foarte mecanici utilaj — la Şcoa-) sa a X l-a a Şcolii medii întreţinerii culturilor!
băgat zilele-n sac. Ei au lu­ bun. Datoria sa ăe şef ăe bri­ la profesională din Deva: mixte maghiare din Deva.
crat mai bine astăzi şi au cîş- gadă este însă să ajute toate Fruntaş la învăţătură şi Ea constituie un exemplu In momental de faţă colectiviştii, Haţeg, lucrările de întreţinerea cul­
tigat. Doar sîntem abia în 13 schimburile. practică, este unul din ele­ pentru colegii ei, atît în ce întovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu turilor sînt mult rămase în urmă, La
mai. Pînă la sfîrşitul lunii mai vii cu care şcoala se rnîn- priveşte Invăţăţura cît şi gospodării individuale din raionul gospodăria agricolă colectivă din Bolţa,
este. Atunci să vedem cine cîş- Sîntem convinşi că foarte cu­ ăreşte. disciplina. Haţeg, desfăşoară cu intensitate mun­ de pildă, nici măcar griul nu e3te
tigă. Ce ziceţi. îi întrecem ? rmă, cele două brigăzi vor cile de întreţinerea culturilor. In gos­ plivit în întregime. La fel se prezin­
porni cu adevărat întrecerea podăriile agricole colective şi în în­ tă situaţia în comunele Rîu de Mori
1Mllnlle bătătorite ale mine­ şi-atunci toţi îşi vor aţinti a- tovărăşirile agricole Unde munca a şl ©lopotlva unde mal sînt însemna­
rilor s-au strîns laolaltă. Le- tenţia către ele şi se vor în­ fost temeinic organizată lucrările de te suprafeţe de grîu nepllvite.
gămîntul odată făcut, între­ treba : Cine va cîştiga ? întreţinerea culturilor se prezintă în-
tr-un stadiu avansat. Aşa, de pildă, Nici cu prăşitul cartofilor ml se
cerea a continuat şi mai aprig. N. ANDRONACHE la G.A.G. din Nălaţi, întreaga supra­ stă mai bine în acest raion. Din cele
faţă cultivată cu pâioase a fost pli­ peste 2.000 ha. cultivate cu cartofi
¦¦¦ - vită. Colectiviştii de aici au terminat nu s-au prăşit pînă în prezent decît
şi prima praşiiă pe cele 9 ha. culti­ circa 300 ha. La întovărăşirea din Să­
Acţiuni patriotice ~ vate cu cartofi, iar în grădina de laşul Superior unde sînt cultivate cu
legume au plantat varza şl guliile. cartofi 220 ha. nu au fost prăşite
Repară şoseaua Vasile Stânculescu şi alţii. Pentru mineri RAFILA IGNA IOAN CALIN pînă în prezent decît 16 ha. La în­
Şi colectiviştii din Bretea Romînă tovărăşirea agricolă din Govragi, în­
Ţăranii întovărăşiţi din satul Poia­ IOAN JUDE Tinerii de la Atelierele centrale Gu- din anul al ll-lea al şco­ din clasa a X l-a reală a, au dat dovadă în această perioadă de tovărăşiţi! au prăşit doar o suprafaţă
na, raionul Orăştie, în frunte cu de­ corespondent rabarza. în întîmpinarea celui de-al lii pedagogice din Deva este Şcolii medii „Decebal“ din multă hărnicie. Ei au plivit griul de foarte mică cu cartofi.
putaţii, au început zilele trecute lu­ Ul-lea Congres al P.M.R., au în­ fruntaşă la învăţătură şi Deva, se pregăteşte întot­ pe 87 ha. şi au prăşit cartofii de pe
crările de reparare a şoselei comu­ Prin contribuţia elevilor treprins o serie de acţiuni de muncă corectă în relaţiile sale cu deauna temeinic şi dă răs-) 8 ha. Din constatările făcute pc teren reie­
nale dintre satele Poiana şi Almaş. patriotică. Astfel, în cursul săptămî- colegii. punsuri bune la toate dis­ se că în multe gospodării agricole
Peste 20 de ţărani, au transportat cu lntr-una din zilele trecute, elevii nii trecute, ei au efectuat 56 ore de Rezultate la fel de bune au obţi­ colective şi întovărăşiri agricole din
carele piatră şi nisip, au astupat gro­ ciclului II, de la şcoala elementară muncă voluntară, lucrînd la confec­ ciplinele. El este mîndrla nut în campania agricolă de primă­ raionul Haţeg lucrările de întreţine­
pile şi au nivelat o mare porţiune din Ghelar, au participat prin muncă ţionarea pieselor de colivii, cadre de clasei. vară şi colectiviştii din Toteştl. El au rea culturilor sînt mult rămase în
din şosea. voluntară la introducerea apei pota­ vagoneţi şi roţi pentru vagoneţi, ne­ plivit în întregime griul cultivat pe urmă. Se impune deci ca organiza­
bile în curtea şcolii. La această acţiu­ 125 ha., au prăşit sfecla de zahăr de ţiile de bază, şi consiliile de condu­
Printre cei care au muncit cu mul­ ne şi-au adus contribuţia şi o parte cesare minerilor de la I. M. Barza. pe 5 ha. şi o bună parte din supra­ cere ale gospodăriilor agricole colec­
tă însufleţire se numără întovărăşiţii din cadrele didactice. Elevii, fiind faţa cultivată cu cartofi.
Nicolae Avram, Petru Jude, Ignat ajutaţi de către o echipă de apaduc- In fruntea acţiunilor s-au situat ti­ tive să ia de urgenţă cele mal Indi­
Crişan, Petru Cornea, Petru Avram, tieri de la întreprinderea minieră din nerii utemişti loan Neagu. loan Bex, Deşi timpufveste destul de înaintat,
localitate, vor instala peste cîteva zi­ In unele gospodării agricole colective cate măsuri în scopul intensificării în­
le în curtea şcolii o fîntînă arteziană. Florica Ronta şi alţii. şi întovărăşiri agricole din raionul
treţinerii culturilor agricole.
PAVEL BLAGA EUGEN A. ONÎŢIU
corespondent corespondent

OX>Ca©000»XXXXXXXXXXXXîC00a0CXXX3C00SXXXXXXXXXX2fc30a000QaG00aD000eC^^ fQCtXSGSCXXJOOOQSeoCCCQOQQae^ OCOo^XXJ{XXX3C«XX)OC>{rfîXXXXXXXXXXXXXîOÎXX>OCOOCX»Ot

anul 1970 o capacitate de circa 4 mi­ Dezvoltarea în următorii ani a in­ însemnat de noi fabrici textile, de asigure o producţie îndestulătoare, de
lioane tone oţel anual — va continua să carne, lapte, ouă şi alte produse ali­
se dezvolte Combinatul siderurgic dustriei şi a celorlalte sectoare ale încălţăminte, zahăr, ulei, bere, pîine, mentare.

^ P e n iţa I m le lm a §1 im m h ia m a Hunedoara. economiei naţionale, cere un efort sus­ abatoare etc. In vederea asigurării dezvoltării for­
In anii 1960—1965, producţia de ţelor de producţie în ritmul şi la ni­
în tr e g u lu in & iitu ţinut în domeniul cercetărilor geolo­ Sporirea considerabilă a produc­ velul prevăzut şi finind seama de
oţel va creşte prin construirea a gice, pentru sporirea şi folosirea la ţiei bunurilor de consum, alături de creşterea treptată a resurselor mate­
(Urmare din pag. t-a) a cocsului metalurgic urmează să se oţel Ia peste 500 miî tone. trei cuptoare Martin de 400 tone/şar- maximum a resurselor de substanţe creşterea continuă a puterii de cum­ riale şi financiare, proiectul de Direc­
intensifice lucrările geologice pentru Sporul producţiei de fontă se va rea­ jă la oţelăria nouă -de la Hunedoa­ minerale utile, pentru a acoperi în- părare, va crea condiţiile unei mai tive prevede pentru perioada 1960—
fi în anul 1965 de aproximativ 2,1 sporirea rezervelor la cărbunii de cali­ ra, a primelor cuptoare Martin la tr-o măsură cît mai mare nevoile pro­ bune aprovizionări a oamenilor mun­ 1965 un volum de investiţii din fon­
ori mai mare decît în 1959, cea ce co­ tate superioară, să se delimiteze cîm- liza prin reconstruirea furnalelor de noul .combinat siderurgic, prin dez­ ducţiei din resurse proprii. cii, va duce la ridicarea bunăstării durile statului de 170—180 miliarde
respunde cu un ritm mediu anual de puri miniere pentru construcţii de noi la Reşiţa, construirea unei secţii noi voltarea producţiei în: turnătoriile de lei, de 2 ori mai mare faţă de pe­
creştere de circa 13 la sută. Produc­ mine, în principalele bazine carboni­ de furnale de mare capacitate la Hu­ oţel şi creşterea indicelui mediu de In perioada 1960—1965 se prevede întregului popor muncitor. rioada 1954—1959. Partea cea mai
ţia industriei mijloacelor de producţie fere, asffe! îneît să se realizeze o ex­ nedoara şi prin creşterea productivi­ utilizare' a cuptoarelor Martiri cu 40 mare din aceste investiţii va fi în­
va creşte în această perioadă de. cir­ tracţie de cel puţin 6 milioane tone tăţii furnalelor cu circa 40 la sută la sută în 1965 faţă de 1959. un volum de lucrări de cercetări geo­ In perioada planului de 6 ani va dreptată spre continuarea dezvoltării
ca 2,2 ori iar producţia bunurilor de în 1965, faţă de 4,1 milioane tone în 1965 faţă de 1959. logice cu 65—70 la sută mai mare cunoaşte o puternică dezvoltare şi a- industriei, îndeosebi a ramurilor ei
consum de circa 2 ori. în 1959. Producţia de oţel electric . va hotărîtoare. Alocarea unor sume atît
Un puternic accent se va pune pe creşte de aproape două ori, iar a oţe­ decît în cei 6 ani anteriori. gricultura ţării noastre. de importante pentru investiţii va a-
Principalele eforturi se vor îndrepta In scopul îmbunătăţirii calităţii căr­ dezvoltarea extracţiei şi îmbogăţirea lurilor aliate de peste 2,5 ori în 1965 sigura construirea unor noi obiective
spre siderurgie, construcţia de maşini, bunelui, se va pune în funcţiune pînă minereurilor de fier; prin sporirea Fondurile destinate pentru lucrări­ La sfîrşitul acestei perioade cînd ale industriei grele şl uşoare, lărgi­
energie electrică, industria chimică pre­ in 1965 o noua instalaţie de prepara­ capacităţii minelor existente şi prin faţă de 1959. le geologice vor fi folosite în primul se prevede încheierea procesului de rea capacităţii şi modernizarea unui
cum şi spre intensificarea lucrărilor re în Valea Jiului cu o capacitate de deschiderea de noi mine, producţia Se va extinde fabricaţia de oţeluri rînd pentru punerea în evidenţă a re­ colectivizare a agriculturii, producţia mare număr de întreprinderi vechi,
de descoperire a noi zăcăminte care peste 3 milioane tone/an, din care 1 de minereu de fier va ajunge în 1965 zervelor de minereuri de fier şi mi­ globală agricolă va trebui să fie cu contribuind la dezvoltarea armonioasă
să lărgească baza de materii prime. milion tone în 1963, construită pe baza la circa 4 milioane tone, faţă de 1 speciale: oţel de rulmenţi, oţel pen­ nereuri neferoase, de ţiţei, gaze na­ 70—80 la sută mai mare decît în şi înflorirea tuturor regiunilor ţării.
milion tone în 1959: în vederea re­ tru industria electrotehnică, oţeluri i- turale, cărbuni cocsificabili şi ener­ 1959, iar producţia totală de cereale
Obiectivele prevăzute in proiectul unei tehnologii moderne. ducerii preţului de cost al minereu­ noxidabile şi refractare; se va dez­ getici. şi leguminoase boabe să ajungă la Proiectul de Directive scoate în e-
de Directive deschid perspectivele u- Se va extinde mecanizarea lucrărilor lui se va urmări îndeosebi exploata­ volta de asemenea producţia de oţe­ videnţă sarcinile Importante care stau
nui nou şi puternic avînt al industriei rea zăcămintelor în carieră ; se vor luri slab aliate şi oţel carbon de ca­ La cărbuni, lucrările geologice vor 14—16 milioane tone anual. Tot­ în faţa oamenilor muncii din indus­
regiunii Hunedoara, care dispune de miniere prin introducerea metodelor construi instalaţii de preparare şi litate : se va organiza producţia de trie în ceea ce priveşte creşterea pro­
bogate resurse de cărbune cocsificabil avansate de construcţii a minelor 'şi îmbogăţire a minereurilor de fier, fero-aliaje din minereuri proprii. fi orientate în primul rînd spre creş­ odată va creşte simţitor numărul de ductivităţii muncii, reducerea preţu­
şi energetic, minereu de fier, metale de extracţie a cărbunelui. precum şi instalaţii de aglomerare a lui de cost şi îmbunătăţirea continuă
preţioase etc. minereului mărunt. Pentru asigurarea producţiei de terea rezervelor de cărbuni de cali­ animale, se va dezvolta viticultura, a calităţii produselor. Creşterea conti­
Consumul specific de lemn de mină laminate de oţel şi îmbunătăţirea nuă şl în ritm susţinut a productivi­
Aşa cum se arată în acest impor­ se va reduce dela 53 m.c. pe mia In anul 1965 se vor produce circa structurii acestora pe' sortimente, se tate superioară (huilă de Valea Jiu­ pomicultura şi alte ramuri agricole. tăţii muncii în toate ramurile produc­
tant document, în industria cărbune­ de tone cărbune extras în 1959, la 1,6 milioane tone cocs, faţă de 609 va construi şi da în funcţiune la Hu­ ţiei industriale — se subliniază în
lui principala sarcină este asigurarea cel mult 35 m.c. în 1965, prin extin­ mii tone în 1959, asigurîndu-se ast­ nedoara o nouă secţie de laminoa­ lui şi Banat). Pentru atingerea acestor obiective va proiect — reprezintă condiţia ridică­
bazei de materii prime pentru fabri­ derea abatajelor frontale cu armare fel din producţia internă 70 la sută re cu o capacitate anuală de 850.000— rii permanente a nivelului de frai al
carea cocsului şi complectarea surse­ din necesarul de cocs pentru side­ 1.000.000 tone laminate finite; se va Problema centrală a activităţii geo­ trebui — aşa cum subliniază proiec­ oamenilor muncii şi factorul hotărîtor
lor de energie primară. Se prevede metalică. rurgie ; uzina cocsochimică de la Hu­ construi un laminor de benzi la re­ logice în perioada 1960—1965 este tul de Directive — să se acorde o şi al victoriei orînduirii socialiste. In
ca extracţia totală de cărbune să nedoara va ajunge în 1960 la capa­ ce cu o capacitate de 60 mii tone/an. punerea în evidenţă a unor rezerve mai mare atenţie dezvoltării gospodă­ următorii 6 ani productivitatea muncii
crească la 11,5-12,5 milioane tone în Pentru a se asigura satisfacerea în citatea finală de 1 milion tone/an şi cît mai mari de minereu de fier. In riilor agricole colective, întăririi lor
1965, de 1,4-1,6 ori mai mult decît măsură din ce în ce mai mare a ,se va construi o uzină pentru fabri­ Pe baza rezervelor industriale de acest sens se vor. executa şi la ză­ economico-organizaforîce. pe salariat, pe ansamblul industriei,
în 1959. nevoilor crescinde de oţel şi laminate carea cocsului metalurgic din căr­ minereuri de metale neferoase şi a
ale economiei naţionale, atenţia prin­ buni energetici de Valea Jiului, apli- perspectivelor de creşfere a acestora, cămintele în exploatare din Poiana Agricultura va simţi din plin în va creşte cu circa 60—65 Ia sută,
Pentru aceasta, se vor dezvolta la cipală în domeniul dezvoltării indu­ cîndu-se un procedeu nou. In anul se va dezvolta producţia de metale
maximum capacităţile de producţie ale striale se va acorda sporirii produc­ 1965 noua uzină va produce cel pu­ neferoase, astfel îneît să se satisfa­ Rusca din regiunea noastră importan­ anii aceştia, sprijinul industriei noas­ ca urmare a introducerii tehnicii noi,
minelor existente, care au posibilităţi că necesităţile interne de plumb,
să producă în condiţii economicoase ţiei siderurgice. ţin 400 mii tone cocs. zinc, aluminiu şi, în cea mai marc te lucrări pentru mărirea rezervelor. tre socialiste în plină dezvoltare. La folosirii mai bune a tehnicii existen­
şi se vor pune în exploatare noi mi­ In anul 1965 producţia de fonii va Concomitent cu construirea unui
ne în bazinele care asigură o eficienţă măsură, de cupru. De asemenea, în vederea detectă­ sfîrşitul perioadei 1960—1965, în agri­ te, adîncirii specializării producţiei
economică mai ridicată a investiţiilor. ajunge ia circa 2 milioane tone faţă nou combinat siderurgic la Galaţi — Extracţia de minereuri va creşte rii de noi zăcăminte de minereuri au­ cultură vor lucra un număr de circa
de 846 mii tone în 1959; producţia care constituie obiectivul industrial şi lărgirii cooperării întreprinderilor,
In vederea asigurării bazei de ma­ de oţel la 3,3 milioane tone faţă de cel mai important în perioada 1960— pînă în 1965 la t,7—!,9 milioane rifere, în regiunea noastră se vor 100.000 tractoare fizice, peste 70.000
terii prime pentru fabricarea în ţară 1,4 milioane toneîn 11)59: producţia .1965 şi care va trebui să atingă spre tone minereiiri complexe şi 2—2,3 mi­ extinderii pe scară largă a metode­
lioane tone minereuri cuprifere, executa în Munţii Apuseni intense semănători, peste 43.000 combine de
de laminate finite pline {inclusiv bare lucrări de prospecţiuni şi explorări. cereale păloase, precum, şi alte ma­ lor de muncă avansate, ridicării ca­
penlru ţevi) va ajunge la peste 2 mi- prin dezvoltarea minelor existente ca­ şini agricole.
loane tone, iar producţia de ţevi de re dis-iun de rezerve şi prin deschi­ Sarcini importante revin industriei lificării cadrelor, îmbunătăţirii conJU
derea de mine noi. constructoare de maşini a cărei pro­ De asemenea, agricultura va fi a-
ducţie va creşte în anul 1965 de 2,2 sigurată cu mari cantităţi de îngră­
ori faţă de 1959, industriei chimice,

materialelor de construcţii, forestiere. şăminte chimice şi substanţe insecto-

Ţinîndu-se seama de cerinţele me­ fungicide, se vor executa importante
reu crescînde ale populaţiei, se va lucrări de îmbunătăţiri funciare. Toa­
dezvolta simţitor producţia în indus­ te acestea vor face să se producă mai
tria uşoară şi alimentară, modernizîn- mult grîu şi porumb, să se crească
du-se şi lărgindu-se întreprinderile e-

xistente .şi construindu-se uri număr mai multe animale şl păsări care să