Page 85 - 1960-05
P. 85
Pag. r DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1685
3tBXBBWRSKMKSSaBSsna c*?roK!5i3ţG?sra
Mai mult fier vechi Graţie şi frumuseţe
pentru oţeiării! în interpretarea dânsului popular
Răspunzind chemării parti de întreprinderi deţin rezerve IOSOOD2Q © Lăcătuşii Mi- Cînd grupul de dansatori Colectivul de dansatori a '
dului şi guvernului, de a da o- importante de fier vechi pe hai Sírbu, Za prezentat un bogat program c
ţelăriilor cit mai mult fier care nu le valorifică. Bunăoară, C o le c tiv » ! p r e p a r a f llaría Feier şi din Călan a apărut pe scena cu multe figuri. Avînd un
vechi, colectivul de muncitori la I.C.S.H. există o cantitate de d ie P e tr iia fru n ta ş Eugen Moldo clubului nou din Hunedoara, simţ muzical dezvoltat şi o
de la centrul I.C.M. Hunedoa circa 200 tone fier vechi provenit van şi sudorul spectatorii, peste 1.500, au tă practică îndelungată, dansato
din diferite piese şi utilaje, ce loan Sfirlea, cut o caldă primire acestor rii au imprimat dansului ex
ra a pornit anul acesta cu în zac aruncate în depozitul Peş- fac parte ăintr-o soli ai artei. Ropotele de a- presivitate şi graţie.
sufleţire la realizarea sarcini tiş III. La întreprinderea „Ilie brigadă frun plauze nu au încetat multă
lor de plan. Pintilie“ din Hunedoara există taşă de la ate vreme după ce primul dans a Faţă de bogăţia textului,
mult fier mărunt şi şpan, îm lierul mecanic fost executat. Dansuri ¦ca formaţia de dans ar fi făcut
In şedinţele de producţie ce prăştiat prin curte şi în spa al O.S.M. nr. 2 „Purtata“, „Dans din Făgă mai bine dacă s-ar ii orien
au avut loc la începutul anu tele atelierului. In curtea ba din Hunedoara. raş“, „Dans secuiesc“, „Invîr- tat şi spre o varietate mal
lui s-au analizat amănunţit răcilor — locuinţă de Ia I. M. tita“ şi „De-a lungul de pe mare a desenului (linie, dia
sarcinile ce ne revin, pe incuri ZIaşti stau ac ani de zile dife Pentru m erite Someş“ au provocat spectato gonală, şah etc.).
de muncă şi s-au propus mă rite utilaje vechi şi uzate. La In muncă rilor sentimente de admiraţie
suri de îmbunătăţire a muncii. I. M. Chelar zac lîngă linia de pentru arta interpretativă a a- Trebuie spus că întregul
S-a ajuns astfel la o colabo garaj circa 60 tone fier vechi De curină, comitetul execu
rare mai strînsă cu întreprin de la Retişoara. O altă canti matorilor. program prezentat de dansa
derile care au sarcini de pre tate însemnată se află împrăş Ce a plăcut publicului ? tori a fost presărat cu stri
dare a deşeurilor de metal tiată pe linia funicularului. In primul rînd omogenitatea gături adecvate şl bine dozate.
vechi către I.C.M., la o utili Este Indicat ca în formaţia de
zare mai extensivă a parcului Activitatea I.C.M. mai este acestei formaţii, care a fost 1- dansatori din Călan să fie cu
auto şi la o participare activă îngreunată şi de faptul că reproşabilă Nici o mişcare în prinşi un număr mai mare de
a conducătorilor auto 1a. mun multe întreprinderi predau de- plus, nici o discordanţă între artişti amatori.
ca echipelor I.C.M. şeurile metalice fără a le sor dansatori.
ta. Aceasta, pe lîngă faptul că Din spectacolul prezentat Ia
Toate acestea au făcut ca în îngreunează munca, duce la Pentru a aduce în scenă un Hunedoara, cu prilejul trece
primele patru luni ale anului cheltuieli suplimentare şi la dans cît mai veridic, cît mal ri! în revistă a formaţiilor ar
muncitorii de la centrul I.C.M. întîrzierea predării fierului apropiat de zona folclorică de
Hunedoara să colecteze o can vechi către oţeiării. Asemenea unde a fost Inspirat, formaţia tistice din raion, a reieşit că
titate apreciabilă de fier vechi, situaţii se întilnesc la Ateliere de dansatori a fost în general
să reducă preţul de cost cu le centrale Crişcior, U.R.C.C., bine costumată. Muzica, for în Călan sînt torţe şî posibi
10,6 la sută şi să realizeze be lila, I. M. Barza ş a. mată din trei instrumentişti,
neficii peste plan în valoare de s-a situat Ia un nivel tot atît lităţi largi pentru o viaţă cul-
870.459 lei. de ridicat ca şl formaţia de
dansatori. tural-artlstică bogată şi la un
înalt nivel calitativ.
E. USCAR
în ce priveşte situaţia înde Lipsuri se manifestă şi în ac tiv al Sfatului popular raional
plinirii planului de colectări pe tivitatea Agevacoopului. Sin In în tre c e re Hunedoara a organizat la Sin-
întreprinderi se observă o sea gurul raion în care Agevacoopul tanărei o consfătuire. Cu acest
mă de realizări îmbucurătoa Maistrul Constantinescu
re. Bunăoară, întreprinderea de a colectat o cantitate mică de La preparaţia cărbunelui din moase realizări în muncă. Ast prilej s-a analizat felul cum au invitat la ora de diriginţie
fier vechi este raionul Iiia. Petriia lucrează un colectiv har fel, în funa aprilie, ca şi în muncit cele trei brigăzi de
construcţii siderurgice Hune Activitatea comisiilor de femei nic, care nu odată s-a situat prima jumătate a acestei luni, tractoare ale S.M.T. Orăştis, Sunase. Elevii anului I G de In continuare li se arată ele
doara şi-a realizat planul de este de asemenea nesatisfăcă printre cele. mai bune colective consumul de energie electrică repartizate in raionul Hune la Şcoala profesională din Hu vilor că astăzi le sînt deschise
colectare şi predare în perioa toare. Din întreaga regiune folosită Ia tona de cărbune su doara, pentru îndeplinirea pla nedoara aşteptau profesorul di toate porţile spre cucerirea şti
da 1 ianuarie — 1 mai în pro doar în oraşele Deva şi Hune din Valea Jiului. Preîucrînd căr pus spălării a fost redus cu 14 nului de hantri contractat pen riginte. Urma ora educativă. inţei şi culturii. De la şcoala
porţie d>e 192 la sută, uzina doara au fost colectate 5 to bunele livrat de exploatările mi Ia sută faţă de planificat, iar tru campania de primăvară cu profesională elevii de azi. mun
„Victoria“ Călan în proporţie ne de fier vechi. niere Petriia, Lonea, Aninoasa la energie pneumatică cu 10,2 unităţile socialiste ale agricul Faptul că la această oră a citorii de mîine, pot urma şco
de 120 la sută, I. M. Teliuc — şi Vulcan, acest colectiv se stră turii din acest raion. fost invitat maţstrul laminator lile medii serale şi apoi mai de
121 la sută, U. M. Cugir — 118 Pentru ca munca de colectare duieşte să obţină cît mai în Ia sută. S-au făcut de asemenea Ştefan Constantinescu îi făcea parte spre facultăţi. „Acest lu
la sută, Combinatul carbonifer a fierului vechi să se înviore semnate succese în activitatea revizii şi reparaţii de bună ca Apreciindu-se că mecanizato pe elevi să fie nerăbdători. Pro cru nu se putea visa în trecut,
Valea Jiului — 164 la sută, iar ze este necesar ca conducerile sa. Hărnicia muncitorilor d? litate la utilaje, s-au folosit cele rii acestor brigăzi au îndepli fesorul dirginte anunţase pe e-
Atelierele C.F.R. Simeria — 124 întreprinderilor vizate să ia o aici fe-a adus de altfel pentru mai raţionale metode de spă nit înainte de termen planul levl că vor avea o întîlnire cu a spus maistrul Constantinescu,
la sută. seamă de măsuri concrete: să a doua oară consecutiv, stea lare şi preparare a cărbunelui. de hantri pe campanie şi că tov. Consiantinescu care le va cînd deşi am dorit să urmez o
se îngrijească de casarea şi Toate acestea au făcut ca pe au efectuat lucrări de cea mai vorbi de felul cum a devenit şcoală tehnică, nu am putut
Cele mai frumoase rezulta strîngerea fierului vechi ce mai gul roşu de uzină fruntaşă pe întreaga preparaţie să se reali maistru. urma din cauza taxelor şcolare
te le-au înregistrat organiza zace prin curţi şi prin hale, să Valea Jiului. bună calitate, mulţi dintre ei mari şi a impozitelor".
ţiile U.T.M. din oraşul Hune sprijine întrecerea socialistă a — Eu am să vorbesc despre
doara şi Teliuc. brigăzilor de muncă patriotică. Măsurile tehnico-orgnnizatori- zeze în perioada de timp amin au fost stimulaţi acordindu-li-se munca şi viaţa mea — a înce Maistrul Constantinescu a a-
put maistrul. In trecut, sub re rătat în continuare că şi-n com
Cu toate acestea planul de La sate, Agevacoopurile, sfa ce elaborate de conducere, îm tită, economii peste pian de a- premii în bani şi menţiuni. gimul burghezo-moşieresc, pen plectat studiile după 23 August
colectare a fost realizat în pe turile populare, organizaţiile tru toţi muncitorii viaţa a fost 1944 şi nu de mulţi ani a termi
rioada amintită In proporţie de U.T.M., trebuie să desfăşoare o bunătăţite şi complectate cu proximativ 200.000 lei. Ing. V. VLADIMIR la fel de grea. Dacă astăzi a- nat şi şcoala de maiştri de la
numai 91,5 la sută. Faptul se activitate mai intensă în a- propunerile muncitorilor făcute Totodată muncitorii prepara- corespondent vem o viaţă frumoasă, lipsită de Hunedoara. Astăzi totul este
datoreşte în cea mal mare mă ceastă direcţie, să mobilizeze pe în consfătuirile de producţie, au grija zilei de mîine, aceasta se gratuit şi se cere tineretului nu
sură preocupării insuficiente a tineri, şcolari şi pionieri în ac dus la obţinerea în primul tri fici Petriia au spălat cu 0,1 la Magazie pentru datoreşte Partidului Muncitoresc mai dorinţa de a învăţa.
centrului I.C.M. faţă de acţiu tivitatea patriotică de colec mestru al anului a unor econo sută mai mult cărbune brut, au Romîn, care ne conduce spre o
nile de colectare a fierului tare a fierului vechi. mii Ia preţul de cost de peste produs cu 13 la sută mai multe viaţă din ce în ce mai luminoa •fr
vechi Ia sate, lipsei de preocu să şi fericită. Au rămas doar
pare In activizarea Agevacoo- Cît mai mult fier vechi pen 300.000 Iei. Aceste economii s-au brichete şi au îmbunătăţit cu cereaie ca o amintire urîtă, mizeria, Ora de diriginţie era pe ter
purilor, cooperativelor, orga tru oţeiării I — aceasta trebuie realizat, în special, pe seama O, 42 la sută recuperarea în căr minate. In clasă era încă liniş
nizaţiilor U.T.M. şl sfaturilor să fie lozinca tuturor brigăzi depăşirii cu 0,3 la sută a indi bune faţă de sarcina planificată Neavtnd condiţii pentru de foamea, bolile şi şoma jul cu care te desăvîrşltă. După plecarea
populare pentru organizarea de lor de muncă patriotică în ac celui de recuperare planificat si pozitarea cerealelor, colecti a trebuit să luptăm în trecut, tov. Constantinescu, elevii, însu
acţiuni patriotice, în vederea tivitatea ce o desfăşoară în a reducerii consumului de ener însufleţit de succesele obţinu viştii din satul Bălata, raionul înainte de 1944. fleţiţi de cuvintele adresate lor,
colectării fierului vechi. cinstea Congresului al UT-lea te pînă acum colectivul prepa- Ilia, au hotărît, de curină, să au început discuţiile pe margi
al Partidului Muncitoresc Ro gie electrică. Tot în acest timp Ga un fir sînt depănate apoi nea sarcinilor ce le au în pe
O altă cauză care a dus la mi n. momente din viaţa sa de uce rioada încheierii anului şcolar.
neîndeplinirea planului de co calitatea cărbunelui preparat a raţiei, în frunte cu comuniştii, construiască o magazie. Hotă-
lectări este faptul că o serie S UI O GRîGORE
şeful centrului I.C.M. Hunedoara fost simţitor îmbunătăţită, rea- este hotărît să înscrie pe gra rîrea lor a şi început să prin
lizîndu-se un procent de cenuşă ficul întrecerii realizări din ce dă viaţă. Cu puţin timp in ur
mai mic cu 0,1 Ia sută faţă de în ce mai însemnate în cinstea mă ei au început lucrările de
cel admis. celui de-al Ilî-lea Congres al construcţie a magaziei pentru
P. M.R. cereale.
La chemarea (a întrecere a
celor 19 întreprinderi din ţară, IOAN PACURARU nic, calfă şi muncitor înainte de Rînd pe rînd se faG propuneri
corespondent 23 August 1944, cînd a cunoscut pentru a se activiza grupele de
în cinstea celui de-al 111-lea C. MATEESCU bătaia, mizeria, foamea, şoma intr-ajutorare a elevilor mai
Congres al partidului, munci
Expoziţia radioama torito r torii, tehnicienii şi inginerii pre- jul.
Pe feţele elevilor se vedea în
In cursul săptă- zintă aparatele de La expoziţie sint paraţiei, anaîizînd temeinic po slabi la învăţătură, de a se a-
mînii trecute, Comi radio emiţătoare şi prezentate aparate sibilităţile existente şi-nu luai cordare şi ură pentru toţi foştii sigura meditaţiile, consultaţiile,
tetul organizatoric receptoare, instru de radio industria importante angajamente. Astfel, exploatatori ai părinţilor lor şi astfel ca la sfîrşitul anului cla
le, realizate de in ei au hotărît să realizeze faţă de exploatatorii de azi din sa să nu aibă nici un corigent,
raional A.v.s.A.P. mentele de măsură dustria noastră ra- ţările capitaliste. nici un repetent.
Petroşani, a orga construite de către ăiotehnică, precum 440.000 Iei economii suplimenta
nizat la Petroşani radioamatori ca şi un nou tip de re la preţul de cost prin redu Sentimentul de recunoştinţă şi Toţi elevii sînt de acord ca
televizor. cerea consumurilor specifice de dragostea faţă de Partidul Mun pînă la sfîrşitul anului şcolar
o ezpoziţe a radio ing. Aurel Manea, şi în cinstea Congresului al III-
amatorilor. ing. losif Remete, ANA CORNFA energie electrică, aburi, ma citoresc Romîn este citit pe fe lea al P.M.R. să dea oţelăriilor,
corespondentă teriale etc. ţele copiilor cînd maistrul Con peste cele 79 tone de fier vechi,
Expoziţia cunoaş Eugen Munteanu, încă 50 tone, să presteze pînă la
te o mare afluen Vasile Berzan. Con Pornind la traducerea în viaţă stau tinescu le vorbeşte despre 20 iunie 2.000 ore de muncă
ţă de vizitatori. a acestor angajamente, colecti condiţiile create astăzi de către- patriotică etc.
Mult interes pre stantin Pavlică şi vul preparaţlei a obţinut fru- partid, de viaţa nouă care se
alţii.
La O.A.S. tâmth Rezultate îmbucurătoare clădeşte la noi. In încheierea orei de dirigin
ţie, la propunerea prof dirigin
Exemplele vii care se dau, te, tov. Boiangiu, elevii accep
tă cu bucurie de a organiza o
din ţara noastră, din regiunea excursie în împrejurimi, pentru
a cunoaşte din frumuseţile re
Gospodăriile agricole de stat decembrie 1959, în urma aju mii în valoare de 100.000 lei. şi oraşul Hunedoara, nu pot să giunii, a patriei noastre dragi.
sint unităţi agricole socialiste torului primit din partea Co
care au menirea ca, printr-o mitetului raional de partid, In vederea realizării acestor nu trezească admiraţia faţă de C. S.
bună organizare a muncii, prin organizaţia de bază a analizat, angajamente, organizaţia de
aplicarea tehnicii înaintate, să încă de la începutul anului a- partid a intensificat munca po eroica noastră clasă muncitoa
obţină producţii mari vegetale cesta, cauzele care au făcut ca litică de mobilizare a munci
şi animaliere fiind astfel mo treburile să nu meargă bine în torilor şi tehnicienilor folosind ;v,\, *. , / * ' ? J n S re condusă de către partid. în
del de gospodărire socialistă. anul 1959, şi a luat cele mai în această privinţă diferite
Partidul şi guvernul au pus în eficiente măsuri care să ducă mijloace şi forme ale muncii munca şi lupta pentru construi
faţa lucrătorilor din G.A.S. Ia îmbunătăţirea întregii acti politice de masă. In adunări
sarcina de cinste de a asigura vităţi a gospodăriei. Ca urma le de partid s-au dezbătut nu In acest an, la G.A.S. Mintia, secţia Deva, se urmăreşte rea socialismului. ....
o producţie de cereale şi pro re, sarcinile de plan ce reve meroase probleme de produc să se obţină la hectar o producţie de ardei mult superioară ------- ~ .
duse animale mereu crescîndă, neau gospodăriei, au fost de ţie, trasîndu-se sarcini con anului trecut. In acest scop atenţie deosebită se dă plante
cu minimum de cheltuieli, cu falcate pe secţii şi apoi pe crete fiecărui membru şi can Din scrisorile sosite la redacţie
o productivitate a muncii ridi brigăzi. Planul de măsuri teh- didat de partid. A fost folosit lor încă din răsadniţă.
cată, capabilă să contribuie în- nico-organizatorice, judicios în cu mai multă pricepere acti IN CLIŞEU: Un grup de muncitoare de la această sec ® Satisfacerea nevoilor oame caldă. In sectorul de reparat
tr-o măsură tot mai mare la tocmit, a fost apoi dezbătut cu vul fără de partid şi agitato nilor muncii este o problemă vagoane a Atelierelor C. F. R.
alcătuirea fondului centralizat toţi muncitorii, spre a fi cu rii. Agitaţia vizuală şi activi ţie repicind răsadul de ardei. care trebuie privită cu mult Simeria-Triaj, există o baie ca
de produse agricole al statu noscut de fiecare în parte. Co tatea gazetelor de perete s-a simţ de răspundere şi interes. re ar putea satisface nevoile
lui. mitetul sindicatului a organi îmbunătăţit mult. Bunăoară, la amintim pe tov. Lucreţia Gli- nor neajunsuri ce se manifes La secţia cizmărie din Călan — muncitorilor de aici dacă ar e-
zat întrecerea socialistă între gazeta de perete de la secţia gor, Istfan Dorina, Gherghely tă încă. Organizaţia de bază aparţinătoare cooperativei „Mun xista mai mult interes. Anul
In G.A.S. Mintia, raionul I- tractorişti, brigăzi şi trupuri, a- Mintia, s-au scris articole prin losif, Nicolae Crişan, Maria trebuie să sprijine mai mult ca colectivă“ din Simeria — trecut, baia a fost reparată şi
lia, anul trecut lucrurile nu au vînd ca obiective: executarea care fruntaşii în producţie şi-au Petre, loan Albu şi mulţi alţii comitetul sindicatului în or lipseşte acest simţ de răspunde învestită cu robinetele şi duşu
mers prea bine. Această uni lucrărilor agricole la timp şi de îm părtăşit experienţa lor. Aşa care se numără permanent ganizarea unei munci cultural- re. Tov. Dumitru Vasile, res rile necesare. De un timp încoa
tate nu numai că nu şi-a în bună calitate, realizarea de e- a fost. articolul „Cum muncesc printre fruntaşii acestei uni educative mai susţinute avind ponsabilul atelierului de cizmă ce însă nu mai funcţionează.
deplinit sarcina de frunte — eonomii de piese, combustibil, eu pentru creşterea procentu tăţi. în vedere faptul că în pre rie, riu se interesează de apro Deşi a fost sezisată conducerea
aceea dle a deveni o unitate şi lubrefianţi, depăşirea pla lui de ecloziune la pui“, sem zent aceasta nu se desfăşoa vizionarea secţiei cu cele necesa atelierului de mai mult timp ele
rentabilă — ci dimpotrivă, la nului în sectorul zootehnic ş.a. nat de tov. Minerva Pirvu. mun Eforturile depuse de aceştia, ră la nivelul cerinţelor. Con re. De multe ori pleacă din a- acest lucru, reparaţia băii se
sfirşitul anului aici au fost în citoare în sectorul avicol. de întregul colectiv de munci ducerea administrativă, la rîn- telier fără să rămînă altcineva tărăgănează. (I. ANTON lăcă
registrate pierderi de peste 2,5 In cadrul consfătuirilor de tori, tehnicieni şi ingineri din dul el, trebuie să manifeste mai care să primească încălţămin tuş).
milioane lei. Cauzele sint mai producţie, muncitorii s-au an In fruntea întrecerii socia G.A.S. Mintia au fost încunu multă grijă faţă de condiţiile tea de la clienţi, aceştia fiind
multe. La producţiile destul de gajat să depăşească produc liste ce se desfăşoară acum în nate de succes. Planul de pro materiale ce trebuie asigurate puşi în situaţia să aştepte ore • Anul şcolar încă nu s-a ter
slabe, s-au adăugat, dezintere ţia de lapte cu 200 hi. să li gospodărie privind creşterea ducţie pe primele 4 luni din muncitorilor (ne referim la întregi sau să facă caie-ntoarsă minat şi copiii au nevoie de di
sul faţă de bunul mers al u- vreze peste plan 3.000 kg. car rentabilităţii acesteia sint în anul acesta a fost realizat şi condiţiile de cazare pentru şi să revină a doua zi. ferite rechizite şcolare. La sate
nităţii. lipsa de grijă faţă de ne de porc, să mărească pro depăşit în toate sectoarele de muncitorii de la secţiile Lăpuş- ei Ie procură de la prăvălia sătea
maşini şi tractoare. îngrijirea centul de ecloziune la puii de primul rînd comuniştii. Exem activitate. nic şi Deva), să imprime în însăşi înfăţişarea atelierului scă. In satul Livadea, raionul
şi furajarea nesatisfăcătoare a o zi cu 7 la sută, să depăşeas rîndul mecanizatorilor mai mult Iasă o impresie proastă. Lip Haţeg, copiii nu găsesc rechizi
animalelor, lipsa de preocupa că producţia totală la cultura plul membrilor şi candidaţilor Felul cum se munceşte în pre simţ de răspundere faţă de tele şcolare de care au nevoie
re pentru dezvoltarea sectoru porumbului boabe cu 10 to maşinile şi utilajele ce le sint seşte mobilierul, sculele şi se şi trebuie să piardă timpul pro-
lui avicol etc. ne, la porumbul siloz cu 50 to de partid Susan Drăgulescu, A- zent Ia gospodăria de stat din încredinţate acestora. curîr.du-fe clin alte localităţi. Vi
ne, iar la producţia de legu simte nevoia unei maşini de cu novat de acest lucru se face tov.
Avînd în centrul preocupării me cu 30 tone şi să realizeze vram Petrescu, loan Luca, Lo- Mintia da convingerea că bi Lichidînd aceste lipsuri sîn- lăncii Ungur, gestionarul pră
sale sarcinile trasate de ple tem convinşi că G.A.S. Mintia sut piele. (A. TUZA, electrician
ghin Almăşan, loan .Jurj, loan lanţul de sfîrşit de an ai a- va obţine în viitor realizări de văliei săteşti din localitate, care
seamă, că ea va deveni în cel şi C. CHIRIAC, turnător, uzina
Rusan şi alţii a fost urmat de cestei unităţi va consemna rea mai scurt timp o unitate ren priveşte cu indiferenţă nevoile
tabilă. „Victoria“ Călan).
ceilalţi muncitori din gospodă lizarea tuturor angajamentelor micilor cumpărători. (SIDONIA
° E plăcut ca după o zi sau
luate. Pentru acest lucru este
o săptămînă de muncă în ate
necesar însă ca în cel mai
scurt timp să se ia !măsurile
nara C.C. al P.M.R. din 3—5 pînă la sfirşitul anului econo rie, dintre care se cuvine să-i cuvenite pentru înlăturarea u- V. P. lier, să faci o baie bună cu apă RUSAN),
