Page 87 - 1960-05
P. 87
Pas. 4 b /ui. »0^1 -y ..J U ).Ul Nr. 1685
j u It u n e L e s Ü r i * .u ffim e le s iln t • Opinia publică mondială
se pronunţă pentru încetarea
provocărilor şi consolidarea păcii
BAGDAD 25 (Agerpres). — ceasta arată că imperialiştii a-
TASS anunţa: Consiliul Naţio mericani sînt duşmanii păcii. In
nal ai partizanilor p?ícii din Irak declaraţie se subliniază de ase
a dat publicităţii „un protest menea că condiţiile prezentate
liotărît împotriva acţiunilor pro dc N. S. Hruşciov pentru parti
vocatoare ale S.U.A. care au ciparea Uniunii Sovietice la con
torpilat conferinţa Ia nivel înalt, ferinţa la nivel înalt sînt cu to
Lucrările sesiunii speciale Critici ia adresa pol precum şi împotriva poziţiei tul fireşti şi juste.
preşedintelui Eisenhower care
poartă răspunderea pentru a- *
B ului d© Securitate al O, fNLU, promovatede guvernul S.U.A. probarea acestor acţiuni". DELHI 25 (Agerpres). — le c
Partizanii păcii din Irak se ţia din Bengalul de vest a Con
siliului păcii pe întreaga Indic
adresează Consiliului de Secu a organizai la Calcutta un mare
miting care s-a desfăşurat sub
NEW YORK 25 (Agerpres). voite în numele „unităţii aliaţi primejdie nu de zborurile avioa WASHINGTON 25 (Agerpres). şedintelui asupra pericolelor a- ritate care examinează proble lozinca dezarmării generale şi
totale. Rezoluţia adoptată de
In cea de-a 2-a jumătate a zilei lor“ să sprijine orientarea ge nelor americane deasupra — Din relatările agenţiilor şi cestor zboruri înainte de con ma acţiunilor agresive ale avia participanţii la miting condam
nă aspru acţiunile preşedintelui
de 24 mai, în Consiliul de Secu nerală a politicii americane au U.R.S.S., ci de... faptul că U organelor de presă occidentale ferinţa la nivel înalt. Ea este ţiei militare a S.U.A. constitu S.U.A., Eisenhower, şi politi
ca sa.
ritate al O.N.U. au continuat fost nevoite să recunoască ca niunea Sovietică a pus proble în legătură cu atmosfera po o serioasă înfrîngere pentru ind o primejdie pentru pacea
dezbaterile pe marginea proble racterul profund ilegal al acţiu ma acestor zboruri în Consiliul litică din Statele Unite în to Alţan Dulles şi agenţia cen generală şi îi cer „să restabi
mei ridicate de guvernul sovie nilor agresive ale S.U.A. Ast de Securitate. iul campaniei electorale, reies trală de investigaţii... Ea este o lească respectul faţă de dreptul
tic cu privire la acţiunile agre critici tot mai vil din cele mai serioasă înfrîngere pentru pre internaţional". Consiliul Naţio
sive ale aviaţiei militare a fel, reprezentantul Franţei, Be- Ga şi ceilalţi reprezentanţi ai diferite cercuri ale opiniei pu şedinte şi pentru întreg siste nal al partizanilor păcii din Irak
S.U.A. împotriva Uniunii Sovie rard, care a luat cuvîntul pri ţărilor N.A.T.O. şi reprezentan blice faţă de politica cercurilor mul său de a delega puteri ia atitudine pentru încetarea
tice, acţiuni care creează o pri mul la 24 mai în Consiliul dc tul Italiei şi-a asumat sarcina guvernante care au provocat prezidenţiale unor subordonaţi, „războiului rece“, lichidarea ba „Preşedintele Eisenhower, se
mejdie pentru pace. eşecul convorbirilor de la Pa în momente critice din istoria zelor militare şi retragerea tru
Securitate, nu a putut să nu re nedemnă de a justifica zborurile ris. naţiunii“. pelor străine de pe teritoriile al spune în rezoluţie, a dot un e-
in aşteptarea discuţiilor, pe tor ţări.
culoarele O.N.U. şi în cercurile cunoască că „de fapt incidentul agresive şi politica guvernului Pierderea de prestigiu sufe Pină şl revista „Newsweek“, xernplu periculos sprijinind zbo
ziaristice au fost analizate re rită de S.U.A. în ochii opiniei care într-un lung articol în RANGOON 25 (Agerpres).
zultatele primei zile de dezba care a avut loc la 1 mai şi american. Intr-un discurs nebu publice din lumea întreagă este cearcă să justifice acţiunile Corespondentul agenţiei China rurile în scop de spionaj ale a-
teri în Consiliul de Securitate oglindită pe larg în coloanele cercurilor agresive, recunoaşte Nouă transm ite: In declaraţiile
pe marginea problemei impor zborurile pe care le condamnă los el a elogiat cu zel propune presei occidentale. că „fabula neputincioasă pu date publicităţii la 23 mai, Pre vioanelor americane deasupra
tante şi urgente ridicate de U- blicată de guvernul nostru zidiul Frontului unităţii naţio
niunea Sovietică. In aprecierea guvernul U.R.S.S. intră în ca rea americană cu caracter de „Preşedintele şi odată cu el, drept camuflaj pentru inciden nale al Birmaniei şi Consiliu! teritoriului Uniunii Sovietice.
acestor rezultate se subliniază guvernul republican, au suferit tul cu avionul ,,U-2“, a fost o Congresului sindicatelor din Bir
îndeosebi contrastul categoric tegoria activităţii de spionaj“. spionaj cu privire la „cerul des în mod evident o puternică greşeală“. Iar Roswell Garst, mania declară ca sprijină cu Acest sprijin al preşedintelui
dintre poziţia calmă, profund ar pierdere de prestigiu“ („Ti fermierul din Iowa critică mult hotărîre poziţia Uniunii Sovieti
gumentată, plină de demnitate Prin aceasta reprezentantul chis“, sprijinind astfel încercări mes“ din Londra). „Primul mai sever această „greşeală“. ce la conferinţa la nivel înalt Eisenhower a distrus baza mo
şi pătrunsă de o fierbinte dra fapt căruia trebuie să-i facem „Trimiterea avionului „U-2“ şi condamnă cu asprime S.U.A,
goste de pace a guvernului so Franţei a atestat de fapt carac le S.U.A. de a impune Organi faţă, din păcate, este grava deasupra teritoriului sovietic, pentru torpilarea acestei confe rală pentru conferinţa Ia nivel
vietic, expusă în Consiliu de că pierdere de prestigiu şi încre chiar în ajunul conferinţei la rinţe.
tre ministrul Afacerilor Externe terul agresiv şi provocator al zaţiei Naţiunilor Unite rolul de dere pe care a suferit-o preşe înalt. Asemenea acţiuni sînt pe-
al Uniunii Sovietice, A. A. Gro- dintele Eisenhower... incidentul nivel Înalt, a declarat el, a Reîerindu-se la violarea spa
rniko, şi poziţia inconsistentă a zborurilor americane. Berard a agent în culegerea datelor cu cu avionul „U-2“ a determi ţiului aerian al Uniunii Sovie riouloase pentru cauza păcii ge
reprezentantului american care nat pe cei mai buni prieteni ai fost o stupiditate. A fost tot tice de către un avion american
s-a redus la subterfugii mărunte declarat că „această activitate caracter de spionaj pentru Pen Statelor Unite din alianţa oc nerale şi pentru independenţa
şi la negarea cu impertinenţă a cidentală să ajungă la conclu atît de stupid şi de tragic cînd de spionaj, Prezidiul Frontului
unor fapte evidente. este, fără îndoială, regretabilă tagon. zia că actuala conducere a unităţii naţionale al Birmaniei şi suveranitatea ţărilor aîro-a-
S.U.A. se caracterizează prin preşedintele a declarat în faţa subliniază în declaraţia sa: A-
Jalnice şi neconvingătoare au şi se poate spune că ea consti- birocratism şi stîngăcie“. (Jo- si atice". ':1
fost pe acest fond subterfugiile îuie un amestec în treburile in seph Alsop în „New York He omenirii că Statele Unite vor
la care a recurs reprezentantul terne ale altei ţări. Guvernul A produs o puternică impresie rald Tribune“ ). Luînd cuvîntul la miting V.
american Lodge. El s-a referit meu, a declarat reprezentantul cuvîntarea delegatului Poloniei. continua zborurile“. Mukherji, redactor ai ziarului
îndeosebi la faptul că avionul Franţei, ar dori ca statele să Michalowski. Ultimele evenimen Cunoscutul comentator Ja „.lungantar", a subliniat că
,,U-2“ nu a fost înarmat cu toate se abţină de la o asemenea ac te au arătat, a spus el, că pro mes Restcn de la „New York
fi că în prezent întreaga lume ştie tivitate“. blema supusă de guvernul so Times“, analizînd urmările convocarea conferinţei la nivel
că echipamentul acestui avion vietic Consiliului de Securitate conferinţei de la Paris, arată înalt a fost pregătită prin efor
cuprindea mijloace cum sînt a- Reprezentantul Franţei, dînd are o uriaşă importanţă. Gom- că aceasta este „o serioasă în- turile neobosite ale preşedinte
parataj pentru detectarea elec dovadă de o totală inconsecven bătînd afirmaţiile eronate ale frîngere pentru secretarul de lui Consiliului de Miniştri al
tronică a sistemului sovietic de ţă, şi-a exprimat însă îndoielile reprezentanţilor S.U.A. şi ai pu stat Herter şi consilierii săi U.R.S.S.. N. S. Hruşciov. Con
radar, folosit în apărarea anti în legătură cu caracterul ur terilor occidentale, delegatul Po care nu au atras atenţia pre
aeriană, şi aparataj pentru foto gent al problemei discutate. loniei a arătat în mod convin ferinţa a eşuat încă înainte dc
grafierea de la mari înălţimi. Găutînd să scoată basma curată gător că zborurile aviaţiei mi Un satelit-spion a începe datorită intrigilor ur
pe partenerul său major din ca litare americane deasupra teri
Este semnificativ faptul că drul N.A.T.O., reprezentantul toriilor altor state constituie o lansai de S. II. Â. zite de aţîţătorii la rr.r'- ' ^ >
numai cu o săptămînă înaintea Franţei a declarat că delegaţia încălcare grosolană a principiu ricani.
cuvîntării diplomatului ameri sa „are îndoieli serioase în ceea lui suveranităţii statelor, a di NEW YORK 25 (Agerpres). —
can, revista ,.Time“ anunţa, de ce priveşte caracterul agresiv feritelor tratate şi a Gartei TASS anunţă : La 24 mai Statele Uni Din Republica Populara Chineză
exemplu, că instalaţiile pentru al acţiunilor asupra cărora O.N.U. Totodată el a subliniat te au lansat de la baza de expe
fotografierea cu ajutorul raze este atrasă atenţia în Consiliul că S.U.A. participă la majorita rimentare de la Gap Ganaveral (sta
lor infraroşii sînt capabile să de Securitate“. Reprezentantul tea acestor tratate. tul Florida) un satelit artificial al
„cuprindă largi suprafeţe“ de păraîntului denumit „Midas“ cu greu
pe teritoriul sovietic, fixînd „co Franţei a recunoscut că activi Michalowski a criticat cu as tatea de 2 tone şi jumătate. Acest sa
şurile fabricilor“, adică obiecti tatea de spionaj, de felul celei prime politica de spionaj aerian telit a cărui aparatură este destina
vele industriale ale U.R.S.S. desfăşurate de aviaţia america proclamată de secretarul de Stat tă culegerii de informaţii de spionaj
nă, „este din păcate o practică al S.U.A. Această nouă doctri cu caracter militar se bucură în
Apărarea — de o înaltă ţi statornicită în zilele noastre“. nă, care poate fi denumită doc S.U.A. de o mare reclamă, dîndu-i-se
nută morală — a principiilor Berard a afirmat că acţiunile trina Herter, a spus el, consti numele întrucîtva surprinzător de
relaţiilor internaţionale, pe de agresive ale aviaţiei americane tuie o încercare de a „înlocui „Spionul cerului“, probabil în spiritul
o parte, şi subterfugiile State n-ar reprezenta „o încălcare a dreptul internaţional prin legea programului actualei politici ameri
lor Unite, pe de altă parte, — dreptului internaţional“ şi a de junglei“. cane.
acesta este bilanţul unanim re
cunoscut al primei zile a dezba clarat în încheiere că delegaţia încălcarea principiului suve Forţele aeriene militare ale S.U.A.
terilor în Consiliul de Securitate. au anunţat că satelitul „a fost plasat
sa nu va sprijini proiectul de ranităţii, a continuat delegatul pe orbită“ dar că „orbita pe care a j
Cea de-a doua zi a discuţii fost plasat nu poate fi stabilită cu
lor în Consiliul de Securitate a rezoluţie prezentat de Uniunea Poloniei, nu poate fi judecată precizie din cauza defecţiunilor insta
demonstrat că chiar şi acele sta laţiei de catculat“.
te oare se află în strînse relaţii Sovietică. prin interesele unui stat sau
de alianţă cu S.U.A. şi sînt ne-
In spiritul complicităţii Ia ac chiar ale unui grup de state.
ţiunile agresive ale aviaţiei a- „Uzurparea acestor drepturi
mericane a vorbit şi P. Dixon, ne-ar duce la haos şi la acţiuni
reprezentantul Angliei. El a în ilegale. Eă ne împinge în sfera
cercat să justifice zborurile în periculoasă a agresiunii şi fri
scopuri de spionaj ale avioanelor zează ostilitatea făţişă“.
militare americane deasupra te In încheiere, reprezentantul
ritoriului U.R.S.S., afirmînd că Poloniei a declarat că Consiliul
..ele sînt o consecinţă a lipsei de Securitate trebuie să resta
de încredere“ dintre cele două bilească legea respectării obli
mari puteri. gaţiilor asumate şi comportarea
Reprezentantul Argentinei a corectă în relaţiile internaţiona
declarat că nici un considerent
nu poate justifica încălcarea le. Intrucît tocmai acestea con
principiului inviolabilităţii tutu
stituie ţelul proiectului rezolu
ror ţărilor. El a declarat însă ţiei sovietice, delegaţia Poloniei
imediat că pacea ar fi pusă în va vota pentru acest proiect. Tînăra fila
<s» IreEte»? <!><2>..3. o o - «s* . toare fruntaşă
Ciao Men-tao
Clndva, mal precis din anul 1933 in se considere chiar şi trimisul lui Dum de ia filatura
pinii in 19-15, pe scaunul de cancelar nezeu din ceruri pe pămint pentru a de bumbac nr.
al Germaniei fasciste şedea o figurâ „apăra pacea" şi pentru a „salva" po 1 din Sian, nord-vestu!
iiispăiminiâtoare. unul care întruchi porul german de la pieire. Acest con R. P. Chineze, a ajutat
pa nebunia şi aiureala, visurile cele siderent l-o fi avut şi cînd a aplaudai alte 12 filatoare din uzină
mai ticăloase ; unul care in memoria „domniei” lui Hitler interesează mai dar totuşi d biruiţi o asemenea ar O aventură ce se poate de „dragostea" lui pentru pace. Dar pe ministrul său Slraus care vorbea, să devină fruntaşe. Cu
popoarelor nu poate trezi decit ură şi puţin. Dar ce funcţie are el in pre mată şi-a format şi nu după mult transforma Iti catastrofă pe măsură ce vorbea despre aşa ce
dispreţ, indignare şi furie. El este de zent contează ceva mai mult. timp, ministrul său de război '— va, intensifica înarmarea. Iar alunei fără ruşine „despre mina care să sc ajutorul ei, brigada din
parte de a se număra in rindul con Strauss — a început să se fălească Comparind drumul lui Hitler cu cel cind s-a văzut destul de înarmat, şi-a
ducătorilor poporului german / ceea ce Se ştie că mai bine de 10 ani, spri întocmai cum. se fălea cu armata ce pc care a păşit în mod vădit Ade dat arama pe faţă — a început inva usuce dacă va mai apuca vreodată care face parte a primit
a făcut cl pentru acest popor nu se jinit de cercurile reacţionare din Occi o conducea şi pe timpul cînd era sub nauer, rezultă că nu e nici o deose darea unor state, a început războiul
va putea uita niciodată. Şi nu numai dent, Adenauer, a păşit tiptil, tiptil alternul tui Hitler in armata fascistă. bire intre unul şi altul. Ca şi Hitler, singeros a căror urme n-au dispărut arma". titlul de brigadă model.
poporul german ci toţi oamenii iu- pină in palatul prezidenţial improvizat Nu i-a fost apoi uşor deloc lui 'Ade Adenauer militarizează economia na
biiori de pace văd în „persoana" lui la Bonn şi s-a încoronat ca „domn" nauer, dar pină la urmă a reuşit, să ţională şi pregăteşte ţara de război 1 încă. Analizindu-l şi sub acest aspect, re 7 ani consecutiv ea şi-a
Miller pe cel mai fioros criminal, văd al părţii de apus a Germaniei. Şi obţină „permisiunea" aliaţilor de a ca şi Hitler, Adenauer a dezlănţuit
!fărădelegile executate din ordinul lui pentru ca să fie în „ton" ca juris încadra armata vest-germană in un val de persecuţii asupra organi Reţeta tui Hitler a fost cit se poate zultă că el nu numai că nu poate fi îndeplinit norma lună de
la Auschwitz, Lidice, Odesa, Sevasto- dicţia, potrivit tradiţiei, s-a intitulat N.A.T.O., apoi să promoveze in pos zaţiilor democratice care a culminat de banditească. La început el vor
pol sau în alte localităţi pe drept cancelar federal. In această ca turi de răspundere a armatei N.AT.O. cu interzicerea activităţii P.C.G.; ca bea despre pace pentru ca să poală considerat un creştin, un adept fidel lună şi a obţinut succese
unde au trecut trupele de sub „co litate, şl ca lider al grupării politice anumiţi ofiţeri şi generali oest-germani şi Hitler, Adenauer propagă idei na organiza înarmarea / a organizat a-
manda" odiosului stat major al lui democrat-creştine ( 0 .C.D.IU.C.S.), A- „specializaţi" încă de pe timpul lui ţionaliste, rasiste, a spaţiului vital. poi oprimarea opoziţiei, vlăguirea ei al ideologici creştinismului, ci este tot mai însemnate in
Hitler. denauer întreprinde tot ce ştie pen Hitler. A reuşit el să facă toate a- Mai mult decit Hitler, Adenauer lup ' in aşa ţel ca să nu prezinte „pericol"
tru a asigura poporului german o cestea, dar neliniştea iot il rodea. Nu tă din răsputeri pentru a răspindi idei pentru Hitler şi partidul său. Ideea un demagog fără margini, un adept ai muncă. Ciao Men-tao a
Au fost deosebit de grele acele zi „soartă" aleasă. putea să se împace cu glndul că ar revanşarde. F,l nu precupeţeşte nimic de revanşă şi telurile propuse spre a
le. Aventura nebunească a lui Hit mata sa nu este înzestrată cu arma pentru intensificarea înarmării ostaşi fi atinse le propaga tot sub parava războiului, promotorul politicii revan-, intrat în serviciul uzinei
ler a dus la pieire multe vieţi, a pro A devenit specialist in a rosti dis rachetă, că pe pămintul R.F.Q., „dc lor săi cu cele mai noi tipuri de ar nul pacifismului. In acelaşi timp, el
vocat uriaşe distrugeri materiale, a cursuri pompoase, evlavioase pe care strajă" poporului oropsit, nu există mament, inclusiv cu armament ato şi cu adepţii Iul, organiza pregătirea sarde, este un adept fidel a! politicii in 1951. Pentru succesele
adus a menirii numai şi numai rău. le brodează cu tot felul de lozinci şi destule baze militare, destule rampe mic. Concomitent cu măsurile de psihologică pentru război şi, insfîrşit,
chemări la luptă pentru o Germanie pentru lansarea armei rachetă, des înarmare, Adenauer şi ministrul său a declanşat războiul. Toate acestea hitleriste, politică falimentară şi de sale deosebite, ea a fost
Var războiul s-a terminat şi Hitler, mare (e vorba de o Germanie între tule poligoane "de tragere, destule ca de Război — Straus — îndepărtaţi le-a făcut în „numele păcii" şi a „co
împreună cu statul său major, a fost graniţele din 1938), unită şi „liberă". zărmi, destui ofiţeri şi soldaţi in mult de realitate şi lipsiţi de noţiu laborării" intre state. Numai că ţelu- mult compromisă. aleasă delegată la al
nevoit să capituleze fără nici un fel Ca un înflăcărat „patriot", pe calea struiţi. Şi pentru ca să nu rămină nile cele mai elementare ale bunului 1 rile şt maşinaţiunile sale au fost des
de condiţii. Odată cu terminarea răz undelor trimite „supuşilor" săi me „compromis" a făcut tot ce i-a stal simţ, rostesc discursuri febrile despre coperite şi pentru fiecare om al zile Dacă ar fi să se traducă in fapt VHT-lea congres al P.C.
boiului, popoarele lumii au dat de pe saje, felicitări şi urări de „bine", iar în putinţă să „rezolve" şi aceste pro pace şi despre „dragostea" lor pen lor noastre — iubitor de pace — apa
umeri o povară grea, iar speranţele pe pămintul „sfint" al „făgăduinţei". bleme. Şi le-a „rezolvat". Da, dar cum tru pace. Cită naivitate / Pe cine vor re clar că Hitler nil a dorit niciodată blestemul rostit de Straus, atît Ade Chinez din 1956 şi la con
de viitor păreau a fi îmbucurătoare. cuprins intre graniţele R.P.G. ia „mă să rămină armata lui fără arma a- ei să inducă în eroare ? Cine, din pacea, că et a fost un politician fără
Germania fascistă fiind înfrîntă, sc suri" că „binele" ce-l doreşte el po tomică? La aşa ceva nu se putea rindul celor care judecă lucrurile in perspectivă, lipsit dc simţul realităţii, nauer cit şi Slraus şi toţi adepţii lor ferinţa muncitorilor frun
cuvenea să credem că din această porului să ţie asigurat, păzit(de ar gindi. De aceea, a făcut şi face totiu mod real, ar putea crede pe revanşar un duşman al vieţii omului.
parte a lumii nu ne mai aşteptăm mele rachetă). ar fi acum nu numai cu miinile us taşi de la Pekin.
la pericol de război. Intr-adevăr Hit pentru ca să fie la nivelul „aliaţi zii de la Bonn ? E bine să ştie că Dar care c situaţia actualului can cate, ci şi cu creierii uscaţi; ar fi
ler a dispărut încă de atunci, dar in „Devotamentul" lui faţă 'de poporul celar de la Bonn ? E vreo deosebire __ 1
viaţă au rămas urmaşii tui 1 scau german 'l-a "dovedit iri repetate rin- lor“ săi şi din acest punct de ve dacă ei fac pe naivii, în faţa lumii intre reţeta lui Hitler şi reţeta lui?
nul 'de cancelar al Germaniei fede duri. Numai el 'cunoaşte oboseala ce Nu! Nu e nici o deosebire. Regimul uscaţi ei in întregime căci de mult Cutremure catastrofale
rale, constituită din cele 3 zone vest- a avut-o iri perioadă 'cînd rostea dis dere. întregi chiar, lucrurile sînt cit se poa instaurat la Bonn a preluat in între au pus mina pe arme şi au începui
'germane, l-a luat un alt înfierbintat cursuri după discursuri, cum făcea gime şi fără jenă reţeta lui Hitler.
care a adus din nou Germania in complimente „aliaţilor“ lui de peste Şi aşa, rind pe ririd, cancelarul de te de clare. Guvernul de la Bonn să le zăngăne. Şi încă nu pe orice
ocean, ciiid se deplasă la Londra, După cum se ştie, Adenauer este li
pragul unei catastrofe. Paris, Washington eic. pentru ca să la Bonn a „rezolvat" total in aşa este departe de a dori pacea şi cu derul partidului democrat-crcşlin din fel de armă. Au pus mina pe arme
obţină permisiunea înfiinţării unei ar Germania federală. Şi de acest lu
-...Ge funcţie o fi avut Adenauer fel ca să nu-l poată învinovăţi ni aiit mai mult de a lupta pentru pace. cru el face un marc caz. Nu se ştie. cu mare putere de foc; şi bine ar SANTIAGO 25 (Agerpres). — Du
meni că nu urmează neabătut dru Şi-apoi se ştie că şi Hitler vorbea fi — chiar şi acuma cind faptul e pă cum anunţă agenţiile de presă,
oarecum împlinit — să se gindească asupra părţii de est a statului Chile
că nu e deloc uşor a te juca cu s-au abătut noi calamităţi. In zilele
focul. de 21 şi 25 mai s-au înregistrat pu
E in foc soarta unui popor sau ternice cutremure de pămint, cure
chiar a mai multor popoare. Şi ceea după cum relatează institutul seismo
ce face Adenauer e in contradicţie logie al universităţii din Chiie, „au
flagrantă cu interesele popoarelor, e fost de maximă intensitate. Asemenea
o sfidare neruşinată a poporului ger cutremure sînt capabile să schimbe
man şi a cauzei păcii in lume. Dacă complect configuraţia solului“. Savan
nebunia şi dorinţa de aventuri ii îm ţii chilieni spun că cutremurele vor
ping pe revanşarzii de la Bonn la continua „cel puţin cîteva săptămîni".
fapte necugetate, de un lucru ele Valurile gigantice stîrnite de cutre
mentar ar trebui să ţină seama; a- murul din Chile pe Oceanul Pacific
ventura in care silit avintaţi s-ar pu au înaintat cu o viteză de 400—500
tea transforma intr-o catastrofă. Şi mile pe oră ajungînd pînă în Japo-
(căci 1'despre 'el este vorba) pe timpul mate proprii in R.P.G. A fost greu. mul predecesorului său — Hitler. iatunci, să nu uite iniţiatorii ei, că de nia, Australia, S.U.A. şi insulele Ha-
judecata poporului nu vor scăpa r- vvai, provocînd numeroase victime şi
despre pace şi chiar făcea mult caz insă c mult probabil ca Adenauer să in mormint. 1 mari distrugeri.
Redagjia ;j administraţia ziaru|uj; 8(r, 6 Martie nr. 9. Telefon? 188 5 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale p.T.T.R. nr. 203.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.