Page 86 - 1960-05
P. 86
Nr. 1085 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
€rc^p®ilsb,Itl© a g ric o le colectiv© ÎN SE M N Ă R I Largi posibilităţi pentru
AAAAA J tlim a ia * turiştii străini de a ne
®ă vîndă statului cantităţi sporit© C u 5 m e tri Producţie a studioului „Bie- pări, cu vise şi viaţă de fam i vizita ţara
de lapte şl produse lacta te ! pe zi lorusfilm" din Minslc, filmul lie diferite. O h otărîre a C onsiliului
„Mireasa răpită“ este o reu Opinia locatarilor acţionează
In ultimii ani sectorul socia BIRO ERNEST «snducere ale G.A.G., comitetele Lăcătuşul loan Ometa, ca şl şită satiră îndreptată împo de M in iştri
list din agricultura regiunii director al Lffl.I.L Simeria de conducere ale întovărăşirilor, alţi muncitori de la întreprin triva manifestărilor vechil mo ca o forţă educativă atunci
noastre s-a dezvoltat deosebit pe colectiviştii şi întovărăşitii din derea minieră Barza, nu se rale care mai dăinuie In con cind vreunul din chiriaşi dove Datorită grijii partidului şi
de mult, tot mai mulţi ţărani au predat unităţilor I.G.I.L’. în raion să încheie contracte pen } împăcau cu faptul că după ce < ştiinţa, în caracterele unor oa deşte glnăurl învechite, comite guvernului, turismul în ţara noa
muncitori convingîndu-se de a- tre 3.000 şi 5.000 litri lapte. tru întreaga cantitate de lapte ' se uzau, roţile dinţate de la meni din societatea sovietică. fapte care nu slnt in tonul stră s-a dezvoltat continuu. An
vantajele muncii în comun, de prevăzută în planul de produc perforatoarele „Bohler" nu mai Deşi în minoritate, această ca vremii. de an a crescut numărul oa
superioritatea agriculturii socia Unele consilii de conducere ţie a fi predată către I.G.I.L. foloseau la nimic. Şi aceasta tegorie de oameni ar putea menilor muncii care practică tu
liste. Acest fapt este oglindii ale gospodăriilor agricole colec Paralel cu aceasta, comitetul în vreme ce minerii cereau per dăuna mult societăţii, dacă Eroii noştri îl condamnă in rismul, precum şi numărul oas
şi prin aceea că în timp ce în tive nu au privit însă cu destul raional de partid a trasat ca foratoare mai multe şi în per forţa noului, oamenii cu profil unanimitate pe locatarul abia peţilor de peste hotare care ne
anul 1955 cantităţile de lapte şi simt de răspundere această pro sarcină organizaţiilor de bază fectă stare de funcţionare. Or ei moral nou n-ar reuşi să le de evacuat, care era un beţiv, vizitează tara.
produse lactate predate de u- blemă de mare importantă. Aşa P.M.R. şi organelor de stat să mecanicii, nu le puteau satis maşte, să le anihileze intenţii scandalagiu şi rău platnic, .4tsa
nitătile socialiste ale agricultu se explică de ce în perioada 1 desfăşoare o muncă politică sus face această cerere tocmai din le, să le dezvăluie greşelile. se explică şi rezerva cu care In ultimul timp s-au făcut
rii din regiunea noastră între ianuarie-30 aprilie a.c. gospo ţinută în rîndul ţăranilor colec este primit la început noul lo o serie de construcţii şi ame
prinderii pentru contractarea şi dăriile agricole colective nu au tivişti şi întovărăşiţi care pose cauza roţilpr de care am a- Marele ritm in care a cres catar tlnărul Serghei Terechin, najări care au lărgit baza ma
industrializarea laptelui din Si- dă animale producătoare de mintit. Pînă la urmă însă loan cut populaţia oraşelor, apoi care a venit doar cu două terială a turismului şi permit
Ometa a găsit rezolvarea : prin distrugerile aduse de război, au geamantane cu cărţi. Firea lui ca turiştii să fie găzduiţi în
dat naştere crizei de locuinţe. deschisă, politeţea şi seriozi condiţii optime.
tatea lui, vor cuceri curtnd sim
Recent, Consiliul de Miniştri
meria reprezentau doar 1 la su încheiat contracte decît pentru lapte pentru ca aceştia, perso inovaţia propusă de el cabine Aşa se explică patia colectivu a stabilit printr-o hotărîre o se
tă din planul de producţie al a- 17 la sută din cantitatea pre nal, să încheie contracte cu tului tehnic, roţile au început faptul că şi In lui. cea mai ma rie de măsuri în scopul creării
cesîei întreprinderi, în anul 1960 văzută în planul de producţie I.G.I.L. pentru cel puţin cîte să fie recondiţionate şi relo- <; Uniunea Sovie re afecţiune l-o unor largi posibilităţi pentru tu
ele se ridică la peste 20 ia sută pentru a fi valorificată prin 50-100 litri lapte lunar. dovedeşte Liud riştii străini de a cunoaşte rea
losite. L tică mai sînt a- 11
partamente aglomerate, familii mila Pavlovna Spakovskaia, ma lizările regimului democrat-
din producţia I.G.I.L. Simeria. I.G.I.L. In plus, din cantitatea Urmărind aplicarea în viată a Desigur, inovaţia a necesi
Şi pe această oale deci, gospo contractată, pînă la ora actuală acestor hotărîri, Gomftetul exe tat studiu, muncă, timp. Dar mari înghesuite intr-o cameră. ma frumoasei Svetlana. Ea popular şl frumuseţile patriei
Desigur că pacea şi armonia a- crede că simpaticul nostru tl- noastre.
dăriile agricole colective contri gospodăriile agricole colective cutiv ai Sfatului popular raio se pare că mai mult timp ce cestor locatari depind de com Astfel, pentru turiştii din ţă
portarea, omenia, şi respectul rile socialiste, care vin în gru
buie Ia crearea fondului cen nu au predat decît 4 la sută. nal Hunedoara, în colaborare cu re... calculul recompensei !no pe care-l poartă unii faţă de năr, un om cu o cultură alea puri organizate, viza de intra
tralizat al statului. De această La nerespectarea planului de conducerea I.G.I.L. Simeria, a vatorului. fată, pe scurt, filmul să, este inginer şi-l socoteşte
faptelor.
sarcină importantă s-au achi contractări de către unele gos întocmit un plan de măsuri în o partidă excelentă pentru fii re în R.P. Romînă se desfiin
ceilalţi.
tat cu succes cele mat multe podării agricole colective contri baza căruia au fost organizate O adresă plecată în ziua de
Eroii filmului nostru, loca ca ei. Dar să lăsăm restul la ţează. Pentru vizitatorii din al
gospodării agricole eoiective. buie şi faptul că nu toate au Ieşiri comune pe teren. Această 18 aprilie a.c. de la cabinetul te ţări se aprobă introducerea
Astfel, G.A.G. „înfrăţirea“ din acordat atenţia cuvenită amena acţiune a dat rezultate din cele tehnic către serviciul mecanic- tarii urnii astfel de apartament, aprecierea spectatorului. vizei turistice care se va acor
da imediat şi fără nici o taxă
Streisîngîorgiu a contractat cu jării de adăposturi corespunză mai bune. Numai în zilele de şef şi secţiile ateliere şi Mu- cu neînsemnatele lor fricţiuni, Prin construirea caracterelor pe baza dovezii prezentate de
I.G.I.L. Simeria cantitatea de toare pentru animale. 12 şi 14 mai a.c., bunăoară, s-au »ariu, prin care se cereau date constituie un colectiv unit in celorlalţi locatari, a problema
45.000 litri lapte depăşindu-şi încheiat contracte cu gospodă L fn legătură cu comportarea ro- care toţi sînt gata să sară în ticii vieţii acestora, filmul o- agenţia turistică contractantă.
prevederile planului de produc Există apoi gospodării agri riile agricole colective din ra > fii şi calculul tehnico-economic ajutorul unuia ajuns la vreun
cole colective care deşi au avut
necaz, fiecare participă la bu feră portrete şi fapte intere Hotărîrea Consiliului de Mi
ţie cu 13,5 la sută, G.A.G. „1 la dispoziţie credite din partea ion pentru 475.000 litri lapte fa y al Inovaţiei (date necesare pen-
Mai“ din Nădăştia Inferioară a statului, nu şi-au mărit şi îm tă de 149.000 litri cît a fost curia celuilalt. Şi totuşi ei sînt sante prin valoarea lor umană niştri stabileşte pentru O.N.T.
tru premierea inovatorului), n-a „Cnrpaţi“, unele ministere şl
încheiat contracte pentru 100.000 bunătăţit şeptelul cu animale de contractat pînă la 1 mai a.c. ' căpătat răspuns nici la data de
caractere diferite, cu preocu- şi diversitatea lor. comitete executive ale sfaturilor
litri, adică pentru întreaga can mare productivitate. Aşa se ex Reiese deci că gospodăriile a- 21 mai, adică timp de mai bine de populare o serie de sarcini in
titate prevăzută a fi predată în plică de ce gospodării agricole gricole colective din regiunea o lună I Veţi crede poate că-t vederea asigurării unei cît mai
anul 1960, conform planului de colective cum sînt cele din sa noastră pot să contracteze cu departe. Nu, nici vorbă ; nici bune şi multilaterale deserviri a
turiştilor străini care ne vizi
producţie. întreaga cantitate pla tele Lăpugiu şi Lăsău din raio statul cantităţi mult mai mari 200 m tează ţara.
nificată au contractat-o şi gos nul Ilia, Lunca Moţilor şi Rişca de lapte şi produse lactate. Este Dar pentru că-i vorba de
podăriile agricole colective 'din din raionul Brad, Gelmar, Vi necesar ca în cel mai scurt timp AU DEPAŞiT PLANUL
satele Aurel Vlalcu, raionul O nerea şi Şibot din raionul Orăş să se analizeze în fiecare unita calcule ne permitem să facem
răştie, Abucea, raionul Ilia, şi tie, Peştişul Mare şi Seuleşti te posibilităţile existente şi pe şi noi unul: viteza cu care pu Pentru ca fiecare ţăran mun
din raionul Hunedoara, Peşteni- măsura acestora să se vîndă sta tea circula această adresă pen citor să devină membru al unei
altele. ta şi Ostrov din raionul Haţeg, tului cantităţi corespunzătoare, tru ca într-o lună să ăjuugă unităţi cooperatiste, consiliile
lie că nu au încheiat contracte, lucru care va contribui la sa rezolvată la cabinetul tehnic, cooperativelor din raionul O-
Ocupîndu-se îndeaproape de fie că au încheiat pentru canti tisfacerea cerinţelor mereu cres- trebuia să fie de... 5 m. pe zi. răştie, cu sprijinul U.R.C.C.,
sporirea producţiei de lapte, tăţi mult mai mici decît cele cînde ale oamenilor muncii din Se pare însă că e o viteză prea desfăşoară o activitate susţinu
prin îmbunătăţirea furajării a- prevăzute în planul de produc regiunea noastră. mare. de vreme ce adresa n-a tă în vederea înscrierii de noi
nitrialelor şi a îngrijirii lor, nu ţie. ajuns încă f membri şi pentru încasarea în
meroase gospodării agricole co întregime a. părţilor socia
lective au reuşit să obţină zil Nici unele sfaturi popu N. ANDRONESGU le subscrise. Drept urma
nic 10-12 litri lapte pe cap de lare comunale nu sprijină 'A, W W re, în primele trei luni
vacă, fapt care a creat posibi în suficientă măsură ac
litatea predării unor cantităţi ţiunea de încheiere a contrac -©ffls
sporite de lapte către unităţile
I.G.I.L. Numai în luna aprilie telor pentru lapte şi produse lac ale acestui an, U.R.C.C. O-
a.c. unele gospodării agricole tate. rnştie a îndeplinit în propor
colective cum sînt cele din Pri- Analizînd ritmul de colectare ţie de 112,5 la sută sarcinile de
caz, raionul Orăştie, Baia de şi de încheiere a contractelor, co plan la înscrierea, de noi mem
Criş. raionul Brad, Silvaşul In mitetul raional al P.M.R. Hune In pragn! încheierii programe artistice în localităţi bri, iar la încasarea părţilor
terior, raionul Haţeg şi altele doara a îndrumat consiliile de anului şcolar le Pui şl Baru Mare. Scenă din filmul „'Mi sociale în proporţie de 104,5 la
m- reasa răpită“ care rulea
Ne aflăm în pragul încheierii Cu ocazia turneului organi ză la cinematograful „Fi- sută. IOAN BUCUREŞTEANU
anului şcolar. Aceasta înseamnă zat, artiştii amatori din Călan limon Sirbu" din Deva. corespondent
că atît din partea cadrelor di au vizitat şi peştera de la Oha
ba Ponor.
dactice cît şi a elevilor, în
aceste zile se cer eforturi în C. CHIR IAC
zecite.
„Tradiţii stih fifice succese în măiestria inter Combaterea manei B!ft PBOBBÂM UL B E
Problema încheierii anului şco
,P
' ateiste in fara noastră” pretării artistice. Acest lu lar constituie o preocupare de cartofului 27 MAI 1960
cru a făcut ca spectacolul
Acum citeva zile, in Sala prezentat nu de mult de seamă a cadrelor didactice de PROGRAMUL I : 7,30 Sfatul medi Raj Anand ; 21,00 Muzică uşoară de
Sfatului popular raional ălrt ansamblul de cintece şi ăan- la şcoala de 7 ani din Certeju! cului : Prevenirea bolilor contagioase Solovlov Sedoi din filmul „Ea vă iu
Haţeg un numeros auditoriu 'suri să fie repetat la cere care apar vara; 8,30 Melodii popu beşte“ ; 21,15 Jurnalul satelor; 22,30
a urmărit cu un deosebit in-i rea publicului. de Sus, raionul Ilia. Astfel, con Mana cartofului este una din pete brune-negricioase, care de lare romîneşti; 9,50 Fragmente din Concert de noapte.
teres conferinţa tovarăşului siliul pedagogic al şcolii a dis bolile mult răspîndite Ia acea termină înnegrirea şi uscarea opera „Don Juan“ de Mozart; 11,03
Alexandru Boboc, asistent u- De frumoase aprecieri s-a cutat zilele trecute modul în stă cultură şi produce pagube acestora. Tuberculii atacaţi nu Muzică populară rusă; 11,30 Val PROGRAMUL 11: 14,07 Concertino
niversitar din Bucureşti, in bucurat şi activitatea cercu care se va face recapitularea care ajung pînă la 30-40 la se deosebesc la început de cei suri; 12,10 Poemul simfonic „Lucea pentru harpă şi orchestră de coarde
tim a tă : „Tradiţii ştiinţifi lui dramatic, spectatorii pie finală a materiei, stabilindu-se sută din recoltă. Boala se ma sănătoşi decît prin secţionare, fărul“ de Pascal Bentoiu ; 12,30 Cînic- de Alfred Mendelsohn; 15,00 Concert
ce ateiste In ţara noastră". sei intr-un act „Se împrăş în acest scop un program mi nifestă pe toate organele aerie cei bolnavi prezentînd un inel ce şi jocuri populare romîneşti; 13,35 de estradă: 16,15 Muzică populară
tie norii" au răsplătit prin nuţios. ne şi subpămînfene ale plantei, brun care progresează spre cen Rodesc invesliţiile noastre; 14,30 Sce din diferite regiuni ale ţării; 16,50
In după-amiaza aceleeaşi aplauzele lor arta interpre cu excepţia rădăcinilor. Pe frun tru sub forma unor dungi brune. ne din operete; 15,50 Emisiune lite Curs de limba rusă ; 17,35 Interpreţi
zile, tov. Alexandru Boboc ţilor. La concursul bienal de Pe baza planului întocmit de ze apar pete galbene, neregu Alai tîrziu boala se manifestă rară ; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 17,30 de muzică uşoară din R. Cehoslovacă ;
s-a deplasat în localitatea teatru „1. L. Caraglale" a- conducerea şcolii, cadrele didac late, la început izolate, apoi şi la suprafaţa tuberculului sub „Păcală şi rudele lui“ — eroi din 18,05 Muzică distractivă interpretată de
Clopotiva unde a conferen ceşti artişti aviatori au cu tice din Certejul de Sus au şi se unesc, se brunifică şi ţesu forma unor dungi brune, adîn folclorul popoarelor; 19,05 Actualita fanfară ; 19,00 Muzică uşoară de Va-
ţiat în faţa a peste două cerit primul loc pe raion. trecut la punerea în aplicare a turile se distrug. Pe partea in cite. tea din ţările socialiste ; 20,20 Noapte sile Vesclovski şi Geh) Solpinoncs-
sute de ţărani muncitori a- programului de recapitulare în ferioară a frunzelor, în dreptul bună,, copii: „Leul şi capra" de Mulk cu; 19,30 Teatru la microfon: „Nop
dunaţl în sala căminului Pentru ţăranii muncitori tocmit. Primele rezultate obfi- acestor pete se observă un puf Tratamentul chimic se face ţile tăcerii“ — adaptare radiofonică
cultural. După conferinţă, din comunele apropiate au i nute, dau garanţia că elevii şco prin stropirea culturilor cu zea 27 MAI 1960 după piesa lui Tcofil Buşccan; 21,01
tovarăşul Alexandru Boboc fost puse in scenă mai mul lii elementare din Certejul de aib-cenuşiu, alcătuit din orga mă bordeleză 1 la sută înainte DEVA: Mireasa răpită; ALBA IU- Jocuri populare romîneşti; 21,15 Mu
a răspuns la unele întrebări te piese tratînd teme lega Sus vor încheia cu bine anul de înflorit şi după scuturarea LIA: Tamango i Cinematograful dc zică uşoară.
şi s-a întreţinut cu ţăranii te de viaţa satului. Aces şcolar. In urma consultaţiilor a- nele de înmulţire ale ciupercii. petalelor. Stropitul trebuie fă
muncitori din sat. te piese au fost prezentate cut pe timp frumos şi fără vînt BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, 6 ,00,
atlt pe scenele căminelor cordafe, o seamă de elevi, care Pe tulpini apar de asemenea Pentru stropirea unui hectar 7.00, 11,00, 13,00. 15,00, 17,00,
F. PETRESCU culturale din împrejurimi cît în cursul anului şcolar au j cultivat cu cartofi se folosesc 19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul
corespondent şi la clubul muncitoresc din 800-1.000 litri zeamă bordeleză !), 14,00, 16,00, 18,00, 21,30, 2.3,00
localitate. rămas în urmă, au reu- . care are şi un efect favorabil (programul II).
Muncifori-efavi fruntaşi asupra creşterii plantelor. Prin
'Merite deosebite în orga şit să obţină note mai ' aplicarea acestor stropiri se -O -
nizarea şi desfăşurarea a-
bune şi să-şi îndrepte si
tuaţia la învăţătură.
I. DIACONFSCI1
Pe Ungă uzina „Victoria" cestor programe le-au avut Concursul m'omeriJor MANA CARTOFULUI combate şi păta rea brună a altădată; BRAD: Dragoste pe note; m iz t m m m m m m k
din Călan funcţionează o tovarăşii: Remus Judele, Atac la frunze frunzelor (alternarioza). Recol ILIA: Dragostea nu se cumpără; HA
şcoală medie serală ale că Dumitru Stănescu, losif Ma- In sala căminului cultural din tarea tuberculilor trebuie făcută ŢEG : Pe ţărmuri indepăriaie; HUNE PENTHIJ 24 ORE
rei cursuri sînt frecventate ringer, Dumitru Marin, Fri- Vaţa de Jos, raionul Brad, s-a la maturitate, pe vreme frumoa DOARA: Enrico Caruso / ORAŞTIE: Vreme nestabilă cu cerul variabil
de numeroşi muncitori din deric Secler şi alţii. ţinut concursul pionierilor — Fiica mea trăieşte la Viena; Mizera ziua şi cu înseninări în cursul nopţii.
uzină. faza comunală. să şi uscată. bilii! PETROŞANI: Părinţi şi copii: Ploi izolate în cursul după-amiezii.
i. c o st iu c Aplicînd la timp şi în bune lucătoarea de bascheţi SEBEŞ: Cea Temperatura staţionară; ziua între
Conducerea uzinei încura corespondent Pentru faza intercomunală sul s-a oprit la miezul nopţii; SIME 20—26 grade, iar noaptea intre 6 — 10
jează pe toţi cei ce vor să s-au calificat corul şcolii elemen condiţiuni aceste măsuri, vom RIA : Oameni şi lupi / IONEA : Se grade. Vînt potrivit cu intensificări
înveţe şi le creează condi Cififori activi tare de 7 ani din Vaţa de Jos. obţine recolte mari de cartofi cretul cifrului i TEIUŞ: Alarmă la din sectorul nord şi nord-vest.
ţii pentru a se putea pre echipa de dansuri a şcolii de şi de bună calitate. graniţă/ ZLATNA: Virsta dragostei; PENTRU URMĂTOARELE
găti temeinic. Biblioteca din comuna Ri~ 4 ani din B’asarabasa, o forma APOLDUL DE SUS: Omul cu pan
biţa, raionul Brad, a înre ţie vocală a şcolii de 4 ani din Ing. STELIAN SARARU taloni scurţii CĂLAN: Lumină in în 3 ZILE
Printre muncitorii-elevi cu gistrat în acest an rezulta Birtin şl solista vocală Florica cercetător !a Staţiunea horticolă tuneric. Vreme stabilă cu temperatura în
bune rezultate în muncă şi te demne de luat în seamă. Petruceanu de Ia şcoala elemen uşoară creştere.
învăţătură se numără Gheor- Astfel, cei 73 de cititori din tară din Vaţa de Jos. (jeoagiu
ghe Cărbunarii şi Rudolf acest an au citit pînă in
prezent 248 de cărţi. Cu ocazia concursului s-au Se extinde mecanizarea
Czipţer din clasa v ill-a , evidenţiat şi pionierii şcoli
Dintre cei mai activi citi lor elementare din Tîrnava dc Conducerea în lea funicular tip lui III să fie date PRODUCA TORI!
Pavel Nicolaescu şi Candin tori sînt colectivistele Sa Criş, Prihodişte şi Vaţa de Sus treprinderii fores „Wyssen“ — la par în folosinţă — pe
bina iancu, care a citit un tiere Sebeş, a luat chetul „Vuitori“ din întreprindere — cel \ TuîideţS osie la t a s w S fixat de sfatul popular,
Trifan din clasa a ix-a , număr de 9 cărţi, printre ca De menţionat este faptul că măsuri corespun puţin 5 funiculare
zătoare ca în a- sectorul de ex tip „Wyssen" şi
precum şi Maria Felcete şi ploatare forestieră
loan M. Popa din clasa a re .,Simple povestiri" de şcolile din satele Căzăneşti şi cest an să fie ex Zlatna. In sectorul trei funiculare tip > fiţi primii ia predarea itoai d in c o te
X-a iar din ultimul an cel Tuăor Arghezi, „Poezii" de Prăvăleai n-au participat Ia
mai bun s-a dovedit a fi Mihail Eminescu, „Povestea concursul pionierilor organizai tinsă mecanizarea Zlatna a mai fost „Mîneciu".
procesului de pro pusă în funcţie şi La instalarea ce ţ ş i c o n tr a c te c ă tr e c e n tr e le d e c o le c ta r e D . C. A . \
Iancu Muşat. unui om adevărat" de Boris la centrul de comună Va{a dc ducţie în sectoare o cojitoare meca lor două funicu P redîn d tină de bună calitate, obţin eţi pre-\
C. TEODORU Polevoi şi altele, Ileana O- Jos. le de exploatare nică pentru celu lare şi-a adus o Iţiiri ava n ta jo a se, m ărindu-vă venitul g o sp o d ă riei
corespondent bădâu. care a citit volumul
VLAD I. VLADUJ forestieră. Anul a- loză. contribuţie însem / voastre.
11 de opere al maestrului cesta, au fost in In prezent se lu nată echipa de in
Dragoste pentru arfa* M. Sadoveanu, „Răscoala“ Artişti? amatori stalate şi date în crează la întocmi stalatori condusă ) O dată cu p red a rea cotelor, v a lo r ific a ţi p r i
de L. Rebreanu.. Tovarăşa Sn turneu folosinţă, două fu- rea proiectelor şi de Puiti Luca, pre n o s u l d e lin ă , p r e d în d ii- l la c e n tr e le d e c o le c ta r e
Cercul dramatic şi ansam- Aurelia Manea a citit de a- niculare. Un funi- documentaţiei ne cum şi loan Bre-
{ blul de cintece şi dansuri al semenea ..Originea omului“ cular tip „Mîne- cesare punerii în zeanu, instalator de \ D . C . A , c a re p lă te s c p r e ţ u r i d e a c h iz iţie . ^
? muncitorilor de la uzina de I. Mirza. „Viaţa înain Ansamblul de cînfece şi dan ciu“ in parchetul funcţiune şi a altor funiculare şi şef de 5 C e n tr e le d e c o le c ta r e D . C. A. f u n c ţio n e a z ă în \
v „Victoria“ din Călan înre- te de naştere“ de Dr l. Pop suri a! clubului muncitoresc „Balele" din sec funiculare Se pre echipă. Lc o m u n e le ş i la te r m e n e le f i x a t e p r in d e c iz ia sfa -\
,, 11 Iunie“ din Călan a prezen \
/ gtstrează pe zi ce trece noi şi altele. 1 tat în zilele de 21 şi 22 mai torul de exploata vede ca vină la CLEMENT BOPT a f u l ui popular.
re Oaşa, iar al doi sfirşitul trimestru tehnician silvic / V V W W S A V \ r W V v 'v /W V \ A / W \ . , V W V V W \ V W W W ’v