Page 89 - 1960-05

Pag ? DRUMUL SOCIALISMULUI Mr ic 8 ö

K225SK5tti&EZ&^ i &

La i.M. Barza MA GDA N SE X P 5L O A T A Sili SE
O N S iE R W A R IF§a_ o e ®
Probleme de mecanizare O fetiţă subţirică, blon­ Oraşul Stalin. Aici s-a cla­

La I.M. Barza, mecanizarea se ştie că energia pneu­ dă, mlădie ca un fir de sat pe locul III, la săritura Ritmul rapid de construcţii a tiere, utilajele sînt încă slab uti­ noului oraş muncitoresc Gălan,
trestie, păşea pentru intîia in înălţime, la copii de vtrs- impus mecanizarea a o serie de lizate, au indici scăzuţi, din care la extracţia agregatului de riu
lucrărilor clin subteran s-a in­ matică este .piuit mai scum­ dată poarta unui stadion a- ta 13— 14 ani. La săritura în lucrări ce necesitau un volum cauză chiria plătită faţă de vo­ se folosesc circa 70 muncitori.
devărat. I se părea că e aşa lungime n-a mai concurat... mare de muncă. Aceasta a dus lumul de lucru este mare. Acea­ Or, această operaţie s-ar putea
trodus în. raport cu sarcinile pă decît energia electrică de mică faţă ăe arena lar­ Abia. în anul viitor avea s-o în mod implicit la reducerea u- sta influenţează în mod negativ face cu un excavator iar forţele
gă, faţă de tribunele înal­ facă, la spal'tachiaăa pio­ nor cheltuieli suplimentare. Dar preţul de cost. Pe unele şantiere de muncă ar putea fi folosite la
planului de extracţie şi prelu­ ceea ce face ca a doua să pri­ te, goale... Abia îndrăzni nierilor şi şcolarilor, la simpla înlocuire a forţei de mun­ se foloseşte încă forţă de muncă lucrările de construcţii propriu-
să-şi îmbrace costumul de Bucureşti, şi la campionate­ că cu mijloace mecanizate nu în­ la lucrările cu volum mare şi va­ zise, unde de altfel se simte ner
crare. Dacă facem o situaţie meze. sport... Apoi îşi luă inima în seamnă că s-au realizat economii loare mică. De pildă, la şantierul voia. Că pe şantierele de con­
dinţi, pornind pe urmele le republicane pentru co­ la costul construcţiilor. Utilaje­ din Alba Iulia, la lucrările de strucţii există asemenea defici­
comparativă a gradului de me­ Mecanizarea lucrărilor miniere, colegelor ce o luaseră la fu ­ pii, tot la Oraşul Stalin. le de pe şantiere, pentru a avea la moara „Nicolae Bălcescu" se enţe vinovaţi sînt şi mecanicii
canizare a lucrărilor din subte­ la înaintări este încă insufi­ gă spre pista de alergări, Aici, la ambele concursuri efect economic asupra costului folosesc două betoniere de 250 şefi. Deşi fiecare şantier are an­
ran între anii 1955-1960 rezul­ spre. gropile de sărituri... s-a clasat pe primul loc pe construcţiilor trebuie să fie folo­ şi 150 I. Indicii de utilizare ai a- gajat un salariat care răspunde
tă : transporlul cu maşini de cientă. Maşinile de încărcat e- ţară la săritura în înălţi­ site la capacitatea lor, să aibă cestor două betoniere sînt foarte de utilaje, aceştia în loc să stu­
extracţie şi trolii a crescut cu xistente se defectează repede, Nici una dintre ele nu me, depăşind 1,43 m .; iar. indici de utilizare cît mai ridi­ scăzuţi. Sînt zile cînd nici o be­ dieze şi să ia măsuri de folosirea
13 la sută ; transportul pe ori­ deda rece unii mineri nu le ma­ bănuiau că în fetiţa aceas­ la sârituva în lungime s-a caţi. tonieră nu produce nimic. Astfel, oît mai judicioasă a utilajelor,
zontală se execută cu locomo­ nevrează corect. E drept că e- ta timidă, cu codiţe ca de clasat pe locul II cu 4,78 m. în luna aprilie betoniera de 250 se ocupă cu lucrări de birou a-
tive electrice cu troleu şi a xistă şi oameni care întreţin şoricel, colega lor, se ascun­ In această direcţie pe o se­ 1. trebuia sa lucreze 278 ore, aşa proape în exclusivitate.
crescut cu 91 la sută ; prin utili­ bine aceste maşini şi le folosesc de o viitoare campioană. In tot timpul cît s-a preo­ rie de şantiere ale T.R.G.H. de­ cum prevedea planul. In realita­
zarea maşinilor de încărcat bine. Dăm ca exemplu, în acest cupat ăe aceste concursuri, servite cu utilaje de B.U.T. Deva te ea a funcţionat doar 144 ore. Parte din vină pentru această
pneumatice s-a încărcat meca­ sens, pe minerul Ion Popa, ca­ Pe Nemeş Magdalena, mica sportivă n-a neglijat există o experienţă pozitivă. De Tot aici sînt şi două trolii ai că­ stare de lucruri revine şi unită­
nic în anul 1959 de trei ori mai re i-a iniţiat şi pe minerii de Magda cum o numesc prie­ însă nici învăţătura. In pre­ pildă, la oraşul nou Gălan, în ror indici de utilizare sînt foarte ţii B.U.T. Deva. Aceasta a avut
mult decît in 1955 : numărul dc la sectorul Ilie Pintilie. si pe tenele, o ştiau cu toate ca zent este elevă în clasa a scopul folosirii betonierelor la scăzuţi. Gu toate acestea condu­ pe şantierul din Gălan un exca­
perforaloare pneumatice a şeful de brigadă Aurel Mîrza bună pionieră, sirguincioa- VIII-a a Scolii medii mix­ capacitatea lor s-a organizat o cerea şantierului nr. 5 din Alba vator care însă s-a defectat. De
crescut cu '98 la sută ; nu­ de la orizontul 210 m„ care să la învăţătură, disciplina­ te din Petroşani, unde în­ staţie centrală de betoane deser­ Iulia nu a luat nici o măsură. mai mult timp excavatorul stă
mărul coloanelor pneuma­ învaţă întreaga brigadă să mî- vaţă cu sîrguinţă, media ge­ vită de două betoniere de 250 1. Ga urmare, preţul de cost al be­ părăsit. Deşi această unitate dis­
tice a crescut cu 85 la nuiască maşinile do încărcat. tă. Şi a tît! Sportivă n-o nerală avînd-o peste 8. Şi în cadrul şantierului Deva se tonului produs de cele două be­ pune de utilaje de excavat, ele
su tă ; debitul de aer compri­ Cu toate acestea, şefii de sec­ ştia u ; la orele de educa­ preconizează organizarea unei a- toniere este ridicat. nu au fost repartizate şantieru­
mat produs de comprcsoare cu toare şi maiştrii au datoria să ţie fizică fiind de nivelul ce- Sportul i-a devenit o pa­ semenea staţii care să deserveas­ lui. Ge-i drept, nici conducerea
motoare electrice a crescut cu insiste mai mult pentru meca­ loralte. Dc fapt Magda în­ siune, căreia i-a dedicat o că noul cvartal. Organizarea sta­ Un studiu al necesarului de be- şantierului nu a manifestat inte­
40 la sută, iar reţeaua de aer nizarea încărcării. In acest drăgea sportul; fără să bună parte din timpul li­ ţiei centrale de betoane la Gălan fon la moara „Nicolae Bălcescu" resul cuvenit.
comprimat s-a lungit cu 25 sens, trebuie depusă mai multă ştie, practicînâu-l aproape ber. Principala pasiune în­ a dus la realizarea unei economii ar fi arătat conducerii şantieru­
la sută. străduinţă pentru ca toţi şefii dc zi de zi, acasă, în curte, în să i-a rămas învăţătura ; la preţul de deviz pe m.c. de be­ lui că s-ar putea folosi o singu­ In această unitate există un
brigăzi de la înaintări să ştie zilele frumoase — fie va­ visul ei este să devină doc­ ton de 40 lei. Economii însem­ ră betonieră. De asemenea’, pe a- slab simţ gospodăresc în ce pri­
ră. iarnă, toamnă sau pri­ toriţă şi ştie că acesta i se nate s-au realizat pe acest şantier cest şantier se pot folosi betonie­ veşte conservarea unor utilaje din
Cu toate acestea reţeaua e- să folosească cu pricepere ma­ măvară... li plăceau săritu­ va împlini, aşa cum i s-a şi prin organizarea staţiei cen­ rele cu trolii. In felul acesta cele dotarea sa. Ge-i drept, nici ser­
rile, la jocurile de şotron, împlinit de curind şi visul trale de preparare a mortarului. două trolii ar putea fi înlocuite viciul mecanic şef al T.R.G.H.,
lectrică,' sub orizontul de bază, şinile de încărcat. coardă, capra... Le întrecea ăe a depăşi recordul repu­ realizîndu-se economii de circa nu a manifestat destul interes în
pe toate prietenele, la aces­ blican la săritura în lungi­ Indici înalţi de utilizarea utila­ 160-200 lei pe zi. această problemă. Aşa se expli­
deşi conform planurilor de in­ In lucrările de investiţii ce te jocuri. me. La concursul din 1959 jelor s-au realizat şi pe şantie­ că de ce la B.U.T. Deva stau
vestiţii din anii trecuţi se putea se vor efectua, întreprinderea a sărit 4,78 m. în lungi-, rul din Brad. Aici, la cvartalul Şi pe alte şantiere ale T.R.G.H. sub cerul liber utilaje în perfec­
amplifica, a rămas în urmă. A- noastră s-a orientat în mai mare Iar acum... me, iar în acest an, de cu- blocurilor I.G.O. s-au folosit la sînt utilaje cu indici de utilizare tă stare de funcţionare, ca be­
ceastă rămînere în urmă a in­ măsură pe linia mecanizării. rînd, la campionatele raio­ prepararea betoanelor, betoniere scăzuţi. De pildă, la Gugir, beto­ toniere, malaxoare de bitum etc.
fluenţat negativ introducerea pc Astfel, se vor introduce trolii Era prin ‘58. Profesoara a- nale şcolare şi de juniori a de 250 1, cu trolii. In felul acesta niera care lucrează la construc­ De asemenea, un număr mare de
scară largă a utilajelor electro­ pneumatice de tonaj mic, cu ca­ nunţase întreaga clasă a realizat un record ăe va­ ridicarea betonului s-a făcut cu ţia şcolii medii are un indice utilaje stau descomplectate, ca
mecanice la locurile de muncă, re se vor urca materialele şi VII-a că vor participa la un loare republicană: 5,55 m., acelaşi utilaj, înlocuind troliul. scăzut. La Gălan şi Alba unele fier vechi.
în special a ventilatoarelor e- lemnul de mină în abataje şi concurs, care se va ţine in record neegalat la vîrsta Economia realizată prin această autocamioane au parcurs mulţi
întreaga ţară. Magda se 14— 15 ani. măsură se ridică la 80-100 lei pe km. în gol, iar parcursul în plin In lupta pentru reducerea cos­
lectrice, extinderea transportului pe suitori. De asemenea, sc vor înscrisese şi ea la concurs, zi. este pe departe de a fi la nivelul tului construcţiilor de locuinţe
cu locomotive electrice în ori­ electrifica orizonturile inferioare, la problele ăe sărituri. O Victoria sa- nu e însă doar celui planificat. este necesar să descoperim toate
zonturi, iluminarea galeriilor dc pentru a putea introduce venti­ făcuse mai mult in joacă. a ei, e a tuturor colegelor Gu toate acestea pe unele şan- căile care duc Ia cheltuieli su­
acces, montarea de trolii tip latoarele electrice şi alte utilaje Şi aşa, din joacă, s-a născut
funie fără fine, introduce­ electromecanice. campioană din ea. In între­ sale care au încurajat-o să
cerea care a avut loc şi-a persevereze în sport, ca şi
rea maşinilor de încărcat Proiectul de. Directive ale ce­ întrecut atît la săritura în a profesorilor de educaţie fi­
electrice şi alte utilaje e- lui de-al IlI-lea Congres al lungime cît şi la cea în zică din şcoala sa. care au
lectromecanice care. să înlocuias­ partidului, prevede o creştere înălţime, nu doar colegele ajutat-o să-şi corecteze teh­
că munca manuală a minerilor. a productivităţii muncii pe in­ de aceeaşi vîrstă. ci chiar şi
pe cele mai mari... A ajuns nica săritului, să lupte cu
De toate nccslea se fac vi­ dustria socialistă de 60-65 la pînă la faza raională, apoi centimetrii şi chiar milime­
la cea regională, la cea de trii. câlindu-şi voinţa., carac­
novaţi în primul rînrl şefii de sută. Dc aceea mecanizarea lu­ zonă... Peste tot s-a clasat terul...

secţii şi sectoare, care nu au crărilor din subteran va tre­ I. SA
cerut cu insistenţă conducerii bui să constituie problema prin­

întreprinderii să includă în pla­ cipală a cadrelor de conducere

nurile. de investiţii lucrările con­ din întreprindere, ştiind că in­
crete care necesită electrificare troducerea mecanismelor, în a-

şi conducerea întreprinderii, care fară de faptul că micşorează e-

în temele de proiectare nu a pre­ fortul fizic, constituie o preţioa­

văzut aceste lucrări. să sursă de sporire a randa­

Sa o frînă în introducerea pe mentelor. pe primul loc. Astfel a a- Se mai întîlnesc pe şantiere plimentare, neeconom!coase. Or,

scară largă a maşinilor electro­ înp PETRU GO.MOTiRCEANU juns ca în 1958 să repre­ Entuziasm aspecte care arată lipsa de preo­ în ce priveşte folosirea utilajelor
mecanice la locurile de muncă mecanic şef zinte Valea Jiului la cam­ cupare pentru mecanizarea unor pe şantierele T.R.G.H. şi în ca­
pionatele republicane pen­ In aceste zile pe şantierele de raţii Ia aceste blocuri brigada lucrări ce necesită un volum ma­ drul unităţii B.U.T. Deva s-a
a fost tendinţa de a rezolva pe PETRU MARŢIUŞ tru copii, faza pe ţară de la construcţii din Deva, ea şi din va trece la cel de-al treiiea bloc, re de muncă. Astfel la şantierul
cît este posibil mecanizarea şeful secţiei ateliere făcut prea puţin.
cu utilaje p-Ş/umatice. Ori I. M. Barza

alte localităţi, se munceşte cu unde va da bătălia pentru ca

deosebit entuziasm pentru a se şi acesta să fie terminat cît mai

Pentru a obţine o pro­ chipa a V-a de la G.A.C. :->XvXv:vp^:-:- da oamenilor muncii locuinţe repede. Să combatem gîndacul
ducţie sporită ăe legu­ Biscaria repicînă cu m ul­ confortabile şi într-un termen din Colorado!
me trebuie folosite numai tă grijă răsadurile de vi­ scurt. Cu aceiaşi entuziasm lucrea­
răsaduri viguroase, de ca­ nete care vor fi sădite în ză şi echipele de instalatori
litate. grădina ăe zarzavaturi. In ... Gheorghe Tîştea, şeful bri­ conduse de Constantin Richter
găzii de zidari de la punctul şi Gheorghe Străuţ. Pe şantier,
In clişeul din stingă: clişeul din dreapta: Co­ de lucru blocurile trustului mi­ instalatorul trebuie să ţină pas
lectivista fruntaşă Maria nier, al şantierului nr. 1 Deva, cu zidarul. Şi instalatorii nu

C.iteva colectiviste din e- ştef lucrind la răsadniţe. are fot timpul în minte un lucru vor să se lase mai prejos. Ei Gîndacul din Colorado este cel cii sau larvele nu se găsesc
pc care-! consideră cel mai im­ lucrează de zor şl cu spor. După mai periculos duşman al culturi­ se va insista pînă cînd ei vor fi
¦ ¦ J ix d .VV'V portant : pînă la 10 iunie să ce au terminat în mare parte in­ lor de cartofi. In cursul săp­ descoperiţi. în afară de con­
termine tencuielile interioare şi stalaţiile Ia două blocuri au tre­ tămânii trecute, datorită faptu­ troalele organizate, fiecare ce­
cui exterioare fa cele 3 blocuri cu cut la al treilea (nr. 6). lui că vremea s-a încălzit au tăţean care deţine culturi de
ţf . .... :.¦# cite 10 apartamente aflate în apărut în culturile de cartofi şi cartofi este obligat să-şi con­
construcţie. Uneori are impresia Meşterul de şantier loan Moţa chiar pe alte terenuri agricole troleze cel puţin odată pe săp-
că lucrările nu sînt tocmai a- nu-şi găsesto astîmpăr. Umblă gîndacii din Colorado. Aceşti tămînă culturile pentru a-l des­
vansafe. in schimb Dumitru dintr-un loc în altul, îndeamnă gîndaci distrug cartofii, roşiile, coperi şi distruge imediat.
Ştefan, Martin Binder, Mihai oamenii, le dă sfaturi. Este mul­ vinetele, tutunul şi diferite alte
Feicrben, Mihai Borz, Dumitru ţumit de tabloul ce i se înfă­ plante sălbatice din familia car­ O atenţie deosebită trebuie da­
C. Angliei şl ceilalţi din briga­ ţişează în fiecare clipă în faţa tofului. Ei provoacă mari pa­ tă şi terenurilor care în anul
dă sînt de altă părere. Şi au ochilor, de aceşti oameni de toa­ gube mai ales culturilor de car­ trecut au fost cultivate cu car­
dreptate. Pînă acum cîteva zile te vîrstele aflaţi în întrecere. tofi. Se înmulţesc într-un timp tofi şi în special cele care au
erau aproape terminate lucrări­ foarte scurt. O pereche de gîn­ fost infestate.
le de tencuieli interioare şi ex­ V. A. daci poate da într-o vară
terioare la două blocuri. După peste 3.000.000 de urmaşi care Este interzis a se transporta
r:«T distrug complect 2,5 ha. cartofi. gîndaci. larve sau frunze cu
ce vor termina unele mici repa­ ouă de pe parcele infestate
line ar fi daca... Gîndacul din Colorado are de gîndacul din Colorado pe te­
culturilor sä fie urgentat două generaţii pe an. Prima renurile neinfestate. Ei se vor
... la atelierul fotografie al generaţie apare în luna mai- transporta în sticluţe cu petrol,
(Urmare din pag. I-a) salul Totoi sînt prăşite doar 20 mult rămase în urmă. In ra­ statările făcute pe teren, rezul­ cooperativei „Viaţa nouă“ din iulie iar a doua începînd din apă sărată, formol şi se vor
ionul Haţeg, porumbul pentru tă că în unele unităţi agricole Orăştie s-ar executa şi acum luna iulie. Gîndacii iernează ca
ha. cu porumb din 120 cîfe sînt boabe ocupă o suprafaţă de sînt suprafeţe pe care porum­ fotografii de calitate şi la timp. adulţi în păm-înt apărînd 'doar distruge prin ardere. Toţi deţi­
6.953 ha., porumbul siloz 300 bul, floarea-soarelui şi cartofii primăvara cînd solul are tem­
Rezultă deci, că lipsa de preocu­ cultivate cu această plantă, la ha., cartofii 2.615 ha. şi floarea- sînt bine dezvoltaţi. Consiliile In prezent, tov. Cornel An­ peratura de 14 grade. După a- nătorii culturilor de cartofi pe
pare de care dau dovadă condu­ Galtiu numai 13 din 85 ha., iar soarelui 7 ha. Din acestea nu de conducere din G.A.G. şi co­ drei, responsabilul acestui ate­ pariţie, adulţii încep să depună terenul cărora s-au descoperit
cerile întovărăşirilor agricole de la CoşÎariu 11 din 65 ha. s-a prăşit pînă în prezent decît mitetele de conducere ale înto­ lier dă lucrări de calitate sla­ ouă. Ouăle sînt depuse pe faţa focare ale gândacului din Colora­
aici a dus la rezultate nesatisfă­ foarte puţin. vărăşirilor agricole, îndrumate bă, pe care le execută cu întîr- inferioară a frunzelor, în grupe
cătoare. Gare sînt cauzele acestei ră- permanent de către tehnicienii zierc dc 10-15 zile. de 20-60 bucăţi. După 5-15 zile, do sînt obligaţi să participe e-
niîneri în urmă ? Pe de o parte E adevărat că în raionul Ha­ agronomi, trebuie să urmărească fectiv la combaterea dăunăto­
ţeg culturile prăsitoare, fiind îndeaproape dezvoltarea culturi­ I. B. din ouă ies larve care se dez­
faptul că însămînţările sau plan­ însămînţate foarte tîrziu, nu sînt lor prăsitoare şi să înceapă cît corespondent rului. Sfaturile populare vor
suficient de dezvoltate şi deci mai curind posibil praşila. voltă în 25 de zile, iar după pune la dispoziţia for substanţe
De ce nu urmeaza tarea acestor culturi s-a făcut nu se pot prăşi. Dar, din con­ ... conducerea cooperativei chimice şi aparatura necesară
exemplul vecinilor mai tîrziu decît în satele din jur, „Muncitorul“ din Gălan, ar lua trei săptămîni de hrăni re, larve­
pe de altă parte pentru că lu­ măsuri ca şi la restauranul din în mod gratuit şi, prin organe­
localitate, un ţap de bere să se le intră în sol unde se transfor­ le de specialitate, vor da în­
Sîntimbrenii sînt vecini cu cei crărilor de întreţinere a acesto­ * Concluzii * vîndă cu 1,80 lei în loc de 2 drumările necesare.
din Mihalţ. ra nu li s-a acordat şi nu li se lei cum se obişnuieşte în pre­ mă în nimfă. Adulţii din a doua
Din raidul întreprins altele din raionul Ha­ zent. începînd cu data de 30 mai
La Mihalţ s-au făcut pînă la acordă atenţia cuvenită. Dezinte­ ţeg unde comitetele ăe generaţie apar prin luna iulie şi a.c. în regiunea noastră se va
ora actuală două praşile la sfe­ res în această privinţă se mani­ prin satele regiunii noas­ conducere ale întovărăşi­ IVI. SEMC1UC continuă acelaşi ciolu de dez­ trece la aplicarea tratamentelor
cla de zahăr, tot atîtea la car­ festă, mai ales, la întovărăşirea rilor nu s-au preocupat de corespondent voltare.
tofi, cile o praşilă la floarea-soa- din Sîntimbru unde preşedintele tre s-a constatat că îna- chimice prin stropire cu soluţie
relui şi cînepă şi s-a început pra- acesteia, tov. Partenie Barna, şi cele gospodării agricole efectuarea la timp a lu­ ... caravana cinematografică In vederea reducerii la mi­ de Deto.x 25 la sută emulsie în
şila la porumb. In comuna Sîn­ Ştefan Barbu, secretarul organi­ crărilor ăe întreţinere. ar prezenta filme şi în comuna nimum a pierderilor de recoltă, doză de 1 la sută socotind 8 kg.
timbru situaţia este însă cu to­ zaţiei de bază P.M.R., se ocupă colective şi întovărăşiri a- Peţelca, raionul Alba. In ultimii substanţă la hectar. După 14
tul alta. Cele patru întovărăşiri de ori ce numai de îndrumarea Datorită acestui fapt in 7 ani cetăţenii de aici au vi­ a opririi răspândirii dăunătoru­
existente pe raza comunei (în activităţii întovărăşirii sau de gricole unde consiliile şi regiunea noastră praşile- zionat abia trei filme zile de la stropire se aplică o
satele îotoi, CoşÎariu, Galtiu şi mobilizarea membrilor ei la mun­ comitetele de conducere, le sînt mult rămase în lui, a localizării şi lichidării fo­ prăfuire cu Defox 5 la sută pe
că, nu. urmă. Avînd în vedere că A. DOMŞA
ţinind seama de îndru­ corespondent carelor existente este necesar şi întreaga suprafaţă folosind can­
Sîntimbru) sînt rămase în urmă timpul este destul ăe în acelaşi timp obligatoriu să titatea de 30 kg. Ia hectar.
cu lucrările de prăşit la cartofi, O mare vină pentru rămîne- mările date de către teh­ înaintat şi că orice întîr- ... conducerea cooperativei
sfeclă de zahăr, floarea-soarelui rea în urmă cu lucrările de între­ ziere în efectuarea pra- „Furnica“ din Simeria, ar ma­ se ia următoarele m ăsuri: In zilele aplicării tratamente­
şi mai ales la porumb. La Sîn- ţinere a culturilor o poartă teh­ nicienii. agronomi, au or­ şilelor poate duce la scă­ nifesta mai mult interes pentru Pentu stabilirea ariei de răs­ lor chimice trebuie luate măsuri
bmbru, dc pildă, din cele nicianul agricol de la sfatul ganizat bine munca, şi re­ derea producţiei, organiza­ buna aprovizionare a filialei sa­ de protejarea albinelor prin
15 ha. cultivate de întovără­ popular comunal, Vasile Cosţin, ţiile de bază, consiliile şi pândire a gîndacului din Colo­ transportarea stupi for la o dis»
şiţi cu sfeclă dc zahăr sînt pră­ care lasă totul la voia întîm- zultatele sînt bune. in comitetele ăe conducere le din satul Bîrcea Mare. tanţă de cel puţin 6 km. de su­
şite doar 2 ha. Floarea-soarelui plării. comune ca Mihalţ, Cistei, ale unităţilor agricole tre­ Aici, din cauza neglijenţei nu rado în ziua de 29 mai a.c. se prafeţele tratate.
buie să ia de urgenţă cele
Turăaş, oraşele Sebeş şi se găsesc întotdeauna mărfurile va organiza prin grija sfaturilor Numai prin descoperirea şi
mai indicate măsuri pen­ aplicarea la timp a măsurilor'
Orăştie praşila I şi chiar tru urgentarea praşile- necesare ţăranilor muncitori. De populare primul control al tutu­
lor. de combatere vom putea distru­
este prăşită pe jumătate din su­ Treb uie l u a i e m ă s u r i a doua la cartofi, sfecla asemenea, nu se respectă comen­ ror suprafeţelor cultivate cu plan­ ge acest dăunător periculos al
.¦VvAA V v V W W \,W W v culturilor de cartofi.
prafaţa cultivată, iar porumbul de zahăr şi floarea-soare­ zile gospodăriei agricole colec­ te din familia cartofului de către
Ing. VIONELA CHIRILĂ
cultivat pe 101 ha. este prăşit im ediale lui a fost terminată. Sint tive din localitate. echipe instruite în acest scop.
PETRU BĂDA
în proporţie de circa 10 la sută. însă şi unităţi agricole so­ corespondent Controlul de depistare se va e-
O situaţie similară poate li întîl-
nită şi la întovărăşirile din ce­ Datorită condiţiilor naturale cialiste ca cele din Sîn­ fecttia pe timp călduros şi lu­
lelalte sate, amintite mai sus. In specifice raionului Haţeg, în
comparaţie cu alic raioane mun­ timbru. Totoi. Galtiu. minos între orele 10-16. Acolo
cile agricole de primăvară sînt
V in ţ, raionul Alba şi unde la control se constată ro-

-n / ' n/ s / - v w w x / tW v W V sături pe frunze şi totuşi gînda­