Page 82 - 1960-05

N r 1084
r ^-AA/ AVv
C h ita n ţă cu bucluc
In 17 decembrie 1955*
tov. Mihai Maniu din Şi-
bot, raionul Orăştle, a a-
chitat agentului iiscal Lau-
rean Caraban suma de 210
lei drept taxă de desţele­
niri. Agentul fiscal i-a eli­
berat chitanţa nr. 743.
Se împlinesc 5 ani de
atunci. An de an, însă, a-
gentul fiscal comunal se
prezintă ia locuinţa lui
Mihai Maniu, solicitîndu-i
să achite taxa... pentru des­
ţelenire. De fiecare dată,
cel vizitat se justifică cu
chitanţa.
Anul trecut, pentru a cla­
rifica această neregulă,
tov. Maniu s-a prezentat
cu chitanţa la secţia finan­
ciară raională Orăştie. I
s-au dat îndrumări să ia
legătura cu inspectorul fi­
nanciar de sector, tov. Lă-
puşnel. Omul, ca să fie în
regulă, s-a prezentat şi in­
spectorului de sector. A-
cesta a luat datele de pe
chitanţă, le-a trecut în re­
gistru, comunicîndu-i celui
în cauză că pe viitor nu
va mai îi urmărit.
Recent, tov. Mihai Ma­
niu ne-a comunicat că a-
gentul fiscal i-a cerut din
nou suma de 210 lei.
Ar fi cazul ca secţia fi­
nanciară raională să rezol­
ve odată această problemă,
iar chitanţa nr. 743 să-şi
găsească liniştea ce i se
cuvine după o alergătură
de aproape 5 ani de zile...!
ar ii iaca.o
... nu s-ar mai admite ca
autocamioanele ce transportă
la lucru pe minerii de la îi lM.
Barza, să transporte şi per­
soane străine. De la aceste
persoane şoferii încasează cite
5-5 lei, ciubuc.
Procedeul, se practică de mai
multă vreme şi este atit în
defavoarea muncitorilor care
călătoresc înghesuiţi, cit şi a
întreprinderii I.R.T.A., autobu­
sele căreia circulă prin sate­
le raionului Brad, cu cite 5-6
călători.
NICOLAE ŞTEFAN, ROMULUS
ILÎES şi S0L0A40N NEAGU,
muncitori ia I. M. Barza
...la cofetăria din Petrila, în a-
fară de băuturi alcoolice şi ci-
teva cutii de bomboane, s-ar
găsi şl... prăjituri /
ARON FURCA
muncitor la I. M. Petrila
nue a organizării muncii şi ridică­
rii pe o treaptă mai înaltă a între­
cerii socialiste. Sarcina prevăzută în
proiectul de Directive de creştere a
productivităţii muncii în perioada
1960—1965 în industria siderurgică cu
circa 50 la sută, în industria cărbu­
nelui cu circa 40 la sută, în exploa­
tările forestiere cu circa 30 Ia sută,
în industria uşoară cu 40—45 la su­
tă, în industria alimentară cu 70—
75 la sută va mobiliza colectivele în­
treprinderilor din aceste ramuri ale
industriei din regiunea noastră la
luptă pentru găsirea de noi căi şi
posibilităţi pentru a dezvolta succe­
sele obţinute în ultimii ani în creşte­
rea productivităţii muncii, în vederea
atingerii şi depăşirii nivelului pre­
văzut.
Concomitent cu creşterea producti­
vităţii muncii trebuie realizată re­
ducerea sistematică a preţului de cost
în industrie, transporturi, construcţii,
agricultură etc. In industria republi­
cană, preţul de cost va trebui să se
reducă pînă la sfîrşitul anului 1965
cu 15-16 la sută faţă dc 1959, eco­
nomiile totale provenite din reduce­
rea preţului de cost şi a cheltuieli­
lor de circulaţie în această perioadă
insumînd circa 80—82 miliarde lei.
Proiectul de Directive oglindeşte
cu putere grija partidului pentru ri­
dicarea continuă o nivelului de trai
al oamenilor muncii. Ga urmare a
creşterii venitului naţional şl a fon­
dului de consum al populaţiei, sala­
riul real al muncitorilor, inginerilor,
tehnicienilor şl funcţionarilor va creş­
te pînă în 1965 cu circa 40—45 la
sută faţă dc nivelul realizat în a doua
jumătate a anului 1059. în urma a-
plicării măsurilor hotărîfe dc plenara
G.G. a! P.M..R. din iulie 1959 cu pri­
vire la ridicarea nivelului de trai.
Calea principală de creştere a sa­
lariului real — subliniază proiectul de
Directive — va Ii mărirea salariului
nominal corespunzător ridicării pro­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. Sí ;
ist ai’enfia crescătorHor de animale TELEGRAME EXTERNE
Prevenirea atacului muştei Evoluţia navei co sm ice
sovietice
Columbace MOSCOVA (Agerpres). TASS
a n u n ţă : Pînă la 23 mai, ora Ca urmare a prelucrării nu­
In ultimele zile s-a semnalat deoît după dispariţia muştei Co- 18 (ora Moscovei), nava cos­ meroaselor informaţii teleme-
mică sovietică a înconjurat trice trâhSmise de nava-satelit
în regiunea noastră apariţia iumbace pentru a le proteja ast­ Pămîntul de 134 de ori, stră- s-au obţinut materiale preţioa­
bătînd în acest timp 5,7 mi­ se. Printre altele, au fost ob­
muştei Golumbace. Ea atacă toa­ fel de eventualele atacuri şi în­ lioane km. ţinute date importante cu pri­
vire la procesele legate de tre ­
te speciile de animale domesti­ ţepături, De 5 zile, nava-satelit urmea­ cerea navei-satelit de pe o or­
ză o orbită nouă. Cabina er­ bită pe alta, care confirmă po­
ce şi sălbatice. Musca Golum- Animalele vor fi folosite la metică, care s-a desprins de sibilitatea dirijării mişcării sa­
bacâ este asemănătoare ţînţa- munca cîmpului numai noaptea nava-satelit se mişcă acum pe teliţilor.
rilor, doar este mai mică şi de sau în timpul zilelor ploioase o orbită foarte apropiată de
culoare negricioasă. şi reci. Dacă este neapărat ne­ orbita navei. Datele privitoare Informaţiile telemetrice tran­
la noua orbită a navei-satelit smise de nava-satelit continuă
Aceste musculiţe trăiesc în voie să $e scoată vitele la mun­ obţinute anterior, au fost con­ să fie recepţionate şi prelu­
firmate întrutotul de rezulta­ crate. Din ultimele date reiese
roiuri, de obicei în zonele u- ca în timpul zilei, trebuie să se că în cabină s-au menţinut
tele măsurătorilor directe. Pe­ condiţii compatibile cu viaţa
mede, pe lingă păduri şi pe văi. ungă părţile expuse atacurilor rioada de rotaţie a na.vei-sa- o/mului.
telit este de 94,25 minute, iar
Ele atacă şi înţeapă animalele cu substanţe rău mirositoare ca: apogeul şi perigeul sînt de 690 Ultima treaptă a rachetei
şi respectiv 306,5 km. purtătoare îşi continuă mişca­
în timpul zilei. gudron, naftalină, petrol, păcu­ La o oră de lucrări rea pe orbita anterioară, Pî­
Radioemiţătorul „Signal“ de nă la 23 mai ora 18 (ora Mos­
înţepăturile sînt mai frecvente ră, oreolină, însă toate acestea practice. „Aşa trebuie m P m m âm t be pe nava-satelit continuă să covei), ea a înconjurat Pămîn­
funcţioneze normal pe frecven­ tul de 137 ori. Aşadar, în pre­
în regiunile neacoperite de păr să fie amestecate în prealabil bătut rutul I" i ţa 19,995 MHZ, transmiţînd zent nava-satelit, cabina des­
prinsă de navă şi ultima treap­
şi în cele cu piele fină ca’: sal­ cu grăsimi (untură, seu, ulei IN CLIŞEU: O 26 MAI 1960 pe Pămînt date asupra presiu­ tă a rachetei purtătoare pot fi
PROGRAMUL I : 7,45 Jocuri nii, asupra temperaturii şi a- observate separat.
ba la bovine, uger, organele ge­ vegetal) în proporţii egale. Se aplicaţie practică fă­ populare rom îneşti; 8,30 Mu­ supra funcţionării aparatelor.
zică uşoară ; 9,30 Drumeţii ve­
nitale, regiunea abdominală, pie­ mai pot folosi soluţii apoase de cută de prdf. Aurel Adam de la seli (reluare) ; 10,40 Muzică u-
şo ară ; 11,30 Almanah ştiinţi­
lea din jurul ochilor, botului etc. entomoxan, nitroxan în concen­ Şcoala medie „Avram. lancu" fic (reluare) ; 12,00 Concert
din muzica popoarelor ; 13,05
ha locul înţepăturii pielea se traţie de 0,5 la suta. Ugerul nu din Brad. Cei care asistă sînt Cîntece de pace şi prietenie;
13.30 Uvertura „Patria“ de
umflă, sîngerează şi în cazurile se va unge decît cu grăsime cu­ elevii Ladislau BozsiiZ, Mircea B izet; 14,00 Program emis de
studioul regional Craiova;
unui atac mai puternic produce rată. Aplicarea acestor substan­ Negru şi Ileana Lasou din cla­ 14.30 Formaţii de muzică u-
şo a ră ; 15,10 Concert de mu­
moartea animalului. Pentru a e- ţe se face numai prin ungere sa a Vl-a B. zică populară rom îneaseă;
15,50 R ep o rtaj: La început de
vita aceste neajunsuri animale­ şi nici într-un caz prin frieţio- drum... : 16,15 Vorbeşte Mos­
cova ! 16,45 Duete vocale de
le vor fi imediat coborîte din nare. Schimb muzică uşoară; 17,30 Tinereţea
păduri, vor fi scoase de pe fi­ ne e dragă (reluare) : 18,35 So­
neţe şi din păşuni, se vor adă­ Pe locurile înţepate de insec­ de e xp e rie n fa lişti şi formaţii artistice de a-
te se vor aplica comprese cu matori ; 19,05 Tribuna Radio ;
19,20 „Valsul nostru“ — muzi­
posti ziua în grajduri întu­ apă rece sau chiar băi reci, spă- că uşoară rom îneaseă: 22,45 -®©=
Muzică din opereta „D'ubary“
necoase iar păşunatul se va face lături cu saramură, cu soluţii de Acum cîteva zile s-a ţinut la de Millocker. Numeroase organizaţii japoneze cer
Simeria un schimb de experien­ anularea vizitei lui Eisenhower în Japonia
numai în timpul nopţii. Este oţet şi apă în părţi egale, pre­ ţa organizat de Departamentul PROGRAMUL II: 14,07 Mu­
C.F.R. Au participat delegaţi ai zică u şo ară ; 15,00 De toate,
necesar ca în jurul grajdurilor cum şi comprese cu apă de direcţiilor regionale C.F.R. Bu­ pentru toţi (reluare) ; 16,30
cureşti, Iaşi, Cluj, Craiova şi Ora­ Cîntă orchestra populară „Doi­
şi locurilor unde Se găsesc a- plumb. na Argeşului“ din Piteşti ; 17,20
şul Stalin. Schimbul.deexperien­ Fişe de c itito r; 17,30 Sfa­
nimalele .să se facă fum prin In. cazul cînd animalele pre­ ţă a avut drept scop studierea fe­ tul m edicului: Cum îngrijim TOKIO 24 (Agerpers). TASS tură cu ratificarea tratatului
copilul bolnav de icter; 13,35
aprinderea de paie umede, bă­ zintă turburări mai grave, se lului în care Se pregăteşte hra­ Din creaţiile lui George Enes- anunţă. — La 24 mai, preşe­ militar impusă de către guver­
legar etc. Fumul trebuie men­ recomandă ca tratamentele să se na la cantina C.F.R. din staţia c u ; 19,00 Să învăţăm limba
ţinut tot timpul zilei. Simeria precum şi extinderea rusa c în tîn d ; 19,30 Gospodari, dintele partidului socialist din nul Kişi şi în legătură cu ce­
Iniţiative, realizări ; 19,45 Mu­
aplice sub observaţie şi după zică de estradă interpretată la Japonia, Asanuma, l-a vizitat rerile poporului ca guvernul
p la n ; 20.30 „Mîndria cea ma­
Tunderea oilor nu se va face îndrumările medicilor veterinari. re“ — versuri ale poeţilor pe ambasadorul S.U.A. la To­ să-şi dea demisia, iar parla­
=92, .noştri închinate partidului; kio, Mac Arthur, şi i-a înmînat mentul să fie dizolvat, vizita
metodelor bune de muncă exis­ 21,15 Cîntece şi jocuri popu­ în numele Comitetului Central lui Eisenhower în Japonia este
lare din ţâri prietene; 21,45 executiv al partidului socialist nepotrivită şi nedorită.
tente aici. Părinţi şi copii : 22.00 Muzică cererea adresată guvernului a-
de dans: 23,15 Concert de mu­ merican de a anula vizita pre­ In ultimul timp au fost pre­
m n p â m m iu / Delegaţii au vizitat sala de zică uşoară. şedintelui Eisenhower în Japo­ zentate ambasadei americane
| mese, bucătăria, magaziile, fer­
-O -
| Constructorii de colivii ma de porci, grădina etc. Can­ nia. In această cerere, socia­ cereri similare de către nume­
tina C.F.R. din staţia Simeria m sLF m m iE m w im k
dispune de o gospodărie anexă liştii japonezi subliniază că în roase organizaţii de femei, sin­
PENTRU 24 ORE
.i puternică. Cele 5 ha. teren a- Vremea rămîne nestabilă, cu cerul situaţia care s-a creat în Iegă- dicale, de tineret si altele.
\ De Ia serviciu! producţiei soseşte un bon de lucru i „Con- variabil, temporar noros. Vor mai că­
v fecţionarea a două colivii sim ple de extracţie“. rabil sînt cultivate cu legume dea ploi locale sub formă de averse. =Sy>=
Temperatura staţionară, ziua între
) Fără prea multă gîndire, maistrul de sector, tov. Dumitru şi zarzavaturi. Cei prezenţi au 20—26 grade, iar .noaptea va co­
\ Grigorcea, repartizează lucrarea echipei condusă de tov. Niţă^ borî între 8—14 grade. Vînt potri­
*¦Vidu. Cu toate că echipa este a ngrenată şi în alte lucrări, o - 1 apreciat munca desfăşurată de vit din sectorul nord-vest. Regele Marocului a preluat
^ dată cu primirea comenzii; începe asaltul pentru a transpuneS
ş în realitate ceea ce scrie pe b onul de lucru. personalul cantinei pentru îm­ PENTRU URMĂTOARELE conducerea ţării
3 ZILE
Se primeşte materialul de Ia magazie, se trasează şi i se i bunătăţirea calităţii mîncăru-
Vreme schimbătoare cu cerul no­
riîor. EMIL CREŢU ros. Temperatura variabilă. RABAT 24 (Agerpres). — Guvernul prezidat de Abdal­
corespondent După cum transm ite agenţia lah Ibrahim, alcătuit în decem­
Reuter, în seara zilei de 23 mai
dă forma necesară. La un mom ent dat, întreaga echipă se de­ "—O— regele Muhammed al V-lea al brie 1958, şi-a prezentat demi­
plasează cu piesele prelucrate la locul de asamblare, pentru a Marocului a rostit la postul de sia acum 4 zile.
fi asamblate prin nitulre la'cald. Cînd totul este gata, se aude’ Adunare generală radio din Maroc un discurs în COOPERATIVA „DRUM NOU"
comanda şefului de echipă t U. T M HUNEDOARA
care a declarat că preia con­
— La posturi! ducerea ţării.
Ca împinşi de un resort, membrii echipei sar la locurile ] Recent, în comuna Pui din Regele Muhammed al V-lea sediul central str. Popa Şapcă 9.
lor, luîndu-şi sculele cu care voi acţiona. raionul Haţeg, a avut loc o a arătat că prinţul moştenitor Execută pentru deservirea populaţiei:
adunare generală a organiza-
Nitul roşu a fost introdus la locul său. După O mişcare, ţiel U.T.M. Cu această ocazie, Mulay Hassan ,,va fi numit vi­ o Confecţii de croitorie, după co­
se dezlănţuie un răpăit ca de mitralieră... care nu durează cercul dc învăţămînt politic
nici un minut şi capul nitului este gata. Ciocanul pneumatic U.T.M. „Să ne cunoaştem pa­ cepreşedinte al Consiliului de mandă, pentru temei, bărbaţi
de nituit a fost la înălţime... tria“ şi-a încheiat activitatea. Miniştri“ şl că „pînă la sfîrşi­ şi copii:
Printre tinerii care au luat cu-
Tov. Niţă Vidu, ca şef de echipă şi ca membru de partid, ai vîntul la problemele puse in tul anului 1962 ţara va avea o încălţăminte comenzi şi repara-
ştiut şi ştie să imprime oameni lor săi dragostea faţă de muncă,^ discuţie. dovedind că şi-au în­
faţă de sarcinile pe ca:re le au în îndeplinirea planului de pro­ suşit bine materialele predate, o constituţie“. ţitmi;
ducţie. au fost utemiştii Viorel Armie,
îoan Berna şi alţii. In Maroc, relatează cores­ o Lucrări de spălătorie;
Această echipă, în care lucrează tineri ca Ştefan Bogaru,
îoan Circu, Aurel Buftea, Miron Niţă precum şi nenea Onu Tot cu această ocazie, au fost pondentul agenţiei Reuter, se o Reparaţii şi instalaţii electrice;
ce! mai bătrîn din echipă, a ex ecutat şi pînă acum asemenea lu-ţ primiţi în rîndurile organiza­ aşteaptă ca Ia 24 mai, regele ® Zugrăveli şi vopsitorie;
crări reuşind să te termine la' timp şi de bună calitate. ţiei U.T.M. pionierii Remus
Becuş. Nîcolae Băncilă şi Muhammed al V-lea să facă o Lucrări de artă fotografică
în cinstea Congresului al Hl-Iea al P.M.R., echipa tov. Gheornhe Munteanu.
Niţă Vidu s-a angajat sa termine trei colivii de extracţie, con­ numiri de miniştri în cabine­ 0 Coafură, frizerie, manichiură, pe­
vinsă fiind că în acest fel va da un ajutor minerilor în realiza­ IOAN ITU
rea planului de producţie. corespondent tul său. dichiură.
PETRU TOD cetaa*Â ti
maistru Ia Atelierele centrale Gurabarza !
i i li loi®
pisările şi animalele cuadaus
ductivităţii muncii, precum şl scă­ MONIOASA A TUTUROR RAMU­ mai ales ca urmare a creşterii pro­ rezerve de creşterea productivităţii antibssfise
derea treptată a preţurilor de vînzare RILOR ECONOMIEI NAŢIONALE, ducţiei agricole şi, în principal, a muncii şi reducerea preţului de cost,
a bunurilor de consum ca urmare AGORDINDU-SE IN CONTINUARE producţiei-marfă. Ia intensificarea întrecerii socialiste, AEUXR PENFURIN
a reducerii preţului de cost. PRIORITATE INDUSTRIEI GRELE, la extinderea largă a experienţei îna­ CICL0FUR1N FURADIGL
PREGUM: $1 REALIZAREA UNUI Se vor aloca fonduri materiale şi intate în producţie. STIMUL IN
Veniturile reale ale ţărănimii vor ASEMENEA BELŞUG DE PRODU­ băneşti din ce în ce mai însemnate
creşte cu circa 40 la. sută în 1965 SE GARE SA PERMITĂ RIDICA­ pentru dezvoltarea învăţămîntului, cul­ Pentru a se asigura un nivel cores­ Ohfinefi sporuri rîdtsafe
faţă de 1959 îndeosebi ca urmare a REA BUNĂSTĂRII POPORULUI turii, ocrotirii sănătăţii, extinderii in­ punzător adunărilor în care urmează d e carne s¦i o u ă
sporirii producţiei de cereale-matfă MUNCITOR LA NIVELUL CELOR stituţiilor de educaţie şi recreaţie a să se dezbată proiectul de Directive,
valorificate pe calea contractărilor şi MAI AVANSATE ŢARI DIN LUME. copiilor etc. pentru a face ca fiecare om a! muncii Produse ale fabricii de antibiotice
achiziţiilor. să cunoască obiectivele stabilite de
Din studiile efectuate, care stau la Se prevede ca în această perioadă partid şi să fie convinşi de justeţea din Iaşi
Creşterii veniturilor salariaţilor şi baza schiţei-program rezultă posibili­ problema locuinţelor să fie practic re­ lor, e necesar ca în primul rînd lu­
ţărănimii îi va corespunde o impor* tatea creşterii producţiei industriale zolvată în toate oraşele şi centrele crătorii din aparatul de partid, dc stat livrează pe bază de comenzi
tantă sporire a consumului de măr­ în următorii 15 ani de peste 6 ori industriale ale ţării, asigurîndu-se şi economic, propagandiştii şi agitato­ ferme
furi al căror volum de desfacere va faţă de anul 1959. In 1975 producţia condiţiile necesare de confort. In a- rii să studieze cu simţ de răspundere
fi de circa 2 ori mai mare. Proiectul va putea să ajungă la un nivel de celaşi timp va creşte şi volumul con­ conţinutul proiectului şi să-l însuşeas­ .. C- • <7. ¦ »C- - -4>- 1
de Directive, prevede măsuri impor- peste 26 ori mal mare decît în 1938. strucţiilor de locuinţe la sate şi se că temeinic.
lanfe privind dezvoltarea învăţămîn- creează condiţiile ca, spre sfîrşitul pe­ " -j
fului, ştiinţei şi culturii, ocrotirii să­ Se consideră posibil ca în această rioadei, să se realizeze electrificarea Ne aflăm deja în primul an din cei
nătăţii, dezvoltării activităţii în dome­ perioadă producţia agricolă să creas­ tuturor localităţilor rurale din ţara 6 ani la care1 se referă proiectul de Sc;: .... Va--: 3 - fl: t
niul deservirii populaţiei şi a gospo­ că de aproximativ 3 ori, din care noastră. Directive. Lupta pentru înfăptuirea ÉÉM Éi
dăriei comunale etc. producţia vegetală de peste 2,5 ori, obiectivelor măreţe prevăzute în acest tarn
iar producţia animală de peste 4 Proiectul de Directive a trezit în proiect a început. Organizaţiile de par­ . M äh
O problemă centrală a planului de ori. rîndurile oamenilor muncii din regiu­ sînf cunoscute şi
dezvoltare economică o constituie îm­ nea noastră un puternic elan în fnuncă. tid din întreprinderile siderurgice şi % < rr : : I apreciate produ­
bunătăţirea condiţiilor de locuit ale Ga urmare a creşterii venitului na­
oamenilor muncii. In următorii 6 ani ţional şi în raport cu necesităţile de Considerînd prevederile cuprinse în miniere, din construcţii şi industria sele întreprinderii
se vor construi din fondurile statu­ dezvoltare a economiei naţionale, vo­ proiect un program măreţ de muncă uşoară, din agricultură şi din cele­
lui în oraşe şi centre muncitoreşti cir­ lumul de investiţii va urma o linie şi dc luptă elaborat de partid pentru fe­ Y lm a le ® © 1’6®*
ca 300.000 apartamente — de peste ascendentă, ajungînd pînă în 1975 la ricirea şi bunăstarea întregului nostru lalte sectoare economice trebuie să
3 ori mai mult decît în perioada 1954— un nivel de circa 5 ori mai mare de­ popor, oamenii muncii se străduiesc să desfăşoare o intensă muncă politică din Albs Iuiia
1959. cît în 1959. muncească mai bine, mai cu spor,
mai chibzuit pentru a le da viaţă. pentru ridicarea nivelului de con­ s3»i rachiuri naturale
Aşa cum se arată în proiectul de Ritmul de industrializare socialistă
Directive, planul de 6 ani va consti­ a ţării va aduce schimbări impor­ Aşa cum se arată în comunicatul ştiinţă al oamenilor muncii îneît fie­ de cea mai bună calitate.
tui prima etapă a programului de tante -şi în structura populaţiei ocu­ dat publicităţii cu privire la încheie­ care să se simtă răspunzător la locul
perspectivă ai dezvoltării economiei pate. Numărul total'de salariaţi va a- rea lucrărilor plenarei lărgite a G.G
naţionale pînă în anul 1975 a cărui junge pînă în 1975 la peste 5,7 mi­ al P.AA.R. din 17-18 mal a.c., proiec­ său de producţie de îndeplinirea sar­
schiţă s-a întocmit pe baza studiilor lioane, cu peste 2,7 milioane mai mult tul de Directive urmează să fie dez­
efectuate în ultimii doi ani. decît în 1959. bătut de organele şi organizaţiile de cinilor prevăzute de Directive.
partid cit şi de masele largi de oa­ Oamenii muncii din regiunea noas­
PROGRAMUL DE DEZVOLTARE Greşterea însemnată a productivi­ meni ai muncii în cadrul adunărilor
A ECONOMIEI NAŢIONALE IN tăţii muncii, ca urmare a progresului pe întreprinderi şi instituţii, unităţi tră sînt convinşi că prevederile cu­
PERSPECTIVA VA FI ORIENTAT tehnic, creează posibilitatea reduce­ socialiste din agricultură de la sate. prinse îri proiectul dc Directive repre­
ÎN DIRECŢIA CREŞTERII INTENSE rii treptate a duratei zilei de mun­ In legătură cu aceste dezbateri, orga­
ŞI MULTILATERALE A FORŢELOR că încă în decursul planului de şase nizaţiilor de partid le revin sarcini zintă planul de dezvoltare a econo­
DE PRODUCŢIE, IN VEDEREA ani, începînd cu ramurile industriale deosebit de importante. Ele trebuie să
DESAVîftSÎRU CONSTRUCŢIEI SO­ cu muncă grea. popularizeze larg prin toate mijloa­ miei naţionale pe anii 1960-1965 şi
CIALISTE ŞI TRECERII TREPTATE cele prevederile proiectului, să mobi­ programul economic de perspectivă şi
LA CONSTRUIREA COMUNISMU­ Vor creşte veniturile reale ale oa­ lizeze masa largă a comuniştilor şi
menilor muncii pe calea măririi sa­ sînt hotărîţi să facă totul pentru ca
LUI. lariilor şi pensiilor, a reducerii trep­ a oamenilor muncii fără de partid la ţara noastră să fie mai puternică,
ACEST PROGRAM VA TREBUI tate a preţurilor, tarifelor şi impozi-
ţelor; veniturile ţărănimii vor spori discutarea lui în aşa fel îneît dezba­ mai bogată, să facă totul pentru ca
SA ASIGURE DEZVOLTAREA AR­
terea să ducă la descoperirea de noi traiul poporului nostru să fie mai îm­
belşugat şi mai frumos. De aceea, ei
vor munci cu tot avîntul ca aceste
prevederi să fie traduse în viaţăjT*,