Page 84 - 1960-05
P. 84
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I C hitanţa
nr.
Airai XII Nr. 1635 Joj 26 mai I960 4 pagini 20 bani Printre produsele pe care co
lectiviştii din raionul Haţeg au
HrrjnKgHiaamB*amH8Bg5BB«g8n«WB^^ hotărît să le vîndă statului pe
bază de contract, se află şi în
AL i » semnate cantităţi de lînă. Iu
cinstea marelui eveniment pe
C ele 21 milioane Noi succese în lupta care-J constituie Cel de-al IH-îea
ale sidemrgiştilor din Congres al partidului, colecti
Hunedoara pentru realizarea viştii au hotărît să predea can
de economii tităţi de lînă mai mari decît cele
Cit mai multe economii supli podărească cu mai multă aten prevăzute în contract. Astfel,
gospodăria colectivă „Dr. Pe
mentare Ia preţul de cost, rea ţie materiile prime, materialele, In răspunsurile date chemă Iulia şi-a luat angajamentul ca tru Groza“ din Toteşti, care în
lizarea şi depăşirea angajamen combustibilul, s-a dus o luptă rii celor 19 întreprinderi frun în acest an, prin folosirea tutu cheiase contract pentru cantita
tului luat în cinstea celui de-af susţinută pentru reducerea chel taşe din ţară, colectivele uni ror rezervelor interne să reali tea de 200 kg. lînă, a predat
III-lea Congres al partidului! tuielilor de regie, a cheltuielilor tăţilor economice din regiunea zeze economii la preţul de cost zilele trecute unităţii D. C. A.,
neproductive. Inovatorii, promo noastră s-au angajat să reali în valoare de 400.000 lei. Haţeg cantitatea de 415 kg. lî
Cu aceste cuvinte de ordine torii noului, pe de altă parte, au zeze in acest an, în cinstea ce nă, obţinînd Ia acest produs
siderurgiştii din Hunedoara au căutat cu mai multă străduinţă lui de-al III-lea Congres al Ca urmare, în primele patru chitanţa nr. 1 pe raion.
desfăşurat în perioada scursă de să perfecţioneze continuu proce partidului, 83 milioane lei eco luni ale anului, s-au realizat
la începutul anului o însufleţi sele de producţie, să înlocuias nomii suplimentare la preţul economii la preţul de cost peste De asemenea, gospodăria a-
tă întrecere. In toate secţiile ma că materialele scumpe, deficita de cost. Desfăşurînd larg în sarcina de plan în valoare de gricolă colectivă din Reia a pre
relui combinat, începînd cu lă re. c.u altele mai ieftine. trecerea socialistă, muncitorii, 558.000 lei, angajamentul ini dat peste sarcina contractuală
cătuşul şi sfîrşind cu şeful sec tehnicienii şi inginerii din re ţial fiind astfel depăşit cu mult. 55 kg. lînă, iar cea din Berthe-
ţiei, oamenii şi-au îndreptat a- In secţii a fost organizată o giunea noastră au obţinut deja In aceeaşi perioadă s-au văr lot a depăşit cantitatea contrac
tenţia înspre găsirea şi valori riguroasă evidenţă a consumu realizări frumoase. sat statului beneficii peste sar tată cu 90 kg.
ficarea rezervelor interne. In rilor specifice, a economiilor cina de plan în valoare de
planurile de măsuri tehnico-or- realizate, astfel încît fiecare om Publicăm mal jos clteva as 728.000 Iei. SIDONIA RUSAN
ganizatorice au fost prevăzute avea în permanenţă în faţă si pecte din lupta pentru obţine corespondentă
acţiuni menite să ducă la spo tuaţia preţului de cost, ştia ce rea de economii. în citeva în In prezent se studiază rezer
rirea indicilor de utilizare a a- a făcut, ce mai are de făcut. In treprinderi din regiune. vele existente în vederea reali Echipa prim- Reniabililafea creşterii animalelor
gregatefor, la îmbunătăţirea pro caz de depăşire a costurilor pla zării de noi economii şi benefi topitorului Du
ceselor tehnologice, Ia reducerea nificate se luau grabnic măsuri i mult de o treime din cii peste sarcina de plan. mitru Duca de Atunci cînd1 au dezbătut pla are o încărcătură de animale
consumurilor specifice de mate de remediere a deficienţelor. la furnalul nr. nul de producţie al gospodă la suta de hectare corespunză
rii şi materiale. anga!amentu! anual 1 al C.S. Hune riei pe anul în curs, colecti toare. Numeric ea reprezintă
S-a muncit pentru îmbunătă doara, printr-o muncă viştii din satul Rîu Bărbat, 30 bovine, dintre care 16 vaci
Furnaliştii bunăoară au ridi ţirea calităţii produselor, pentru susţinută a reuşit să-şi raionul Haţeg, au hotărît ca cu lapte, 4 cabaline şi 142 o-
depăşească norma în pe numărul de animale al gospo vine la fiecare.
rioada 1— 16 mai a.c. cu dăriei să fie sporit simţitor.
7,65 la sută. Cu puţin timp în urmă, co Dezvoltarea sectorului zoo
lectiviştii de aici au trecut la tehnic în G.A.C. Rîu Bărbat
In clişeu: Echipa după înfăptuirea celor propuse. Nu a adus acesteia însemna
terminarea lucrului. de mult, ei şi-au cum te venituri. Contractarea cu
părat încă 10 vaci de lapte, I.C.I.L.-ul a 56.000 litri lapte şi
ާ-au ?íídep!BnSi 6 boi, 10 scrofiţe şi 25 de oi. vînzarea unor Gantităţi mări
In acest fel şeptelul gospo de caş proaspăt unităţilor coo
larsisS S y n a r dăriei cuprinde acum 40 vaci peraţiei de consum a asigurat
de lapte, 25 capete tineret bo realizarea de însemnate veni
In seara zilei de 24 mai Jur vin, 13 boi, 10 cai, 303 oi, turi băneşti gospodăriei. Numai
52 mieluţe şi 10 scrofiţe ges în primul trimestru al aces
cat temperatura aerului insuflat reducerea rebuturilor şi deşeu Muncitorii, tehnicienii, ingine Flotaţi® Deva — fruntaşă naliştii uzinei „Victoria“ din tui an, gospodăria colectivă a
în furnale reducînd astfel con rilor, pentru depăşirea ritmică a Căian au elaborat ultima şarjă tante. obţinut venituri de peste
Raportat la cele 250 ha. te 48.500 lei.
sumul specific planificat de cocs sarcinilor de plan. rii şi funcţionarii de la Uzina pe frust de fontă în contul lunii mai.
metalurgic pe tona de fontă, la- Succesul a umplut de bucurie ren agricol pe care îl are aceas PETRE FARCAŞ1U
minatorii au depus eforturi sus Această muncă entuziastă, a- metalurgico-chimică din Zlatna, In aceste zile, premergătoare şi satisfacţie inimile întregului tă gospodărie, rezultă că ea corespondent
ţinute pentru reducerea conti cest efort colectiv, nu se putea sub conducerea organizaţiei de începerii lucrărilor celui de-al colectiv. Şi oamenii au hotărît
nuă a consumului de energie, să nu aibă roade. Lună după partid, luptă pentru ca în cins III-lea Congres al partidului, co să muncească şi mai bine, cu ©0E
oţelarii au folosit în mai mare lună, cu prilejul încheierii bi tea celui de-al III-lea Congres lectivul de muncitori şi tehni mai mult entuziasm, să folo
măsură înlocuitorii. Lucrătorii lanţurilor, siderurgiştii consta al P.M .R . să obţină rezultate cieni al Hotaţiei din Deva luptă sească mai bine capacitatea n- C on frad ează cu sfaful
direcţiei de transporturi au rea tau cu tot mai multă satisfac cît mai mari în toate domeniile cu elan sporit pentru obţinerea gregatelor, să desfăşoare mai
lizat însemnate ore economii va ţie că truda nu le-a fost în za de activitate. Ca urmare, numai de cît mai multe economii. O susţinut întrecerea socialistă. Una din acţiunile importan griu şi 2.300 Kg. porumb, in
gon, turnătorii au folosit mai dar. Şi acum, cînd se cunoaşte în 4 luni, au fost realizate eco atenţie deosebită se acordă re Evidenţierile sînt greu de făcut. te ce se desfăşoară la sate în fruntea acţiunilor de contrac
bine suprafeţele productive. In situaţia definitivă a preţului de nomii în valoare de 312.000 lei ducerii consumurilor specifice Amintim totuşi contribuţia deo cinstea celui de-al III-lea Con tări se situează tovarăşii A-
toate secţiile, fie ele de bază sau cost pe primele patru luni ale faţă de angajamentul anual de materiale şi consumului de sebită adusă la obţinerea aces gres al P.M.R., este şi munca drian Groza, loan Toth, Ni-
auxiliare s-a desfăşurat o sus anului, nimeni din combinat nu (800.000 lei). energie electrică; In acest sens tui succes — închinat celui de-ai de contractare a produselor a- colae Jurca, Trofin Benea şi
ţinută muncă de reducere a con este surprins aflînd că ei, side se pune un mare accent pe fo gricole cu statul. alţii, care au încheiat cu sta
rurgiştii Hunedoarei, aproape că III-lea Congres al partidului — bil contracte pentru însemna
In comuna Luncoiul de Jos, te cantităţi ăe cereale.
sumurilor specifice. şi-au îndeplinit angajamentul a- Succesele obţinute se datoresc losirea intensivă a agregatelor. de către tovarăşii Eronim Foray, raionul Brad, s-a contractat în
ultimul timp peste 300 leg. FLORIN BENEA
In adunările organizaţiilor de nual, că peste sarcina planifi în cea m ai, mare parte colecti Roadele acestei preocupări Ioan Blaj, Dumitru Jenariu, Ma corespondent
partid, în consfătuirile de pro cată de reducere a preţului de n-au întîrziat să se arate. La ri r e g iu n e
ducţie au fost supuse dezbaterii cost patria a primit din partea velor în care muncesc comuniş cele 180.000 lei economii reali rin Dumitru ş.a. -O —
colectivelor cele mai importante lor aproape 21 milioane lei eco tii Petru Tomotaş, Avram Nico- zate în cursul primelor 4 luni rea excursiei, elevii au vizitat parcul
probleme ale activităţii econo nomii. Menţionăm că cele mai lae, Ştefan Zaharie. Kiraly Si- din acest an se adaugă în fie E x c u rs ie dendrologic din Simeria, oraşul Orăş- Micii artişti
mice, la Ioc de frunte figurînd frumoase rezultate le-au obţinut mion, Sabin Nistor, loan Măr care zi alte mii de lei. Cu aces tie, satul Pricaz, unde au fost oas
peţii gospodăriei agricole colective Pionierii detaşamentului nr. 3 de
problema realizării de cît mai colectivele de îurnalişti, lamina- ginean, Ioan Magda etc. te rezultate, colectivul flotaţiei Peste 85 de elevi din clasele a milionare „21 Decembrie“ şi apoi o- la unitatea de pionieri nr. 37 din co
raşul Hunedoara, cu marile sale con muna Toph'ta, raionul Hunedoara, au
mari economii. torii de la bluming şi laminorul Colectivul uzinei este hotărît continuă să se menţină în frun VlI-a şi a VlII-a de la Şcoala me strucţii. pregătit în vederea concursurilor pio
de 650 mm. ca în prima jumătate a anului tea întrecerii pentru cît mai die mixtă „Avram Iancu“ din Brad, niereşti un program artistic reuşit.
Agitaţia vizuală, concretă şi să obţină economii de peste multe economii, întrecere ce se sub conducerea tovarăşului profesor HOR IA POPA
mobilizatoare, munca politică de Prin aceasta colectivul Com 450.000 lei. desfăşoară între unităţile Trus de Ştiinţe naturale, Constantin Ru MIRCEA GOECEA Micii artişti amatori au Interpretat
masă desfăşurată de comunişti binatului siderurgic din Hune tului minier Deva în cinstea ce sii, au făcut zilele trecute o plăcută cu mult suflet o piesă de teatru, cîte-
în rîndnf tuturor siderurgiştilor, doara dovedeşte că succesul din AUREL CIMPEÂN lui de-al III-lea Congres al par şi instructivă excursie prin regiunea corespondenţi va piese corale, au recitat poezii şi
întărirea rolului de conducător corespondent tidului. scurte dialoguri.
al organizaţiilor de partid asu anul trecut n-a fost întîmplător, noastră.
pra conducerilor tehnico-admi- Sn numai patru luni De altfel, flotaţia a adus cea Primul obiectiv al itinerariului l-a THEODOR I. LUPESCU
nistrative au fost alţi factori de că sînt hntărîţi să ducă mai de mai mare contribuţie la reali profesor
mare eficacitate care au dus la parte steagul de colectiv frun Colectivul de muncă al între constituit oraşul de reşedinţă regio
continua îmbunătăţire a muncii. prinderii „Vinalcool“ din Alba zarea celor 725.000 lei econo nală Deva, unde elevii au vizitat Ce ----------------------------- —---- ¦i ...
taş pe regiune în lupta pentru
Fiecare siderurgist, la locul mii pe trust, de la începutul a- tatea şi Muzeul regional. In continuă
său de muncă, a căutat să gos economii, că vor să raporteze
nului şi pînă în prezent.
Congresului partidului îndeplini
rea sarcinilor trasate. ytvŞ-v-.*...•.G":
«¦nOHBSWSa*?-* *TO TOJ5S2BHBBHH HZ 9V
PROIECTUL UE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL III-LEA
AL Y» ML R . - MĂREŢ PROGRAM PE ÎNFLORIRE A PATRIEI
Răspundem prin fapte Cu încredere
luminos
Mecanizatorii de la S.M.T. inimă depăşind planul de han
Orăştie au luat la cunoştinţă AUGUSTIN STANICI tri pe campanie cu peste 700 Cred că nu a de industrie lo
cu deosebit interes de Directi organizator de partid hantri.
vele Congresului al III-lea al la S.M.T. Orăştie îost om al mun Ing. ABEL POPOVICI cală. Alături de
P.M.R. pentru planul de dez O preocupare deosebită au cii din ţara noa directorul întreprinderii de in întreprinderile de
voltare a economiei naţionale pentru păioase şi alte maşini avut-o tractoriştii noştri şi stră, muncitor, dustrie locală „1 Mai" Deva interes repu
pe anii 1960—1965 şi pentru şi utilaje agricole, noi vom a- pentru realizarea unor însem inginer, tehni blican sîntem
programul economic de pers vea posibilitatea să efectuăm nate economii. Prin prelungi
pectivă. In pauze sau în orele toate lucrările agricole în epo rea duratei de funcţionare a cian, intelectual, chemaţi de a ne
libere după terminarea lucru cile optime. Pentru anul în tractoarelor, folosirea chibzui
lui, tractoriştii noştri discută curs, în campaniile de vară şi tă a carburanţilor şi lubrefian- funcţionar, ţăran colectivist sau aduce aportul la sporirea pro
cu însufleţire despre măreţul de toamnă, procentul de meca ţilor şi prin eliminarea depla întovărăşit, care să nu îi simţit ducţiei de bunuri de larg con
program economic al partidului nizare al lucrărilor agricole e- sării tractoarelor în gol, ei au
nostru. fectuate de către S.M.T. Orăş reuşit să realizeze economii de !a citirea proiectului de Direc sum şi de materiale de cons
tie va creşte Ia 90 la sută. peste 24.000 Iei. Pînă la 15 iu tive ale celui de-a! III-lea Con trucţii. Toate acestea trebuie să
In Directive se prevede ca nie. cînd vor încheia campa gres al P.M.R. o bucurie deo ledezvoltăm pe baza valorifi
In anul acesta, S.M.T. Orăş nia de reparaţii a maşinilor sebită, o admiraţie pentru acest cării mai intense a materiilor
în următorii cinci ani sectorul tie trebuie să efectueze un vo agricole necesare în campania măreţ program. Cu toţii am vă
lum total de lucrări care se de vară, economiile realizate de prime locale.
agricol să ia o dezvoltare deo ridică la 44.200 hantri, cu către mecanizatorii noştri se
10.829 hantri mai mult decît vor ridica la peste 40.000 lei. zut în proiectul de Directive rit încă de la începutul anului în
sebit de mare, să se încheie în anul trecut. In anul viitor,
datorită noilor utilaje primite O sarcină de seamă care stă mul rapid de dezvoltare pe care întreprinderea noastră au fost
procesul de colectivizare a a- cît şi organizării mai bune a în faţa sectorului socialist din
timpului de lucru, vom execu agricultură, sarcină care ne îl va atinge economia ţării, dru luate înaceastă direcţie unele
griculturii, iar producţia glo ta un volum de lucrări cu cir revine şi nouă. este creşterea
ca 5—6.000 hantri mai mare producţiei agricole. Noi, vom mul spre progresul şi bunăsta măsuri. Astfel, a început pro
bală agricolă să crească pînă decit în acest an. Sintem si depune eforturi sporite pentru
guri că mecanizatorii noştri a efectua lucrările agricole la rea întregului nostru popor. ducerea de mobilă - dormitoare,
în anul 1965 cu 70—80 la sută vor putea realiza şi mai mult. un înalt nivel agrotehnic. Prin
Spunem aceasta deoarece şi in La noi în întreprindere, în care va trece la producţia în
faţă de anul 1959. La îndepli campania agricolă de primăva creşterea gradului de mecani ziua cînd a îost transmis la ra serie. In sectorul de panificaţie
ră tractoriştii de la S.M.T. O- dio şi apoi publicat în presă, s-a prevăzut lărgirea număru
nirea acestor sarcini va fi ne răstie au .muncit cu tragere de zare, vom sprijini gospodăriile proiectul de Directive a îost lui de sortimente cu încă 10.
singurul subiect de discuţie. Parte din ele au fost realizate.
voie cu siguranţă ca şi meca agricole colective pe care le de Fiecare muncitor sau tehnician, De asemenea, în sectorul de
inginer sau funcţionar încerca construcţii ne-am îndreptat a-
nizatorii noştri să-şi aducă din servim în obţinerea de produc să explice tovarăşului său de tenţia înspre realizarea de ma
muncă cît de măreţe sînt pre teriale ieftine şi de calitate. In
plin contribuţia. Datorită fap ţii de cereale care să atingă vederile proiectului de Directi felul acesta vom sprijini con
ve. Discuţiile au continuat şi în
tului că în acest an staţiunea prevederile proiectului de Di structorii în a da apartamente
de maşini şi tractoare din O- rective ale Congresului al III- zilele următoare şi continuă şi ieftine şi confortabile. La gazeta de stradă a G-A.C. „Viaţă nouă“ din satul
acum. Proiectul de Directive consti Daia, raionul Sebeş, a apărut o nouă ediţie in care sînt
răştie va fi dotată cu încă 67 lea al P.M.R. popularizate succesele dobînăi te în campania de primăvară
Proiectul de Directive ale ce tuie un măreţ program care ne şi colectiviştii care au contri buit la realizarea lor.
tractoare U.T.O.S., 67 pluguri, lui de-al llî-lea Congres al face să privim cu toată încre
P.M.R. cuprinde importante pre derea în viitorul luminos pe care In clişeu: In faţa gazetei.
16 cultivatoare, 35 semănători vederi şl pentru întreprinderile ni-1 deschide.
de porumb 2 S.P.C.2, 62 semă
nători de păioase, combine