Page 90 - 1960-05

IV r . í b tí© DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
ie^WBWWCT^AVWsmgwRB^ ^::c-i-^ggK!ai^?^^ ^y<^aa^via,;CTr>!^«&gb3«gitLayy3.
1v. ^ z s ^ r ^ s iz ^ aiíesc^ ^ 'T ] r

patriotică interna peyiune. a globului

a tineretului şcolar - in ţtlmă.ijwLnjbţjOf.
sarcină permanentă
— SIBERIA
a cadrelor didactice
Anul trecut, un grup de scrii­ sută, de aluminiu — pînă la plante şi animale, specialiştii
O sarcină deo­ citor. Ei privesc tori sovietici a plecat în Sibe­ 71 la sută, de ciment — pînă sovietici se străduiesc să ob­
ria să vadă cu ocTtii lor cum la 42 la sută, de energie elec­ ţină din nOu creşterea cedru­
sebit de impor­ TI BERI II FRANKFURT cu răspundere prind viaţă chemările C.C. al trică — pînă la 46 la sută, la lui pe pămînt siberian. FA stu­
tantă ce revine secretar al Comitetului orăşenes P.C.U.S. şi guvernului sovietic corhănitul lemnului — pînă la diază posibilitatea încrucişă­
cadrelor didac­ sarcina de a cu privire la necesitatea atra­ 25 la sută, la producţia de hir- rii pinului cu cedrul, să acli­
tice este aceea P.M.R. Hunedoara studia învăţătu­ gerii liotărîte in circuitul eco­ tie — pînă la 32 la sută. se matizeze eucaliptul şi guajucu-
ra marxist-leni- nomic a uriaşelor resurse de dezvoltă industria chimică, in­ mul — arborele cu lemnul cel
materii prime şi energetice din dustria de prelucrare a ţiţeiu­ mai dur din lume.
de a educa tine­ nistă; văd în ea regiunile răsăritene ale U.R.S.S. lui, metalurgia neferoasă“.
înaintea plecării, ei şi-au luat In afară de îmbogăţirea fau­
retul şcolar în spiritul dragos­ nu o datorie profesională, ci o un angajament original ca ori- N o u l la toi* p a s u l nei domestice, datorită dezvol­
cît de extraordinare şi excep­ tării activităţii zootehnice a
tei faţă de patria noastră so­ necesitate obiectivă în desfăşu­ ţionale vor fi lucrurile pe care In imensa ţară sovietică noul colhozurilor şi sovhozurilor, in
le vor vedea in Siberia ei să învinge pretutindeni, in epoca Siberia au început să apară
cialistă, faţă de Partidul Mun­ rarea activităţii lor de zi cu zi. evite folosirea cuvintelor „e- construcţiei desfăşurate a co­ exemplare de animale necunos­
norm“, „titanic“, „uriaş“, „i- munismului noul are im rol cute încă în lume. Selecţionerii
citoresc Romin, faţă de poporul Trebuie să arătăm însă că mens“, care s-au folosit întot­ hotărîtor. Dar nicăieri el nu e sovietici au reuşit să obţină
deauna cină era vorba de a- mai vizibil ca în Siberia. Totul vizonul cu blana de orice cu­
nostru muncitor care constru­ în munca de educare patrio­ ceastă regiune de necuprins din aici are dimensiuni necunos­ loare, chiar şi de culoare al­
răsăritul ţării sovietice. Dar, cute in altă parte : centrala bastră. Ei au obţinut un animal
ieşte cu succes socialismul. tică a copiilor şi elevilor, mai după prima zi de vizitare a li­ hidroelectrică de la Krasnoiarsk mic cu blană preţioasă, pe ca­
nei localităţi siberiene, unul cu o putere de 6.000.000 kw., re l-au numit „mura“, care nu
Aceasta este o misiune nobi­ dăinuie încă lipsuri. Nu toate dintre scriitori le-a spus celor­ cea de la Bratsk cu o putere exista pînă acum in natură.
lalţi că oricît s-ar strădui el nu de 4,5 milioane kxo.; uriaşe
lă, de mare răspundere pentru cadrele didactice şi-au însuşit poate evita cuvintele uriaş, ex­ centrale termice moderne, com­ Oraşe noi
traordinar, fantastic, descriind binate de aluminiu de o m ă­
toţi acei care sînt chemaţi să pe deplin răspunderea ce o au cele văzute acolo. rime unică în lume, mine des­ La începutul veacului nos­
chise de cărbune de dimen­ tru în Siberia nu era decît un
contribuie la formarea ge­ faţă de formarea noii genera­ Intr-adevăr, ce alte cuvinte siuni uriaşe; silozuri cum nu singur oraş cu o populaţie de­
neraţiei noi de constructori ai ţii de constructori ai comunis­ poţi găsi pentru a exprim,a fi­ 'mai există altele; excavatoare păşind loo.ooo de locuitori —
del munca rodnică a oamenilor autopropulsate gigantice... Omslc. Acum sînt peste 20 de
societăţii noastre socialiste. mului de mîine. Se mai întîm- entuziaşti care la chemarea astfel de oraşe printre care se
partidului transformă in între­ Pe stepele de necuprins aco­ numără şi tinerele oraşe An-
In oraşul Hunedoara există plă ca, fie din comoditate, fie gime o regiune a globului ale perite in urmă doar cu ciţiva garsk şi Norilsk, clădite în în­
cărei fluvii şi rîuri au o lun­ ani de păminturi înţelenite şi tregime din piatră. Pînă la
numeroase cadre didactice care din convingerea că ceea ce au gime de 1.000.000 de lcm„ lun­ virgine s-a dezvoltat ca rod al sfîrşitul septenalului vor mai
gime. care reprezintă de trei entuziasmului de zeci de mii fi ridicate în Siberia cel pu­
nu precupeţesc nici un efort învăţat în universităţi este su­ ori distanţa de la Pămînt la de tineri veniţi din toată ţara, ţin douăsprezece oraşe. Oraşul
Lună. panglică cu care ai pu­ cea mai modernă agricultură. Taişet va avea 300.000 de lo­
pentru ca, atît prin orele lor ficient pentru a preda în mod tea înfăşură de 25 de ori pla­ In sovhozurile constituite aci se cuitori. Lingă. Bratsk se va ri­
neta noastră ? Cum poţi vorbi pot intilni maşini moderne ce dica naul oraş Nova Bratsk
de clasă, cit şi prin acţiunile corespunzător lecţiile, nu stu­ altfel despre Siberia ale cărei produc ploaie artificială, trac­ care va fi un oraş al metalur-
păduri, de pildă, dacă ar fi toare radioghidate, avioane ca­ giştilor. al chimiei, al aluminiu­
ce le organizează înafara şcolii diază, nu se pun la curent cu transplantate în Europa Occi­ re distrug dăunătorii şi buruie­ lui şi al industriei lemnului, in
dentală ar constitui o taiga de nile. afară de Nova-Bratsk, în a-
să sădească în sufletele elevi­ evoluţia şi progresul tehnic, cu nepătruns ? Ce ale cuvinte sînt propiere se vor construi, ora­
mai nimerite pentru a zugrăvi De nesecat sînt resursele hi­ şele Ghtdrostroitel, Jelezno-
lor sentimentul de dragoste succesele construcţiei socialis­ bogăţia fără seamăn a subso­ droenergetice şi carbonifere ale gorsk şi Ust-Ilim.sk. Construi­
lului în care omul a găsit in Siberiei! După calculele spe­ rea acestor oraşe va transfor­
pentru popor, să dezvolte cu­ te din ţara noastră. cantităţi uriaşe diamante, aur. cialiştilor ele reprezintă aproa­ ma regiunea Angarei intr-unui
platină, cărbune, petrol, gaze pe 10 la sută din rezervele c- din cele mai mari centre in­
rajul, solidaritatea tovărăşeas­ Cu destulă stîngăcic compară naturale etc. ? Pe bună drepta­ nergetice ale întregii lumi. dustriale ale Uniunii Sovieti­
te. Nikolai. Cernîşevslci. care a ce. Se vor construi oraşe mo­
că, calităţi ce trebuie să le po­ unele cadre didactice deosebi­ stat exilat aproape 20 de ani Pentru a avea o imagine a derne ca Nazarovo — oraşul
în Siberia, gîndinău-se la vii­ efortului depus de constructo­ minerilor şi Mirnîi _ oraşul
sede omul de tip nou. Spre e- rea produsă în viaţa celor ce torul acestei regiuni spunea că rii hidrocentralelor de pe flu­ diamantelor, care vor fi prin­
aici se va făuri „o viaţă pe ca­ viile siberiene este suficient să tre cele mai mari.
xemplu, tovarăşul Constantin muncesc în urma eliberării pa­ re n-o putem visa“. amintim că numai la hidrocen­
trala de la Krasnoiarsk vor fi Dină viaţă chemării partidu­
Iorgovan, profesor la Şcoala triei noastre de sub jugul fas­ O CARTE BUNA, PRIETENI BU NI Ş I O RECREIERE MINUNATA. Cit de clar apar excepţiona­ turnate aproximativ 5.000.000 lui. şi guvernului oamenii so­
lele perspective ale Siberiei în metri cubi de beton şi beton vietici transformă Siberia în-
medie O.M., Ia orele de istorie, cist şi a instaurării dictatu­ ---------------------m --------------------- lumina cifrelor cuprinse în ra­ armat şi se vor deplasa 24,5 tr-unul din cele mai frumoa­
portul prezentat de N. S. Hruş- milioane m.c. de pămînt.
aduce în permanenţă exemple rii proletariatului. Demascarea La cota 650 ciov la al XXl-lea Congres al se şi mai bogate ţinuturi ale
P.C.U.S. I Vorbind despre lu­ Pentru prima oară in practi­
din regiune şi din oraşul nos­ burgheziei exploatatoare şi crările care se desfăşoară în ve­ ca mondială la hidrocentrala Uniunii Sovietice.
derea creării celei de-a treia de la Krasnoiarsk vor fi insta­
tru. A organizat numeroase vi­ popularizarea realizărilor regi­ baze metalurgice în Siberia şi late grupuri hidrogeneratoare ŢICU SI/MION
Cazahstan. N. S. Hruşciov a a- de cite o jumătate de milion
zite cu elevii la C.S. Hunedoa­ mului nostru se face superfi­ rătat că aici se construiesc ce­ kw. în loc de grupuri de cite m pmmAMUL de
260.000 kw. cum era prevăzut
ra şi in locuri istorice, explică cial, în fugă, fără adîncire, cum le mai mari hidrocentrale din iniţial. Preţul de cost al unui M u n is
lume. hidrocentralele de pe icWh de energie produsă aci va
elevilor deosebirea dintre mo­ s-a întîmplat la unele lecţii — Sîntefi gata ? însă o surpriză neplăcută. Conduc­ Angara şi lenisei. In raport se fi de numai 0,45 ruble. 28 MAI 1960
arată că „în 1905 ponderea re­ PROGRAMUL I : 6,45 Salut voios
dul de viaţă din timpul regi­ ale tov. Valeria Bucur de la — Da, putem porni... Tot ser­ ta căutată nu se afla la locul in­ giunilor răsăritene în extrac­ Marea Buhtarma care a fost de pionier ; 7,45 Muzică uşoară ; 8,00
ţia de cărbune va creşte pînă dată recent navigaţiei. Marea Din presa de astăzi; 9,30 Un tăciu­
mului burghezo-moşieresc şi Şcoala medie O.M., Jormilia viciultopografic de la I. Ii. Lu- dicat. In 50 la sută. în producţia de Bratsk. cel mai mare lac arti­ ne şi-un cărbune: „Trei poveşti do­
oţel — pivă la 48 la sută. de ficial din lume. apele captate brogene“ de Cornelul Leu ; 10,35 Din
viaţa din ce în ce mai îmbel­ Crăciunescu, Ioan Penciolu, Eli­ peni e la datorie! spuse pe un — Am venit degeaba... zise u- cupru rafinat — pînă la 88 la ale fluviilor Obi, Irtiş şi ale Ie- muzica popoarelor; 11,43 Muzică de
ton de raport inginerul Dăscăies- nu.l dintre cei prezenţi, care abia niseiului vor schimba peisajul, estradă; 13,45 Cotele apelor Dunării!
şugată de azi. sabeta Ciornea ş.a. cii Cornel. şi clima Siberiei. 14,40 „Luptăm pentru pace“, emisiu­
se hotărîse să participe la acţiu­ ne de cîntece; 15,10 „Meridiane pe
Vorbind despre frumuseţile Lipsurile manifestate de u- Vlădtdescu Gheorghe, Ţircă Ioan nea comună. Transformarea florei portativ“, program de muzică uşoa­
naturale ale patriei noastre, nele cadre didactice în munca şi ceilalţi prezenţi la acţiunea pa­ ră ; 15,50 Actualitatea literară în re­
tovarăşa profesoară Silvia Mun- lor profesională şi îndeosebi în si faunei vistele noastre; 16,15 Vorbeşte Mos­
teanu de la Şcoala de 7 ani nr. activitatea ce trebuie să o des­ triotici ce şi-o propusese grupa — Nu e adevărat.. Conducta cova ! : f7,45 Tribuna Radio; 19,05
] realizează lecţii pline de con­ făşoare în scopul educării pa­ ¦ Pe teme internaţionale; 20,30 La
ţinut educativ. Astfel, după ce triotice a elevilor, a făcut ca sindicală, porniseră înainte, pur- trebuie să se afle pe aproape — microfon : Satira şi umorul; 22,30 Mu­
scoate în evidenţă frumuseţile comitetul orăşenesc de partid Omul sovietic nu se m ulţu­
naturale ale patriei, le vorbeş­ să întreprindă un control mai tînd cu ei citeva perechi de cleşti spuse altul. meşte mimai cu transformarea
te elevilor despre grija ce o intens, iar pe baza constată­ speciali şi alte unelte. — S-o căutăm! hotărîră cei naturii. El se preocupă şi de
poartă tineretului partidul şi rilor făcute să se organizeze o obţinerea unor noi specii de
guvernul nostru. consfătuire cu toate cadrele di­ Aveau de mers vreo 2 km. piuă mai tineri, doi figuranţi topografi.
la locul unde fusese cu o ani în Zis şi făcut. Presupunerea se
urmă sonda 5.1 it pe dealul Soho-

O preocupare susţinută pen­ dactice. ddîuiui. Aici trebuia demontată o adeveri. Conducta căutată, fusese

tru educarea patriotică a ele­ conduciă lungă de JP Zfl *nRro!,a*a 'u Pa"
vilor manifestă şi tovarăşa
Margareta Laslo profesoară la Consfătuirea cadrelor didac­ peste 100 m., /MU&BF_, __ mint. şi acoperiiă
Şcoala de 7 ani nr. 1 care fo­ tice a confirmat necesitatea or­
loseşte metode bune, realizează ganizării unor astfel de discu­ uitată acolo de W Q m m iifm m n cu iarbă, de a-
lecţii vii, atrăgătoare. ţii, reuşind să clarifice multe
conducerea' şantie- -¦—— ceea nil o zărise­
In orele de matematică, tov. probleme importante şi să se
Coriolan Tîmpeanu, profesor la tragă concluzii corespunzătoa­ rtiltlî de pe atunci ’ şi descoperită ră la prirna vedere.
Şcoala medie O.M., alege întot­ re în scopul îmbunătăţirii mun­
cii de educare patriotică a e- de curînd de muncitorii ser­ Oamenii nu mai staturăla în­
levilor.
viciului topografic. ideea de re­ doială. Începură munca. Deşuruba-

cuperare a ei prin muncă volunta­ ful conductelor ruginite mergea

ră fusese a membrilor şi candi­ greu. Cheile luate de la magazia

deauna probleme de actuali­ daţilor de partid din echipa a întreprinderii de explorări nu erau
tate, legate de viaţa întreprin­
derilor din oraşul nostru sau Concluziile consfătuirii ca­ Ii-a. Aceasta însemna o economie pe măsură: ar mai fi trebuit de
de viaţa gospodăriilor colective drelor didactice din oraşul Hu­
din regiune. Rezultate bune au nedoara au scos în evidenţă importantă, ţeava recuperată fiind asemenea încăvreo două. Totuşi,
mai obţinut şi alte cadre di­ necesitatea obiectivă a studie­
dactice cum ar f i : Elena Gos- rii şi însuşirii cit mai temei­ confecţionată clin circa 35 bu­ nici unul din ceiprezenţi nu se
tian, Ştefan Ballo, Maria Fe- nice a învăţăturii marxist-le-
renez, Elisabeta Ciucescu, niniste. căţi prăjini de foraj, care, noi, va­ descurajă. In trei ore, cu mijloa­
Gheorghe Simţea, Ioan Ungur
şi alţii. Elanul cu care s-a pornit la lorează (50 lei metru, deci peste cele modeste ce le aveau, demon­
muncă în urma acestei consfă­
Succesele lor în munca de tuiri ne face să avem deplina 6.000 lei. tară 102 m. de ţeava, stoeînd-o
educaţie patriotică. în munca încredere că, procesul muncii
de formare a înaltelor tră să ­ de educare patriotică se va îm­ Deşi erau destul de obosiţi de în curtea unul ţăran din apro­
bunătăţi si mai mult. serviciul din timpul zilei, oainenii piere, de unde urma s-o ducă a-
totuşi au ajuns repede la cota 650, poi jos, in oraş. Sarcina era înde­
unde se afla borna fostei sonde. plinită.

Vi OR BL STRĂUT*

La locul cU pricina îi aştepta STFUAN LITĂ<

turi de caracter specific omu­ egî©@©®©®@a©i5®®®3)s@®©®®®©03©0s®®-i?©e©cia®®s9©3®sj»©®0®©@©©®©®©s®©!,i e»9s©«3o®3©®©s®es3is®®9©e©ffl©ss@0®©®es©©rae©
lui nou, se datoresc în primul

rînd faptului că aceste cadre

didactice sînt pătrunse de înal­ Creşterea vitezelor de avansare în lucrările de pregătiri şi deschideri—

ta misiune încredinţată de

partid şi guvern, cîe-a creşte o problemă de actualitate în Valea Jiului
din tinerii noştri oameni de­

votaţi poporului nostru mun- Conferinţa raională de partid la Petrila, brigada condusă de tiv, 20 m.l. galerie. O avansa­ combinat, tov. ing. Szitder Wi- 28 MAI 1960 zică de dans; 23,15 Concertul nr. I
din decembrie anul trecut, fi­ Somogyi Iuliu, avînd asigurate re cu adevărat rapidă a obţi­ liam, director general al C.C.V.J. DEVA: Mireasa răpită; AL­ în Si bemol minor pentru pian şi
- 0- nind seamă de succesele obţinu­ condiţii bune de aprovizionare nut în acest timp brigada con­ BA IULIA : Tamango ; Cinema­ orchestră de Ceaikovski.
te de minerii Văii Jiului, ca şi şi folosind un reîncărcător cu dusă dc Ioan Velek de la mina a arătat pe bună dreptate că tograful de altădată; BRAD:
Economii p r in de sarcinile puse de dezvolta­ bandă a excavat în martie 80,7 Lupeni, care !a săparea unei experienţa brigăzilor care au Dragoste pe n o te ; ILIA : Dra­ PROGRAMUL II: 14,07 Suite co­
rea extracţiei de cărbune în a- m.l. galerie. La mina Uricani, galerii sub copcriş în stratul 5 depăşit avansarea tunară de 60 gostea nu se cumpără ; HA­ rale romîneşti; 14,30 Instrumentişti de
muncă vo lu n ta ră nul acesta şi în viitorul apro­ brigada condusă de Augustin a avansat cu 26 m.l. m.l. trebuie extinsă şi aplicată ŢEG : Pe ţărmuri îndepărta­ muzică uşoară ; 15,35 Muzică simfo­
piat, a trasat ca sarcină colec­ Demeter, lucrînd la pregătirea de toate brigăzile dc la pregă­ te ; HUNEDOARA: Ea te iu­ nică romînească ; ffi,t5 „Vacanţă plă­
Comitetul executiv al Sfa­ tivelor miniere să sporească vi­ stratului 8-9 în partea nordică Din exemplele citate mai sus tiri şi deschideri, creşterea vite­ beşte ; ORĂŞTIE: Fiica mea cută“ — muzică de estradă ; 17,00
tului popular comunal Ungu- tezele de avansare în lucrările a minei, a avansat 112 m.l. ga­ se desprinde chir că paralel cu zelor de avansare fiind o im­ trăieşte la Viena: Mizerabilii, Cînlccc haiduceşti şi jocuri populare
rei, raionul Sebeş, îndrumat de de pregătiri şi deschideri, cu 6 lerie pe lună. Avansări mai eforturile pentrii creşterea conti­ portantă rezervă internă în creş­ seria I-a şi a ll-a ; PETRO­ romîneşti; 18,05 Roza vuiturilor (re­
organizaţia de partid şi cu şi, respectiv, 48 la sută faţă de mari, cuprinse între 58 şi 85 nuă a productivităţii muncii, cu terea randamentelor, în lupta ŞANI : Părinţi şi copii; Jucă- luare) ; 19,30 Jurnal de întrecere;
sprijinul deputaţilor, a organi­ realizările din anul 1959. m.l. pe lună au realizat şi alte lupta pentru îmbunătăţirea cali­ pentru economii. toarea de baschet: SEBEŞ 20,20 Noapte bună, copii: „Umbra le­
zat în cinstea celui de-al III- brigăzi cum sînt cele conduse tăţii cărbunelui extras, minerii Ceasul s-a oprit la miezul nop­ bedei“ de Eduard Jurist; 20,30 Mu­
lea Congres al P.M.R. o serie Creşterea nivelului de mecani­ de Ioan Ionaşcu de la mina din Valea Jiului acordă o aten­ F.ste necesar să se combată ţii ; SIMBRIA: Oameni şi lupi zică dc dans ; 21,05 Emisiunea „Scri­
de acţiuni privind înfrumuse­ zare a muncii în subteran, apli­ Vulcan, Lorkc Mihai şi Afiliai ţie mereu rnai mare creşterii vi­ cu toată tăria atitudinea unor LONEA: Secretul cifrului: TE sori din Iară"; 21,15 Noi înregistrări
ţarea satului. La aceste ac­ carea unor procedee şi metode Huda de la Lupeni, Constantin tezelor de avansare în lucrările ingineri şi tehnicieni, care pen­ IU Ş: Alarmă la graniţă de muzică populară oltenească, rea­
ţiuni şi-au adus contribuţia e- avansate au permis tuturor co­ fonescu de la Uricani, Ioan Ma­ dc pregătiri şi deschideri, baza tru brigăzile ce au dc săpat ga­ ZLATNA: Vfrsta dragostei: A - lizate în regiunea Craiova ; 21,50 Pe
levii şcolii elementare şi cetă­ lectivelor miniere din Valea Jiu­ tei de la Aninoasa şi altele. producţiei viitoare. lerii mai scurte (30—40 m.) POLDUL DE SU S: Omul cu scenele căminelor culturale ; 22,00 Mu­
ţenii din sat. Astfel, elevii şi lui să obţină succese de seamă neglijează să asigure mecaniza­ pantaloni scu rţi; CALAN : Te­ zică de daps; 22,30 Ciclul „Cvartete
pionierii au prestat peste 400 in îndeplinirea acestei sarcini Pe lîngă aceste brigăzi, în Cu toate acestea rezultatele ob­ rea şi condiţiile necesare obţi­ legrame. de Mozart“ ; 23,15 Muzică de dans.
ore de muncă voluntară la în­ de mare importanţă economică. luna aprilie s-au ridicat o sea­ ţinute pînă acum nu exprimă nerii unor avansări sporite. Ori,
grijirea puieţilor de salcim de In lunile martie şi aprilie, plă­ mă dc alte brigăzi dc avansări întru totul posibilităţile create. şi în aceste lucrări vitezele dc BULETINE DE ŞTIRI: 5.00, fi.00
pe terenul G.A.S., la săpatul nui la lucrările de pregătiri şi rapide. Aşa de exemplu, la mi­ Se constată că încă sînt puţine avansare pot îi mult mărite. 7.00. 11,00, 13,00, r>,00. 17,00,
grădinii din jurul căminului deschideri a fost considerabil na Uricani, brigada lui Gheor­ la număr brigăzile de mineri dc
cultural etc. De asemenea, ti­ depăşit, recuperîndu se rămîne- ghe Malnoş a excavat 93 m.l. la înaintări care realizează lu­ Producţia de cărbune extras 10.00. 22,00, 23,52 (programul I),
nerii din sat, în frunte cu u- rea în urmă din prima perioadă galerie, la Vulcan brigada con­ nar mai mult de 60 m.l. gale­ din Valea Jiului, conform planu­ 14.00. 16,00, 18,00. 21,00, 23,00 (pro­
temiştii, au plantat peste 3.000 a anului. Se remarcă în special dusă de Ştefan Jina a avansai rie, deşi condiţiile de mecani­ lui, va creşte considerabil de la o gramul II).
puieţi. de stejar în golurile de activitatea rodnică depusă la mi­ în mixt la o galerie direcţiona­ zare ar permite creşterea nu­ lună la alta. Pentru aceasta mi­
păduri, din raza comunei şi au nele Lonea, Petrila şi Lupeni. lă intermediară pe stratul 14 mărului lor. Chiar din brigăzile nerilor din abataje trebuie să li ÎNTREPRINDEREA PE 00SP00AR8E 0RAŞANEASLA
tăiat din pădure lemn de con­ In martie şi aprilie la Lonea peste 70 m.l. Muncind la o îna­ aşa-zise de avansări rapide sînt se asigure din timp locurile de CUG iR
strucţie pentru colectivişti. Un --au excavat peste plan 155,1 intare în cărbune, brigada lui încă puţine cele care să exca­ muncă rezervă, sarcină pe care
număr de 155 cetăţeni virst- m.l. galerii, la Lupeni 649,9 Gheorghe Tănase de la mina veze pe zi 3 sau 4 m.l. galerie sînt datori să o îndeplineasă Sediu! central str. Principală, nr. 851 ;
nici, au luat parte la transpor­ m.l. etc. In general, în perioada Or, dacă asistenţa tehnică a minerii dc Ia pregătiri şi des­
tul lemnelor din pădure, faso­ amintită, pe combinat sarcina Petrila a obţinut o avansare de cordată brigăzilor de către teh chideri. Iată deci de ce obţinerea telefon 16 —26
narea lemnului. împrejmuirea dc plan a fost depăşită cu nicieni. dacă din partea condu unor avansări mai mari în acesţe
căminulw cultural şi îndigui­ 1.287,7 m.l. galerii în cărbune peste 70 m.l. pe lună. cerilor de sectoare s-ar depune lucrări este acum o problemă dc SE X SE C II
rea văii ce Irece prin sat. şi steril. mai multă muncă pentru creş mare actualitate. Viteze mai
In primele 8 zile lucrătoare torea eficacităţii economice a mari de avansare înseamnă e- PENTRU ÎNTREPRINDERI Şl POPULAŢIE :
in total, s-au efectuat !.354 in ultimele două luni, mai a- mecanizării locurilor de muncă, cGnomii mai mari, productivitate
Gre de muncă voluntară, care les înrepîiid din aprilie, la ex- din luna mai, s-an obţinui do dacă s-ar veghea mai atent la sporită prin concentrarea pro­ Construcţii şi reparaţii, inclusiv ugrăveli şi vopsitorii.
au adus economii în valoare de l'loatările mină re s-au înfiinţat alcătuirea acestor brigăzi, la ducţiei. In această direcţie exis­ ® Instalaţii electrice, apă Şi sanitare.
3 320 lei. brigăzi menite să obţină avan­ asemenea avansări mari. Astfel, nivelul lor de calificare, vitezele tă reale posibilităţi şi ele vor
sări mai mari în lucrăm !e de de avansare ar creşte considera­ trebui folosite rnai bine ca pînă ® Pentru salariaţi execută m reparaţii în rate lunare.
NICOl.AF. HAPRI \N pregătiri şi deschideri. Astfel, ia mina Vulcan, brigada Iui bil. La o recentă consfătuire pe acum. Plata prin virament sau nu merar.
corespondent
Ioan Ionaşcu,şi cea a. lui Şte­ îng. GH. DUAMTRFSCU JuJuJU U uJuJ. - u J U i __r i__i _

fan Jina au avansat în acea­

stă perioadă 22 m.l. şi, respec­