Page 9 - 1960-05
P. 9
¦!h
PROLETARI DIN TOATE ŢARILlt, ÎÎNÎŢI-VA ! în cinstea celui de al IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA
malsebeEseeM IIl-lea Congres al P.M.R. Angajamentele
colectiviştilor devin fapte
Angajamentele
slderurgiştilor din Cu cîteva luni în urmă, colectiviştii din Cîlnlc au lansat
o chemare la întrecere către toate gospodăriile agricole co
Hunedoara lective din regiunea noastră pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic. In timpul scurt care a trecut de la lansarea
Siderurgiştii din Hunedoara au chemării gospodăriile agricole colective au obţinut pînă în
prezent rezultate frumoase în întrecere.
pornit la muncă în acest an hotărîţi
să dea patriei cît mai mult metal pes
te plan şi să reducă preţul de cost
Amil XII Nr. 1667 Jal 5 mai I960 j 4 pagini 20 bani al produselor siderurgice. După patru Colectiviştii din Geoagiu în
luni de întrecere, bilanţul muncii lor răspunsul dat cheimăril la în
este deosebit de bogat: mai mult ©. A. C. Geoagiu
de 13.200 tone fontă, 29.000 tone o-
Fresa comunistă — Muncitori fruntaşi EXCURSIE ţel, 39.000 tone laminate, în afara sar trecere s-au angajat ca în acest an să dezvolte sectorul zoo
luptătoare înflăcărată cinilor de plan şi peste 15.000.000 tehnic prin cumpărări de animale şl prin prăsilâ proprie,
pentru pace şi socialism astfel incit numărul bovinelor deţinute de către gospodărie
Comitetul raional U.TiM. Pe lei economii la preţul de cost. să ajungă la 339 capete din care 200 vaci de lapte, al ovine
lor la 903 capete din care 460 oi cu lină semifină iar al por
troşani a organizat zilele tre Avînd în vedere aceste realizări şi cinelor la 125 bucăţi din care 88 scroafe îătâtoare. In acest
scop, cu cîteva zile în urm& colectiviştii din Geoagiu au
cute o interesantă excursie cu posibilităţile ce le au de a spori pe cumpărat 426 oi de rasă ţigaie şi 26 vaci de lapte.
trenul în ţară, la care au par mai departe producţia şi de a reali Pentru întreţinerea şi hrăni rea corespunzătoare a animale
lor de muncă şi de producţie colectiviştii din Geoagiu au în
ticipat 480 tineri, fruntaşi în za economii şi mai mari, la preţul ceput construcţia unui grajd cu o capacitate de 100 capete.
producţie şi activitatea obş de cost, slderurgiştil hunedoreni şi-au In acest an baza furajeră a animalelor de la G.A.C. Geoa
tească, secretari ai organizaţii- concretizat angajamentele în cinstea giu va fi asigurată cu porumb însilozat. Pentru a asigura
fiecărei vaci de lapte 11 tone nutreţ însilozat, membrii gos
2*larul „Pravda“ — organul boi, presa sovietică şi presa ilor U.T.M. şi propagandişti. celui de-al III-lea Congres al parti podăriei colective din Geoagiu au cultivat 60 ha. cu porumb
Comitetului Central al Parti comunistă din întreaga lume
dului Comunist al Uniunii So este pusă în întregime în sluj Punctele mai importante vizi dului.
vietice — împlineşte astăzi 48 ba poporului militînd neobosit
de ani. Creată de marele con pentru pace şi o viaţă mai bu tate au fost muzeul Doftana, In cadrul unei adunări pe combi pentru siloz.
ducător al proletariatului mon nă, pentru democraţie şi so noile construcţii social-cultu nat, ei au hotărît ca în perioada 1
dial şi întemeietorul primului cialism, pentru un viitor mai rale ale Capitalei, muzeul Le mai — 20 iunie — să producă peste Colectiviştii din Ilia s-au an
stat socialist din lume, nemu luminos al întregii omeniri. nin-Stalin, muzeul de istorie a plan 6.000 tone cocs, 8.300 tone fon gajat ca la sfîrşitul anului în
ritorul V. I. Lenin, „Pravda“ Pentru activitatea sa pusă în partidului şi muzeul de ştiinţe tă, 14.000 tone oţel, 11.100 tone lami
a militat cu o forţă uria slujba acestor ţeluri nobile, naturale Grigore Antipa. nate şi să realizeze economii supli
şă pentru înfăptuirea marilor presa comunistă şi presa pro
ţeluri indicate de gloriosul gresistă în frunte cu presa so Intre tinerii participanţi la mentare faţă de preţul de cost pla G. A. C. Ilia
Partid Comunist al Uniunii vietică, se bucură de o autori această excursie se numără nificat în valoare de 10.650.000 Iei.
Sovietice. In perioada Marii tate imensă, de dragostea cal minerii Şerban Ntcolae, ştefan- cărcătura de animale la suta hectare teren să fie de 36 bo
Revoluţii Socialiste din Octom dă a celor ce muncesc, de ca Vasile şi Rinder Anton din Aceste angajamente arată hotărîrea vine din care 18 vaci de lapte, 45 porcine din care 8 scroafe
brie, în perioada construirii încrederea şi sprijinul milioa Lonea, energeticîenti Tasnadi siderurgiştilor de a întîmpina cel de-al fătătoare şi 100 capete ovine. Pentru a realiza această în-
socialismului şi în anii grei ai nelor de oameni cinstiţi din oărcătură colectiviştii de aici au cumpărat cu cîteva zile în
celui de-al Il-lea război mon lumea întreagă. ALEXANDRU OLARU losif, Vecftther Roland din Pa- III-lea Congres al partidului cu rea-
dial, presa sovietică în frunte prim-topitor la furnalul nr. 5 urmă 5 vaci ăe lapte. Ferma de ol şi de scroafe va creşte
cu „Pravda“ şi-a îndeplinit cu Iată de ce aniversarea zilei de la C.S. Hunedoara, dă zi de roşerd etc. i lizări din ce în ce mai frumoase.
cinste rolul de propagandist, de apariţie a primului număr zi patriei mai multă fontă de cu cei mal buni produşi din prăsila proprie.
agitator şi organizator colec al ziarului „Pravda“ — 5 mai bună calitate.
tiv, organizînd şi însufleţind 1912 — a devenit nu numai In scopul adăpostirli animalelor în cele mai bune condi-
lupta popoarelor sovietice pen o sărbătoare a presei sovietice
tru înfăptuirea politicii parti şi a popoarelor sovietice, ci şi o Posibilităţi le să devină ţiuni, colectiviştii din Ilia au început construcţia unui grajd
dului comunist. sărbătoare a întregii prese co realităţi pentru bovine cu o capacitate de 50 capete. ¦
muniste şi progresiste, a tu
Presa sovietică însufleţeşte turor oamenilor cinstiţi de Pentru obţinerea unei producţii de lapte de peste 2.500
astăzi popoarele marii ţări a pe glob.
socialismului victorios în lup litri, membrii gospodăriei colective din Ilia. vor asigura fie
ta pentru construirea desfăşu Sub conducerea partidului,
rată a comunismului mobili- traducînd în viaţă înaltele cărei vaci cîte 10 tone nutreţ însilozat. In acest scop ei au
zîndu-le la realizarea planului principii leniniste şi străduin- cultivat porumb pentru siloz pe 25 ha.
septenal. du-se neîncetat să-şi însuşeas
că experienţa glorioasei prese ... Primul popas Dam făcut la Aşa dar, prima impresie : pre Aspecte ie l i demonstraţia ia 1 l a i
Răspîndînd cuvîntul Parti sovietice, presa din ţara noas Hunedoara, printre siderurgişti. ocupare intensă pentru reali
dului Comunist al Uniunii So tră aduce o contribuţie impor Am stat de vorbă ou cîţiva furna- zarea angajamentelor — rea w
vietice, exprimînd ideile cele tantă la construirea socialis lizări pe măsura preocupării.
mai înaintate, presa sovietică mului. CONSTANTIN FLES6AN de lişti, oţelari şi laminatori. Peste
îşi ridică glasul său puternic şeful unei brigăzi fruntaşe tot am întîlnit entuziasm, încre Va coincide însă această primă
pentru pace şi prietenie între Ca un rezultat al libertăţi la mina Petrila. dere. Din cele 30 milioane lei, cit impresie ou ultima ?
popoare demascînd cu îndrăz lor democratice asigurate po
neală Imperialismul războinic porului de regimul democrat- / W W W 'S , s-au angajat să economisească Ce sp u n cifrele?
ş! asupritor. popular, presa noastră a luat siderurgiştii hunedoreni în acest
o largă dezvoltare după elibe an, numai în primul trimestru au In dorinţa de a afla în ce lună
PÜP glasul presei sovietice rarea ţării de sub jugul fas realizat peste 11,5 milioane lei. a „anului economiilor“ se află
răsună adevărul despre Uniu cist. Organizaţiile obşteşti, cul Prin urmare, angajamentul lor colectivul de cocsari, am recurs
nea Sovietică şi ţările de de turale. ştiinţifice etc., cuprin- nu numai că va fi realizat, dar la cifre. Iată ce am aflat.
mocraţie populară, despre via zînd toate categoriile de oa cu siguranţă va fi depăşit.
ţa nouă din ţările în care a meni ai munci manuale şi in La sfîrşitul primului trimestru
fost desfiinţată exploatarea o- telectuale îşi editează un ma Mi-am îndreptat paşii spre coc- al acestui an, cocsarii au înregi
mului de către om şi despre re număr de ziare şi reviste. serie. Ca şi la furnale sau la la strat o depăşire însemnată la
politica leninistă de pace du Numeroase publicaţii apar în minoare, activitatea este intensă. preţul de cost. S-a ajuns în
să de aceste ţări, înflâcărînd limbile maghiară, germană şi Se preţuieşte fiecare minut, nimic
milioanele de oameni de pe a altor naţionalităţi conlocui Angajament îndeplinit
glob, asupriţi şi exploataţi, la toare. nu-i de prisos, totul este în sluj această situaţie datorită faptu-
lupta pentru pace, pentru li
bertate, pentru progres so In regiunea noastră, în afa Conduc o brigadă ăe mineri ba aceluiaşi scop: BssesBesamisBtBEx ju.j că în lunile
cial. ră de ziarul regional, apar compusă din 6 membri şi can
ziare în centrele muncitoreşti didaţi ăe partid şi 14 utemişti. cocs mai mult Procentul pe ianuarie şi fe
Cu adevărat liberă, pusă în Petroşani şi Hunedoara şi în mai bun şi mai bruarie s-au în
slujba celor mai înalte idea oraşul Alba Iulia, cuprinzind registrat de ase
luri, pătrunsă de spiritul par un tiraj lunar de 882.000 e- Cu ocazia discutării, in cadrul ieftin. teren menea' depăşiri
tinităţii, legată strîns de' po xemplare. Nu există întreprin Prima cunoş
por, presa sovietică oglindeş dere sau instituţie, G.A.S., întreprinderii noastre, a che
te superioritatea orîndUirii so sau S.M.T., G.A.C. sau întovă tinţă am făcut-o mari la preţul
cialiste faţă de şubreda1 orîn- răşire, comună sau sat în ca mării la întrecere în cinstea
duire capitalistă, .superiorita re să nu apară gazete de pe cu încălzitorul şef Mircea Breaz. de cost. Cauza acestor depăşiri
tea presei comuniste faţă de rete sau de stradă, suplimente celui de-al III-lea Congres al
presa burgheză. satirice etc. P.M.R. lansată ăe cele 19 între — Gu vreo două luni în urmă, a fost în mare parte oeres- In cinstea 'zilei ăe 1 'Mai colectivul minei Lonea — deţi
nătoarea drapelului de mină fruntaşă pe Valea Jiului a
In timp ce presa burgheză In jurul celor patru ziare şi prinderi din ţară analizin- mi-a spus el, nu ştiu dacă ar fi pectarea consumurilor specifi realizat pînă la sfîrşitul lunii aprilie economii de peste
slujeşte capitaliştilor pentru al gazetelor de perete care a- avut cineva chef de vorbă. Eram ce (valoric vorbind) de materii 563.000 lei.
înşelarea şi exploatarea mase par în regiune activează mii du-ne posibilităţile, noi ne-am tare cătrăniţi! Planul nu era rea
lor şi pentru aţîţarea la răz lizat, preţuîl de cost era depăşit. prime. Evident, există şi motive In clişeu: Un grup ăe mi neri din Lonea trecînă prin
(Continuare în pag. 4-a) angajat să extragem peste plan faţa tribunei cu prilejul demonstraţiei din Petroşani.
obiective (bateria a IlI-a, de
in cursul lunii aprilie 150 tone
Acum însă stăm bine. Am recu exemplu), dar oricum depăşirea
minereu ăe fier.
perat rămînerea în urmă şi pro este prea mare. De altfel, la
Noi am putut raporta că ducem în contul angajamentului. această conoluzie ajungem şi
angajamentul luat a fost în
Am aflat că harnicii cocsari dacă amintim că în luna martie
deplinit şi depăşit. Fină
s-au angajat să economisească s-au obţinut economii de aproape
la sfîrşitul lunii aprilie am
dat peste prevederile planului în acest an 700.000 lei. Pentru 400.000 lei.
ăe producţie 335 tone minereu realizarea acestui angajament De vorbă eu unii
militează multe lozinci. Iată
ăe fier ăe bună calitate. La
una : „Gu ce ai contribuit la rea membri ai colectivului d e
obţinerea acestui important
lizarea celor 700.000 lei econo conducere...
succes şi-au adus contribuţia mii ?“ Sau alta : „Luptaţi împo
şefii ăe schimb Nicolae Tărîţă, triva risipei de materii prime şi Gaurilă Butulescu, secretar al
Adalbert Domocoş, ajutorul de materiale, ştiind că ele costă de organizaţiei de partid, ne răs
şef ăe schimb losif Duca şi la 1 la 1.000 lei kg. !“. La gazeta punde :
ceilalţi membri ai brigăzii de perete au fost publicate mai PROCENTUL
multe articole pe această temă, pt. conformitate
noastre. IOAN M. POPA iar comuniştii au luat în discu N. ANDRONACHE
miner şef de brigadă în
sectorul II, orizontul 18U ţie de mai multe ori proble
ma economiilor.
=©@S I. M. Teliuc (Continuare în pag. 3-a)
:5I55U-:
©în experienţa. G.A.S. © râştie
în creşterea p©r®iite!©r
Pentru a ob In ultima vreme, la redacţia ziarului nostru au sosit nu tează 8 purcei In cîntec, joc şi voie bună actorii Teatrului ăe stat de
ţine animale vi meroase scrisori din gospodăriile agricole colective şi întovă raţiile sint di estradă din Deva, în frumoase costume naţionale trec prin
guroase şi cu o răşirile agricole din regiune. Printre altele, colectiviştii şi ferit întocmite. faţa tribunei.
mare producti întovărăşiţii solicită îndrumări cu privire la creşterea porci Astfel, în raţii
vitate ele tre lor. Cum în acest an în cadrul sectorului zootehnic se vor le lor intră Ca în fiecare an de 1 Mai corul ceferiştilor simerieni şi-a
buie să fie bine dezvolta mult şi fermele ăe porci, colectiviştii ar dori să 1,700 kg. po adus şi de data aceasta contribuţia cu prilejul demonstraţiei
îngrijite şi hră cunoască cum trebuie hrănite scroafele, purceii şi porcii puşi rumb, 0,400 kg. oamenilor muncii din oraşul Deva
nite. S-a con la îngrăşat incit aceste animale să fie rentabile pentru uni mazăre, 1,700
statat că atunci tăţile respective. Pentru a satisface dorinţa colectiviştilor şi kg. orz, 0,500
kg. tărîţe, 0,500
cînd animalele pentru a extinde cele mai indicate metode ăe creştere a por
kg. şrot de floa
de reproducţie cilor ne-am adresat tehnicienilor din G.A.S. Orăştie care ne
rea soarelui,
au primit ra împărtăşesc din experienţa lor în domeniul creşterii porcilor.
0,700 kg. făină
ţii necorespun
zătoare în pe de lucernă, 1
rioada de gestaţie ele au dat grame. In perioada de vară kg. sfeclă, 1 kg. morcov, 40
produşi debili, iar atunci cînd în loc de siloz şi făină de lu gr. cretă furajeră, 20 gr. sare
raţiile au fost complecte în u- cernă administrăm scroafelor de bucătărie. In timpul verii
nităţi nutritive produşii obţi trifoi şi lucernă masă verde. raţia este complectată cu tri
nuţi sint viguroşi, au greutate Pentru scroafele în a doua foi şi lucernă masă verde. Pen
mare la naştere şi sint rezis perioadă de gestaţie am în tru fiecare purcel — peste cei opt
tenţi la boli. Pentru scroafele tocmit raţii care cuprind ur — raţia scroafei se măreşte
de reproducţie raţiile sint în mătoarele fu ra je : porumb 1,400 cu 200 grame furaje. In G.A.S.
tocmite diferit în funcţie de kg., orz 0,900 kg., mazăre 0,400 Orăştie folosîndu-se aceste ra
perioada de gestaţie. Pentru kg., tărîţe 0,500 kg., şroturi de ţii s-au obţinut produşi vigu
cele care sint în prima perioa floarea-soarelui 0,400 kg., făi roşi care la înţărcare au a-
dă de gestaţie, în greutate de nă de lucernă 0,500 kg., sfeclă vut în medie 14 kg. fiecare.
160-200 kg., în raţia zilnică in- furajeră 4 kg., morcovi 0,400
In timpul verii mai scoatem
blioteca clubului C.S H. este înzestrată cu mii de vo- tră următoarele fu ra je : po- kg., cretă furajeră 30 grame scroafele la păşune împreună
de literatură beletristică şi telinică. rumb 1,300 kg., orz 0,900 kg., şi sare de bucătărie 20 grame, cu purceii atunci cînd avem a-
fo to : maistrul oţelar Valer Lăbuneţ, prim-topitorul
i Bîrlea, maistrul turnător Ioan Argint şi topicorul Şte- tărîţe 0,600 kg., şroturi de j n timpul verii, scroafele au sigurată păşunea. In timpul
'-îder, consultînă la bibliotecă cărţile de care au nevoie la
atea muncitorească pe care o urmează în cadrul C.S.H. floarea-soarelui 0,300 kg., făi- primit în loc de făină de lu IOAN POPA
nă de lucernă 0,500 kg., siloz eernă, sfeclă, morcov şi siloz, inginer — G.A.S. Orăştie
0,700 kg., cretă furajeră 25 trifoi şi lucernă masă verde,
grame şi sare de bucătărie 20 Pentru scroafele care alăp- (Continuare în pag. 3-a)
