Page 88 - 1960-05
P. 88
Hun; :¦ ira-De
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAI Declaraţia guvernului
Republicii Populare Romîne
m ® In exploatare şi conser cu privire li zădărnicirea conferinţei
vare... (pag. 2-a) ; li nivel Irait de către §. U. A.
¦ mn \
Vineri 27 mai 1953 4 pagini 20 bani ® Educarea patriotică a ti După cum se ştie, guvernul în Statele Unite ale Americii,
rwJx ~ neretului şcolar — sarcină S.U.A. a zădărnicit ţinerea con cercuri tot mai largi ale opiniei
*»*r?-< permanentă a cadrelor di ferinţei la nivel înalt. încă îna publice critică guvernul Eisen-
dactice (pag. 3 - a ) ; inte de data fixată pentru în hovver, cerînd o politică externă
Anuí XIî Mr. 1689 ceperea lucrărilor conferinţei, în care să ducă la îmbunătăţirea
® Lucrările Consiliului de S.U.A. personalităţi oficiale au atmosferei internaţionale.
!3©@e@r@a siderus*gi Contribiîfia Securitate al O. N. U. ţinut cuvîntări pătrunse de spiri
tul războiului rece, s-au pus la Guvernul Republicii Populare
huraedoreni tineretului (pag. 4-a). cale acţiuni agresive ale avia Romîne consideră că Organiza
ţiei militare americane care au ţia Naţiunilor Unite, în confor
însufleţiţi de prevederile © 2.763 tone fontă finită ; Proiectul ds Directive ale Muncitori de culminat cu zborul provocator mitate cu principiile Cartei, are
proiectului de Directive ale © 4.732 tone laminate şi blu celui de-al III-lea Congres al la atelierul L al avionului .,U-2“ deasupra te datoria să ia măsurile corespun
Congresului al III-lea al P.M.E., muri ; P.M.R. a trezit un viu interes regional din Al ritoriului Uniunii Sovietice. In zătoare pentru a pune capăt u-
de perspectivele luminoase ca @ 950 tone aglomerat fieros; in rindul tinerilor de la oţelă- ba lulia, lu- Ioc de a condamna asemenea nor astfel de acţiuni agresive
re stau în faţa poporului nos © 522 tone cocs metalurgic. ria Martin nr. 2 a C. S. Hu crînd la suda acţiuni contrarii celor mai ele din partea S.U.A.
tru, harnicii siderurglşti hu- In această perioadă, prin re nedoara. In perioada 1—23 mai, rea electrică a
nedorenl desfăşoară o întrece ducerea consumurilor specifice brigăzile de tineret conduse de joantelor de şi mentare reguli ale relaţiilor în Guvernul romîn îşi exprimă
re tot mai avîntată pentru a de materii prime şi materiale, Paul Orelt şi Iulian Ispas au ne cu ajutorul tre state, de a pedepsi pe vino convingerea că problemele liti
întimpina cel de-al III-lea s-au realizat şi importante e- obţinut rezultate deosebite în trenului de su vaţi şi a da asigurări că în gioase se pot rezolva pe cale
Congres al P.M.R. cu noi şi im conomii la preţul de cost al muncă. Brigada lui Paul O- dură electrică viitor ele nu se vor mai repeta, paşnică, că relaţiile de colabo
portante succese in producţie. producţiei. Aşa, de pildă, fur- relt, de pildă, a dat peste plan .,Taurus“, con- declaraţiile preşedintelui S.U.A. rare între toate statele, indife
naliştii de la secţia I-a furnale, S59 tone oţel, a elaborat 13 ceirut şi con şi ale altor personalităţi oficiale rent de orînduirea lor so
Eforturile depuse de ei sînt micşorînd consumul de cocs pe şarje rapide şi a realizat o struit de au au proclamat încălcarea suvera cială, se vor dezvolta ; el speră
concretizate în mii de tone tona de fontă cu 82 kg., de productivitate a muncii de rind la noi in nităţii statelor drept o politică că datorită eforturilor popoarelor
fontă, oţel, laminate, cocs, a- calcar cu 45 kg. etc., au redus 139,2 tonelom, în timp ce bri ţară. oficială a S.U.A. se vor crea condiţii pentru ţine
glomerat fieros date peste plan, preţul de cost pe tona de fon gada de tineret condusă de rea în viitor a conferinţei la ni
în economii tot mai mari rea tă cu 35,18 lei. Iulian Ispas a dat peste plan construcţie Dînd curs politicii cercurilor vel înalt. Poporul romîn, ca şi
lizate la preţul de cost al pro Succese deosebit de însemna 700 tone oţel şi a elaborat 9 militariste americane, care se toate forţele iubitoare de pace
ducţiei. Zi de zi, pe graficele te au obţinut şi furnaliştii sec şarje rapide. care se desfăşoară în prezent străduiesc să împiedice micşo din lume, cere ca astfel de pro
de producţie se înscriu noi ci ţiei a Il-a care, micşorînd con în cinstea Congresului partidu rarea încordării internaţionale şi bleme de covîrşîtoare importam
fre care vorbesc despre entu sumul la încărcătură metalică Brigada comunistului Iu lui, alături de toţi constructorii să reînvie falimentara politică ţă pentru cauza păcii şi securi
ziasmul cu care siderurgiştii cu 117 kg., la calcar cu 100 lian Ispas a primit drapelul de de pe şantierul din Livezeni, de pe poziţii de forţă şi războiul tăţii popoarelor, cum sînt dezar
hunedoreni, în frunte cu comu kg. şi la cocs cu 119 kg. pe brigadă fruntaşă pe combinat. sîntc-m hotărîţi să obţinem suc rece, guvernul S.U.A. şi-a asu marea generală şi totală, înlă
niştii, luptă pentru îndeplini tonă, au redus preţul de cost cese tot mai mari în muncă. mat o mare răspundere în faţa turarea rămăşiţelor celui de-al
rea planului de producţie şi a al tonei de fontă cu 100 lei. A- Un măref program de Brigada pe care o conduc exe popoarelor lumii. doilea război mondial prin sem
angajamentelor luate în între semenea succese a obţinut şi cută zilnic peste plan cei puţin narea tratatului de pace cu Ger
cerea socialistă. colectivul oţelăriei Martin nr. Muncitorii din brigada pe ca PETRU GĂVAN 12 m.p. tencuieli. De asemenea, Poporul şi guvernul romîn, mania şi reglementarea proble
1. Prin micşorarea consumului re o conduc au iuat cunoştinţă şef de brigadă pe şantierul am hotărît să terminăm pînă mei Berlinului occidental, să
Datorită eforturilor susţinute la încărcătură metalică cu 3,56 cu muită bucurie de proiectul Livezeni-Peiroşani — T.R.C.il. la Congres tencuirea exterioară considerînd respectul suverani fie rezolvate cît mai curînd pe
kg., a consumului de dolomită de Directive ale celui de-al i 11- a blocului nr. 3 şi să tencuim tăţii şi securităţii tuturor ţă calea tratativelor.
colectivul Combinatului side cu 3,14 kg. şi a consumului de lea Congres al P.M.R. In pauze construcţie nu este terminat. prin muncă voluntară un apar rilor drept condiţie indis
rurgic Hunedoara a produs, în păcură cu 9,78 kg. pe tonă. şi mai ales după terminarea lu Aşa după cum prevede proiec tament care se construieşte in pensabilă a relaţiilor paş Astăzi, cînd apar mai limpede
perioada 1—23 mai, peste pre preţul de cost al tonei de oţel crului ei au discutat cu multă tegral prin muncă voluntară. nice între state, sprijină pe ca oricînd scopurile agresive ale
vederile planului de producţie a fost redus cu 13,60 lei. însufleţire prevederile proiectu tul de Directive, volumul con deplin poziţia demnă şi hotă- bazelor militare pe teritorii
următoarele : lui pentru anii 1960— 1965 şi strucţiilor va creşte în 1365 faţă Sîntern hotărîţi să ne sporim rîtă a guvernului U.R.S.S., co străine şi pericolul pe care-1
şi-au exprimat hotărîrea de a de 1959 de aproximativ două eforturile pentru a duce la în prezintă ele pentru pacea lumii,
® 8.717 tone oţel Martin şi contribui pe măsura posibilită cri. La această creştere sîntern deplinire sarcinile pe care ni le respunzătoare intereselor conso guvernul romîn consideră deose
electric ; ţilor de care dispun la înfăptui chemaţi să contribuim şi noi trasează partidul. lidării şi apărării păcii în lume. bit de actuală realizarea propu
rea lor. constructorii de locuinţe din Va nerii sale privind crearea în re
lea .Jiului. Acţiunile de felul incursiunilor giunea balcanică a unei zone
In anii de democraţie popu în scop de spionaj ale avioanelor a păcii, lipsită de arme atomice
lară, în Valea .Jiului au lest Avîrid în vedere avîntul mase americane deasupra Uniunii So şi de baze pentru rachete şi pro
construite mii de apartamente, lor de muncitori constructori, iectile teleghidate.
au fost ridicate zeci de obiecti gradul de mecanizare al lucră vietice au stîrnit indignarea le
ve industriale şi social-culturale, rilor, care e în plină creştere, gitimă a poporului romîn ca şi Guvernul Republicii Populare
ceea ce a dus la îmbunătăţirea sîntern siguri că aceste sarcini a celorlalte popoare iubitoare de Romîne va depune şi de aci
continuă a condiţiilor de muncă vor fi îndeplinite şi depăşite pace, care Ic condamnă cu as înainte toate eforturile pentru
şi trai ale oamenilor muncii de înainte de termen. prime ca deosebit de primejdioa soluţionarea pe cale paşnică a
aici. Acest program măreţ de se pentru cauza păcii. Opinia problemelor internaţionale, pen
In marea întrecere socialistă publică mondială, partide, gru tru întărirea securităţii popoare
pări şl personalităţi de diferite lor şi a păcii în întreaga lume.
convingeri politice îşi exprimă
îngrijorarea şi se pronunţă îm
potriva cursului agresiv al po
liticii externe a S.U.A. Chiar şi
răşitu! culturilor sâ fie urgentat!
Ş e d in ţ e !a le g a re a le © e ifiiie te le i® Timpul favorabil efectuării cu intensitate sporită a lucră- torită acestui fapt porumbul s-a
ş l ^ ă ş e s t i e ş i i I19» M . B * rllor de întreţinerea culturilor a fost folosit din plin de către dezvoltat mai tîrziu şi astfel s-a
colectiviştii şi întovărăşiţii din unele sate ale regiunii noastre, întîrziat şi cu prăşitul. Dacă în a-
a c t S w u ! «I© p a r t i â Dar, nu peste tot s-a dat acee aşi importanţă efectuării la ceste întovărăşiri întîrzierea pră-
timp a lucrărilor de întreţine re. Pentru a constata stadiul în şitului porumbului este într-o
In aceste zile au loc şedin economiei naţionale pe anii care se găsesc lucrările de irit reţinere a culturilor, redac- oarecare măsură justificată nu
ţe plenare ale comitetelor ra 1960—1965 şi pentru progra fia ziarului nostru a organizat un raid-anchetă. Redăm mai la fel pot să spună întovărăşiţii
ionale şi orăşeneşti P.M.R. din mul economic de perspectivă. jos constatările făcute cu ace st prilej. din satul Vinţ. Ei au însămînţat
printre primii din comună po
regiunea noastră cu activul lor In unanimitate, participanţii
la dezbateri au exprimat apro
de partid. Aceste şedinţe ple
barea entuziastă a oamenilor
nare sînt consacrate dezbaterii muncii pentru proiectul de praşilă oarbă. După această lu rumbul boabe. Fiind însămînţat
proiectului de Directive ale Directive prezentat de tovară crare, sfecla a răsărit şi s-a
Congresului al in -lea al P.M.R'. şul Gh. Gheorghiu-Dej la ple Lucrări efectuate devreme şi avînd condiţii opti
la timp
dezvoltat bine, iar cu cîteva me de dezvoltare porumbul a
pentru planul de dezvoltare a nara C.C. al P.M.R. din zilele zile în urmă ea a fost prăşită crescut bine şi în momentul de
de 17 şi 18 mai a.c., care con Din primele zile ale primăve din nou. Colectiviştii din Rîpaş faţă este bun pentru prăşit. Acea
rii, membrii gospodăriei agri
Principiile coexistenţei paşnice stituie un măreţ program de cole colective din Rîpaş, raionul au prăşit în întregime şi floa sta este aprecierea noastră şi a
dezvoltare a economiei naţiona Orăştie, ieşind cu toţii la mun rea-soarelui şi cartofii. Porum tehnicianului agronom de la sfa
vor triumfa le şi de ridicare a nivelului de ca cîtnpului, au însămînţat cul bul semănat pe 42 ha. urmează tul comunal dar nu şi a comi
trai al poporului nostru mun turile de primăvară Ia timp şi să fie prăşit în aceste zile. tetului de conducere al întovără
Mitingul siderurgiştilor din Hunedoara citor. într-un teren bine pregătit. A- şirii agricole. Pe motiv că tov.
vînd condiţii optime de dezvol Rezultate la fel de bune Ia Romulus Bîrsan, preşedintele în
Peste 3.000 de muncitori, teh de cei care uneltesc provoca In continuare au luat cuvin- Participanţii la dezbateri au tare, sfecla de zahăr, cartofii şi întreţinerea culturilor au obţinut tovărăşirii „7 Noiembrie“ din sa
nicieni, ingineri şi funcţionari rea unui nou război mondial. tul feroviarul Petru Aposto- subliniat totodată sarcinile de floarea-soarelui au răsărit uni şi membrii gospodăriilor agrico tul Vinţ, a fost ocupat cu alte
de la Combinatul siderurgic din Noi oţelarii sîntern de acord cu lache, laminatorul Mihai Pur- mare răspundere ce revin orga form şi într-un timp scurt. le colective din Sebeş, Mihalţ şi treburi, ceilalţi membri ai comi
Hunedoara au participat ieri poziţia justă a Uniunii sovie ţuc, prim-topitorul loan Posto- nelor şi organizaţiilor de par Orăştie. Cei din Orăştie au pră tetului nu s-au ocupat nici ei de
după-amiază la mitingul de tice faţă de aţîţătorii la un nou lache şi alţii, care au condam tid, de stat şl economice, pre Anul trecut, colectiviştii de şit cartofii, sfecla de zahăr şi bunul mers al muncilor în cîmp.
protest împotriva cercurilor a- război. Ruşine imperialiştilor nat acţiunile cercurilor imperia cum şi rezervele de care dis aici au obţinut venituri mari la floarea-soarelui de pe întreaga Nu au mobilizat pe întovărăşiţi
gresive care au provocat în americani aţîţători la un nou liste împotriva tratativelor paş pun întreprinderile din regiu sfecla de zahăr. De aceea, anul suprafaţă cultivată. La tel au la lucru şi nu au controlat aşa
mod premeditat eşuarea con război. nea noastră, toate unităţile so acesta, ei i-au acordat o atenţie procedat şi colectiviştii din Se
nice la nivel înalt şi şi-au ex deosebită. Fiind însămînţată îm beş care au prăşit sfecla de za
cialiste din agricultură şi au
preună cu o plantă indicatoare
făcut propuneri însemnate in
ferinţei la nivel înalt. A urcat apoi la tribună mai primat deplina aprobare faţă legătură cu proiectul de Direc s-au putut distinge rîndurile şi hăr şl pe cea furajeră de pe 10 cum trebuia dezvoltarea vegetali,
Mitingul a fost deschis de strul oţelar Ştefan Tripşa, Erou de politica Uniunii Sovietice şi tive. astfel colectiviştii i-au aplicat o ha., cartofii de pe 8 ha. şi floa vă a culturilor agricole. Porum
al Muncii Socialiste. Tov. Şte a întregului lagăr socialist, în rea-soarelui de pe 6 ha. Porum bul, deşi are formate mai mult de
tov. Mihai Csrvencovici, preşe fan Tripşa a sublimat faptul dreptate spre triumful princi bul cultivat pe 80 ba. I-au gră- 3-4 frunze, nu a fost prăşit. In
dintele Consiliului sindical lo că imperialiştii americani au piilor leniniste ale coexistenţei pat. Avînd în vedere că deocam lanul de porumb buruienile sînt
cal. A luat apoi cuvîntul tov. trimis un avion in spaţiul ae paşnice. dată nu este deloc îmburuienit mai mari decît plăntuţele de po
îng. Răâulescu care a condam rian al Uniunii Sovietice, în
nat cu tărie actul tilhăresc al In încheiere, cei prezenţi au
S.U.A. cu privire la violarea scopuri agresive. Ca şi ceilalţi adoptat o moţiune prin care şi nu are nici crustă el va îi rumb, iau hrana şi apa, iar crus
vorbitori, Eroul Muncii Socia condamnă cu indignare torpi prăşit după cîteva zile. ta împiedică dezvoltarea cores
spaţiului aerian al U.R.S.S., în liste, ştefan Tripşa s-a alătu larea de către imperialiştii a- punzătoare a acestora. In con
scop de spionaj. La Paris, în rat poziţiei juste de pace dusă mericani a conferinţei la nivel Cînd lipseşte ducerea întovărăşirii din Vinţ
loc să condamne acest act ttt- înalt. preocuparea sînt oameni care au o veche ex
hâresc, reprezentanţii guver de Uniunea Sovietică şi de ce
nului american au torpilat con lelalte ţări socialiste.
ferinţa la nivel înalt. perienţă în cultivarea plantelor.
Poporul nostru, a spus vorbi MOŢIUNE La cele 4 întovărăşiri agricole Ei trebuie să cunoască că porum
torul in continuare, se declară din comuna Vinţul de Jos, raio bul prăşit la timp dă recolte mai
intrutotul de acord cu poziţia In vreme ce popoarele lumii ţările socialiste îşi continuau nul Alba, în campania agricolă bogate.
justă a Uniunii Sovietice şi în îşi îndreptau cu nădejde privi ferm şi perseverent politica me de primăvară munca s-a desfă La întovărăşirile din comuna
fierează acţiunile agresive ale rile spre conferinţa la nivel nită să înlesnească drumul spre şurat sub posibilităţi. Deşi în
S.U.A. înalt, menită să contribuie la li coexistenţa paşnică şi dezar primăvara aceasta timpul a per Vinţ nu numai praşila porumbu
chidarea războiului rece, la lăr mare, cercurile imperialiste ale mis efectuarea la timp a însă- lui este întîrziată. Deşi cu sfe
In cuvîntul său, macaragista girea începutului de destindere S.U.A. au căutat să submineze clă de zahăr s-au cultivat doar
Frusina Oprica, de la oţelăria
Martin nr. 1 a s p u s : Poziţia a relaţiilor internaţionale, să această conierinţă. mînţărilor, membrii întovărăşi 15 ha., pînă în prezent nici ea
constructivă a U.R..S.S. consti clădească prin reglementarea Trimiterea avionului de spio rilor din satele Sibişel, Vurpăr nu a fost prăşită în întregime.
tuie un puternic aport la m ă unor probleme internaţionale naj american deasupra terito-
reaţa cauză a păcii, la intă bazele temeinice aie păcii, în La prăşitul cartofilor pe tarlalele gospodăriei agricole şi Mereteu, riu au însămînţat po
rirea vigilenţei popoarelor faţă vreme ce Uniunea Sovietică şi (Contlnuare in pag. IV-a) colective din Rîpaş, raionul Orăştie.
rumbul în perioada optimă. Da (Continuare în pag. 2-a).
