Page 93 - 1960-05
P. 93
Pag. 2 •DRUMlfE m OTAlISM ULUI Nr i t 87
Strădniti*Tă să. obţineai P r i n t r e ©0 le © t iw iş iii d iin i i i l i a l ţ Cînd există dragoste faţă
ca lifica tiv e cât i tai de munca culturală
foiane! La gospodăria a- Comuna lntregalde este o localita şi o bună parte din tinerii din alte
gricolă colectivă te de munte cu multe sate şi cătune regiuni, care sînt angajaţi ca munci
Comitetul executiv al Sjafului popu Motivul că nu sint create condiţii de din satul Mihalţ, răsfirate pe o suprafaţă de zeci de tori forestieri în această localitate.
lar raional Haţeg a luai măsura ca adăposiire a animalelor nu este cltuşi raionul Alba, cul kilometri. Viaţa nouă ce a înflorit în
fiecare inginer ş{ tehnician agronom, de puţin întemeiat dacă avem In ve turile prăşitoarc se patria noastră pulsează intens şi aici. Toate acestea fac ca acţiunile cul
medic veterinar şi tehnician zooteh dere faptul că pentru amenajarea graj bucură de o aten Grija partidului peniru ridicarea conti turale ce se desfăşoară la cămin să
nist să se ocupe de îndrumarea unei dului pe care sfatul popular din sa ţie deosebită din nuă a nivelului de trăi şi cultural al se bucure de larga participare a ţă
gospodării agricole colective. In acest tul Sarmizegelusa l-a cedat gospodă partea colectiviş maselor este evidentă. ranilor muncitori din localitate şi îm
fel cele 29 gospodării agricole colec riei, nu s-a făcut nimic. tilor. prejurimi. Mulţi dintre spectatori lo
tive din raion au fost asigurate cu In satele şi căiunele din raza comu cuiesc departe de cămin, dar dumini
oameni competenţi in a da îndrumări Din cele cite 10 ha. planificate a se In clişeu: Mem nei funcţionează şcoli de 4 ani iar la ca pleacă de dimineaţă spre comuna
cu privire la măsurile ce trebuie apli insămînţa cu cartofi la G.A.C. Brea brii brigăzii a Il-a centrul de comună a luat fiinţă o lntregalde pentru a li In timp Ia că
cate pentru creşterea producţiei agri zova şi Tuştea s-au realizat doar 7 de cimp prăşind a şcoală de 7 ani cu Internat. Tot aici min.
cole la hectar, pentru sporirea produc şi, respectiv, 8 ha. Tehniciană luiia- doua oară sfecla a fost construit un dispensar dotat cu
ţiei de carne, lină şi lapte. na Matiş ca şi ing. agr. Eufrosina de zahăr. aparate şi instrumente medicale mo Se pune întrebarea cum de s-a
Bufnea, care răspunde de gospodăria derne, unde personal medical cu înal reuşit ca în aceste sate de munte ri
La prima vedere s-ar părea deci că din Tuştea, motivează simplu: n-au CsQO C & Q O tă calificare se îngrijeşte de sănăta sipite' pe mari distanţe să se realize
lucrurile merg bine. Şi n-ar fi rău avut colectiviştii suficienţi cartofi pen tea oamenilor muncii. In cătune au ze asemenea acţiuni. In primul rînd,
dacă realitatea ar dovedi acest lucru. tru săminţă. Dar, a avut destui car Proiectul de Di luat fiinţă case de citit, iar la centru Comitetul comunal de partid şi Comi
E adevărat că sint gospodării colective tofi G.A.S. Sintămărie şi le-ar fi pu rective ale Congre de comună s-a construit un frumos tetul executiv al Sfatului popular se
ca cele din Toteşti, Silvaşul de Jos, tut vinde sau împrumuta colectiviş sului al lll-Iea ai local de cămin cultural, unde se des preocupă permanent de organizarea,
Demsuş, Galaţi etc. care s-au dezvol tilor, dacă era cazul, vagoane întregi. P.M.R. este discu făşoară o rodnică activitate. Astfel, în conducerea şi îndrumarea activităţii
tat mult, in care s-au ridicat anul a- tat cu însufleţire cadrul căminului cultural activează per cultural-educative. Membrii comitetu
cesta numeroase construcţii şi care Fiecare gospodărie agricolă colec de către toţi oa manent o echipă de cor, formată din lui de partid şi ai comitetului execu
dispun de un număr mare de ani tivă din raionul Haţeg şi-a prevăzut menii muncii din peste 30 de persoane, un colectiv de tiv ai Sfatului popular şfnţ permanent
male. La succesele obţinute aici au printre altele să construiască silozuri regiunea noastră. teatru, o brigadă artistică de agita în mijfocui activiştilor pulturaji şj Ja
contribuit în mare măsură şi îndru pentru ca in toamnă să inşilozeze can ţie şi o ecţiipă de dansuri populare. manifestările căminului, ceea ce con
mările tehnice pe care colectiviştii tităţile corespunzătoare de furaj. Cu In clişeu: Bri Căminul este dotat cu un aparat de stituie pentru aceştia un Imbold în
le-au primit din partea Inginerilor, teh toate acestea, construirea silozurilor gadierul Matei Cîr- proiecţie cinematografică, ceea ce per- muncă. Demn de remarcat este şl In
nicienilor şt medicilor veterinari. se 'tărăgănează. Dacă la Riu Bărbat, nat de la G.A.C. mj-tp ca în fiecare săptămînă şă fie teresul şi dragostea cu care partici
Sint insă ingineri agronomi, tehnicieni Ostrov, şi Galaţi, silozurile sint gata, Mihalţ, discutînd prezentat cite un film. In toate cătu
şi medici veterinari care dau destul iar la Silvaşul de Jos au început lu cu un grup de co nele de pe raza comunei există echi pă cadrele didactice la organizarea şi
de rar prin unităţile de care răspund, crările, la G.A.C. din Haţeg, Boiţa lectivişti perspec pe de teatru sau alte formaţii artis desfăşurarea activităţii cultural-educa
care nu participă la şedinţele consi ş.a. nu s-a făcut nimic deşi amplasa tivele dezvoltării tice. In repertoriul formaţiilor de tea tive fără a lăsa ţpate acestea în sea
liilor de conducere şi nici la adună rea silozurilor a fost făcută de mul sectorului socialist tru sînt inclpse piese a căror conţinut ma directorului de cămin. Prin par
rile generale ale colectiviştilor, care tă vreme. al agriculturii. tratează problemele actuale ale satu ticiparea lor activă la viaţa culturală
n-au răsfoit nici măcar odată pla lui, cum sînt: „îndoiala", „Nunta Ioa a comunei, intelectualii şi-au cucerit
nurile de producţie pentru a cunoaşte Este lăudabil faptul că medicul ve SOâ'&GO C/QO nei“, „Fata tatii cea frumoasă“, „Ră stima şi dragostea sătenjlpp care răs
obiectivele propuse pentru anul în terinar Valentin Sodor, care răspun fuiala" şi altele. pund cu drpg la chemările lor.
curs. lată un exemplu de acest fel. de de G.A.C. Haţeg, s-a interesat de -¦.Z>- O * O -rCZ’-XT-"O*
schimbarea a 23 vaci neproductive pe Brigada artistică de agitaţie s-a e- Avînd în vedere condiţiile geografi
Gospodăria agricolă colectivă „Pă- care le-a avut această unitate şi că SN P R A G D E S E Z O N videnţiat în mod deosebit prin progra ce deosebite ale acestui cămin cultu
mint desţelenit" din satul Ostrov a tehnicianul acesteia a asistat la cum mele sale care au contribuit în mare ral, secţia raională de învăţămînt şi
fost constituită in anul 1952. Totuşi părarea ador 14 vaci şi 12 boi ve Prin staţiunile de odihnă măsură la dezvoltarea şi întărirea sec cultură a organizat în această loca
ea n-a reuşit să se ridice la nivelul ghind ca animalele să fie sănătoase. torului cooperatist al agriculturii creat litate seminarul cu directorii de că
cerinţelor. Deşi are posibilităţi de Ar fi bine insă dacă aceştia, împreu (Urmare din pag. l-a) de gospodărire, aici tocmai gos aceea, trebuie luate toate mă în această comună. Bine este orien mine culturale din întregul raion, pen
dezvoltare, această unitate a rămas în nă cu tehnicianul agronom Alexandru podărirea lasă de dorit. Amena surile pentru pregătirea în bune tat şi repertoriul formaţiei corale şi al tru a demonstra concret, la faţa locu
urma multor gospodării înfiinţate în Roşea, s-ar preocupa mai mult şi de 120 de persoane. Era bine însă jările care trebuiau să se facă condiţiuni a tuturor staţiunilor echipei de dansuri. Programele artis lui, că acolo unde există dragoste şi
ultimul timp. De ce 2 Sint ostrovenii construcţia maternităţii pentru scrofi.- dacă aceste lucrări erau termi au fost amúlate pînă în ultimul de odihnă din regiune. Se im tice sînt precedate de informări politi interes pentru munca culturală, se pot
oameni leneşi ? Nu. Răul constă în ţe, a pătulelor ele. nate mai devreme. moment şi nu se ştie precis pune în primul rînd ca tovară ce şi conferinţe ce tratează în special realiza lucruri minunate.
aceea că cei care ar trebui să în cînd vor fi terminate. Abia a- şii care răspund de gospodărirea nrobleine legate de creşterea şi îngri
drume gospodăria şi să ajute la or Inginerii şi tehnicienii agronomi, me Atenţia conducerii' staţiunii cum se instalează un gard şi băilor de la Călan şi Vaţa să jirea animalelor. Participanţii fa seminar, directorii
ganizarea muncii nu fac acest lucru dicii veterinari şi tehnicienii zooteh- Geoagiu Băi s-a îndreptat şi se repară aleile, deşi primii vi urgenteze lucrările do pregătire de cămine culturale din raionul Alba
sau îl fac în mică măsură. De sectorul nişti, cărora li s-a încredinţat sarci spre alte probleme mai mărun zitatori şi-au făcut apariţia încă iar secţia' regională de sănătate Din formaţiile artistice fac parte, pe şi inspectorii metodişti de la raioane,
vegetal al gospodăriei, răspunde tov na să sprijine gospodăriile agricole te. dar importante. De pildă, în de duminica trecută. Unele ar şi prevederi sociale să le dea lîngă tineretul din sat, toţi intelectua au avut multe de învăţat de la acest
Teodora Glăvan, tehnician agronom, colective, trebuie să fie mereu in mij această săptămînă s-a cosit iar gumente precum că n-au existat tot sprijinul în acest sens. lii (cadrele didactice, medicul, salaria colectiv.
iar 'de cel zootehnic tov. Gh. Lucaci, lociii colectiviştilor, să viziteze cit mai ba din jurul bazinelor de înot, din timp fondurile necesare pen ţii sfatului). Trebuie remarcată în mod
medic veterinar. Precizăm însă că a- des unităţile de care răspund. E de s-au amenajat aleile etc. Aspec tru reparaţii şi amenajări nu 0 problemă importantă care •leosebjt dragostea cu care membrii Secţiile de învăţămînt şi cultură,
ceştia nu cunosc obiectivele prevăzute neconceput ca unii dintre ei să nu tul actual al staţiunii, precum sînt întemeiate. Conducerea trebuie rezolvată o constituie a- formaţiilor se străduiesc să pregăteas sfaturile populare, precum şi activiştii
in planul de producţie al gospodă cunoască sarcinile gospodăriilor de şi pregătirile care s-au tăcut, I.G.O. Hunedoara doar cunoştea sigurarea unei odihne cît mai că programele artistice. Mulţi dintre culturali pot să-şi însuşească în trod
riei, că nu ştiu cum se face retribui care răspund sau să nu fie la curent constituie o garanţie că oaspeţii de mult aceste probleme şi tre plăcute. La Călan Băi, bunăoa ei vin Ia repetiţii din sate ce sînt creator experienţa colectivului din co
rea muncii în sectorul zootehnic, că cu stadiul lucrărilor agricole. Teh vor găsi-aici un minunat loc de buia să le rezolve mai operativ. ră. existenţa unui restaurant nu situate la mal bine de 10 km. depăr- muna lntregalde, în scopul îmbună
nu cunosc producţia de lină planifi niciană Zoia S'oica, de pildă, care odihnă. - .tare de comună şi se întorc spre casă tăţirii muncii de educaţie socialistă a
cată pe cap de oaie şi că din cele 5 răspunde de G.A.C. Riu Bărbat a in Din păcate, lipsuri asemănă este suficientă. Aici trebuie crea după repetiţii, seara tîrziu. maselor.
bovine cite s-au prevăzut a fi cum format la 4 mai a.c. secţia agricolă Despre gospodari toare se întâlnesc şi în alte părţi.
părate nu s-au procurat nici una. Ca a sfatului popular raional, că aici s-au şi gospodărire De exemplu, la băile Vaţa, tot te condiţii ca vizitatorii să-şi In formaţiile artistice au fost atraşi VICTOR MUREŞAN
re a fost atunci contribuţia pe care terminat insăminţările de primăvară. datorită neglijenţei nu s-au ter îndrumător cultural
aceştia şl-au adus-o la bunul mers Realitatea insă a fost alta: după a- Datorită unor măsuri care minat încă amenajările progra petreacă timpul în mod util şi la secţia de învăţămînt şi cultură
al gospodăriei de care răspund? proape o săptămînă, colectiviştii de s-au luat în ultima vreme, băile mate pentru acest sezon. De a- a Sfaţuhu popular regional
aici se mai aflau incă pe cimp la in- ,,Victoria“ din Gălan au trecut semenea, la băile Miercurea se plăcut. De asemenea, la băile
Şi asemenea exemple •pot fi îniîl- săminţatu! porumbului. Ce denotă a- de la uzina „Victoria“ la sfatul găsesc în reparaţie noile cabi =m®=
nite şi in altă parte. Medicul veteri cest lucru ? Fie necunoaşterea situa popular. In momentul de faţă nete medicale care trebuiau să Miercurea şi chiar la Geoagiu
nar Lazăr Şoima, de pildă, răspunde ţiei reale, fie intenţia de a ascunde ele sînt în administraţia sec L o c o m o iiva A lb a M ia -
de gospodăria agricolă colectivă din realitatea şi de a induce în eroare or torului de gospodărire din Ca [ie gata la începerea sezonului. Băi e bine să se rezolve din
Şerel. In anul 1960 el n-a participat ganele competente. lau al întreprinderii de gospo FOTBAL
însă la nici o şedinţă de consiliu dărire orăşenească Hunedoara. Probleme care îşi aşteaptă timp problema bibliotecilor.
deşi cunoştea că această gospodărie Aşa cum am precizat mal sus, mulţi Dar, deşi e vorba de o unitate In zilele care au mai rămas A u ru l. B r a d 0 - 6 (0 -3 )
trebuia ajutată din multe puncte de ingineri şi tehnicieni agronomi, me rezolvarea
vedere. Nesatisfăcător munceşte şi teh dici veterinari şi tehnicieni zootehnişti pînă la deschiderea staţiunilor, Joi după-amiază s-a dispu doua repriză calitatea jocului
niciană Itiliana Matiş care răspunde s-au dovedit preocupaţi in a ajuta Ne aflăm în preajma începe tat, la Alba Iulia, meciul res a suferit din cauza ploii care a
de G.A.C. Breazova. Aici, din cele concret la dezvoltarea economică a u- rii sezonului la staţiunile de o- sfaturile populare şi administra tanţă din campionatul regional căzut tot timpul. Echipa oaspe
12 vaci cu cit s-a prevăzut a creşte nifăţilor care le-au fost încredinţate de fotbal, seria a Ii-a, dintre te a dovedit o bună pregătire
ferma de animale nu s-a cumpărat spre îndrumare. E bine ca la nivelul dihna din regiunea noastră. De torii staţiunilor trebuie să ia echipele Locomotiva din loca fizică şi orientare tactică, toţi
nici una, deşi banca agricolă a acor acestora să se ridice toţi cei care lu litate şi Aburul Brad. Intîlni- cei 11 componenţi ai echipei
dat colectiviştilor credite suficiente. crează în acest domeniu. toate masurile pentru ca oame rea s-a terminat cu victoria e- manifestînd vervă rde joc şt
multă putere de luptă.
PETRE FĂRCASIU nii muncii veniţi în staţiune să chipei oaspe cu scorul de 6-0
(3-0). Jocul s-a desfăşurat In ca
aibă asigurate condiţii optime drul unei sportivităţi depline.
Oaspeţii şi-au asigurat victo
de odihnă şi tratament. A arbitrat corect V. 1Măică-
ria din prima repriză cină au nescu (Bucureşti).
dominat insistent şi au înscris
3 din cele 6 goluri. In cea de-a
Sâ asiguram un Smalt nivel convorbirilor lor partidului. De asemenea, să se ur productivităţii muncii şi realizarea de cheiere să se discute şi asupra ple orăşeneşti şi al cabinetelor de partid
mărească îndeaproape discutarea şi cu economii, descoperirea şi folosirea re narelor G.C. al P.M.R. ce au avui pentru selecţionarea şi confirmarea
de sfîrşit de an în învăţâmîntul de partid noaşterea centralismului democratic şi zervelor interne şi creşterea rentabili loc după cel de-al II-lea Congres al unor propagandişti cu un înalt nivel
democraţiei interne de partid, proble tăţii întreprinderilor. In cercurile de partidului nostru. de cunoştinţe profesionale şi politico-
de la oraşe! mele vieţii interne de partid, disci economie concretă trebuie discutată cu ideologice, îndeosebi absolvenţi ai şco
plinei de partid. Propagandiştii tre atenţie politica economică a partidu Atenţie deosebită în desfăşurarea lilor de partid. Comitetele raionale şi
Preocuparea organelor şi organiza regional de partid. De încheierea în- gramului de consultaţii, antrenîndîn a- buie să ajute cursanţii Ia înţelegerea lui nostru aplicată la condiţiile spe convorbirilor de încheiere trebuie să orăşeneşti de partid vor trebui să
ţiilor de partid din regiunea noastră văţămîntului de partid în cercurile şi ceastă muncă lectori ai comitetelor raio caracterului ştiinţific şi creator al po cifice ale întreprinderii sau secţiei se dea legării teoriei de practică, sprijine îndeaproape organizaţiile de
pentru educarea marxist-leninistă a cursurile de la oraşe ne mai des nale şi orăşeneşti de partid, colecti liticii partidului nostru precum şi a- respective. în cercurile de studiere a de ce|e njai actuale probleme ale ac partid ca ele să se orienteze de pe
membrilor şi candidaţilor de partid şi part cîteva săptămîni; ele urmînd să vele voluntare ale cabinetelor de par plicarga în mod creator a învăţături istoriei P.M.R. anul I, o mare aten tivităţii organizaţiilor de pattid, de acum asupra acelor propagandişti care
a activului fără de partid şi-a găsit aibă Ioc între 1 şi 20 iunie a.c. tid. solicitînd totodată sprijinul co marxist-leniniste Ia condiţiile ţării ţie trebuie acordată principalelor eta sarcinile for economice, de viaţa ideo urmează să-i trimită la cursurile de
expresia în încadrarea în acest an a lectivului de lectori al Comitetului re noastre. Trebuie subliniat rolul con pe din istoria partidului nostru, in logică şi politică a partidului nostru, pregătire în perioada de vară cu scoa
unui număr de peste 4f.000 cursanţi Buna desfăşurare a convorbirilor de gional de partid mai cu seamă al to ducător al partidului în toate dome fluenţei Marii Revoluţii Socialiste din a mişcării comuniste şi muncitoreşti terea din producţie. Confirmarea de
în sistemul organizat al învăţămîntului încheiere a anului şcolar, pune în faţa varăşilor din acest colectiv care mun niile de activitate: economie, artă, Octombrie asupra mişcării muncito internaţionale. In acest sens, e bine către birourile comitetelor raionale şi
de partid, din care peste 30.000 în di organelor şi organizaţiilor de partid cesc în raioanele respective. literatură, ştiinţă etc. reşti din ţara noastră, creării P.G.R., ca în cercurile şi cursurile din între orăşeneşti de partid a noilor propa
ferite cercuri şi cursuri de la oraşe. sarcini de o deosebită importanţă. O perioada cuprinsă între anii 1929— prinderi, în cadrul discuţiilor, să se a- gandişti şă se facă pînă la 10 iu
sarcină de mare actualitate ce stă în Membrii comitetelor raionale şi o- Un loc important în discuţii trebuie 1933, Congresul al V-iea al P.G.R. şi rate concret cum comuniştii şi cei lie a.c.
Necesitatea cunoaşterii temeinice a faţa comifetelor raionale şi orăşeneşti răşeneşti de partid, ai comitetelor de acordat problemei industrializării socia importanţa sa istorică, luptei partidu lalţi oameni ai muncii din întreprin
Statutului partidului nostru de către de partid, a carpetelor de partid şi partid din întreprinderi repartizaţi liste a ţării noastre, relaţiilor econo lui împotriva fascizării ţării şi dicta deri se achită de angajamentele luate Comitetele raionale şi orăşeneşti de
candidaţii de partid, a înarmării mem seminariilor permanente, este organi pentru a participa la convorbirile de mice de tip nou statornicite între ţă turii regale cît şi împotriva pregăti drept răspuns la chemarea celor 19 în partid, comitetele de partid din între
brilor şi candidaţilor de partid cu zarea preseminariilor (seminariilor re încheiere în diferite cercuri şi cursuri, rile care construiesc socialismul, pro rii războiului antisovietic. In cercurile treprinderi fruntaşe din ţară în cin prinderi şl birourile organizaţiilor de
cunoaşterea temeinică a trecutului de capitulative), cu propagandiştii cercu vor trebui ca de pe acum să ia legă blemei diviziunii internaţionale a mun anului II e necesar să se cunoască stea celui de-al Ill-lea Congres al bază trebuie să sprijine comisiile de
luptă şi a politicii partidului nostru rilor şi cursurilor de la oraşe. tură cu birourile organizaţiilor de bază cii precum şi înţelegerii juste a pro temeinic pregătirea şi desfăşurarea in partidului. recrutare şi selecţionare a cursanţilor
cît şi a problemelor economice a făcut Scopul acestor preseminarii este de a şi cursanţii' cercurilor de care răs blemei cooperării şi specializării. surecţiei armate de la 23 August, con solicitîndu-le să acorde o atenţie deo
ca organizaţiile de partid de la oraşe dezbate şi a aprofunda principalele pund, pentru a le putea da din timp diţiile interne şi externe în care a- Convorbirile de încheiere trebuie să sebită orientării cursanţilor spre acele
să orienteze în acest an de învăţă probleme ce vor constitui obiectul dis un sprijin eficient în pregătirea con In cadrul convorbirilor de încheie ceasta a avut loc, subliniindu-se rolul constituie un prilej de ridicare la un forme de învăţămînt corespunzătoare
mînt masa mare a cursanţilor îndeo cuţiilor în cadrul convorbirilor de în vorbirilor. re. în toate cercurile şi cursurile tre partidului, al cadrelor sale conducă nivel mai înalt a vigilenţei revolu niveluIuT lor de cunoştinţe politico-ideo-
sebi spre cercurile de studiere a Sta cheiere a anului şcolar în cercurije şi buie, de asemenea, dezbătute proble toare în frunte cu tovarăşul Gheorghe ţionare a cursanţilor. Discuţiile tre iogice şi de cultură generală.
tutului P.M.R., de studiere a istoriei cursurile de partid, fn conducerea a- Convorbirilor de încheiere trebuie mele actuale ale situaţiei internaţio Gheorghiu-Dej în pregătirea acţiunii buie să aibă un caracter combativ,
partidului nostru şi spre cercurile de cestor preseminarii trebuie să se aibă să li şe imprime un caracter de dis nale, punîndu-se accent pe unitatea ţă politice şi militare care, în condiţiile urmărindu-se ca, pe baza faptelor luate încheierea învăţămîntului de partid
economie politică şi economie concretă. în vedere pă obiectiypl principal ur cuţii tovărăşeşti. Atenţia principală rilor lagărului socialist, pe politica le înaintării victorioase şi eliberării ţării din realitatea contemporană, să fie de pune în fata organizaţiilor de partid
mărit este clarifjcarea problemelor şi trebuie îndreptată spre asigiirareâ în ninistă a coexistenţei paşnice şi lupta noastre de către armatele sovietice, a mascate născocirile mincinoase ale ideo sarcina continuării pe mai departe a
Greşterea competenţei organizaţiilor verificarea nivelului de pregăfipp al suşirii temeinice de către cursanţi a ţărilor lagărului socialist în frunte cu dus Ia răsturnarea dictaturii fasciste logilor burgheziei şi să se arate uria activităţii de propagandă. In timpul
de partid în conducerea activităţii în fiecărui propagandist pentru convor problemelor de hază a|e teoriei tnar- jU.R.S.S. peniru dezarmarea generală şi ieşirea Romîniei din războiul anti şele succese ale ţărilor sistemului so verii, în adunări deschise ale orga
diferite domenii de activitate, rezulta birile de închejere, cunoaşterea temei xist-lpninjşte, a principalelor hotărin şj totală, pentru pace şi progres so sovietic. In discutarea etapelor revo cialist faţă de capitalism. nizaţiilor de bază cu activul fără C,
tele obţinute de comunişti şi ceilalţi nică a ultimelor hotărîri şi documente ale partidului şi guvernului, urmărin- cial. Ea baza discutării situaţiei in luţiei populare din ţara noastră tre partid, vor trebui să se ţină confe’
oameni ai muncii din întreprinderile ale G.G. al P.M.R. şi ale comitetelor du-şe ca discutarea problemelor să fie ternaţionale trebuie să stea expunerile buie să se aibă în vedere caracterul, După desfăşurarea convorbirilor de rinfe pe teme ca: „înaltul titlu de
regiunii noastre în realizarea şi depă regional, raionale şi orăşeneşti de partid. axată pe realizările şi sarpiniie jzvo- ţâcute de tovarăşul N. S. Hruşciov Ia conţinutul şi obiectivele lor şi, pe a- încheiere, comitetele raionale şi orăşe membru de partid", „Morala comunis
şirea sarcinilor de plan, se datoresc rîte de plenara G.G. al P.M.R. din sesiunea Sovietului Suprem a! U.R.S.S. ceastă bază, să se arate cuceririle re neşti şi organizaţiile de partid din tă“, „Disciplina de partid şi discipli
educării lor marxist-leniniste în sis Desfăşurarea în timp a acestor pre 3-5 decembrie 1959, din cuvântările dip 5 inai a.c., la ultimele conferinţe voluţionare ale poporului npstru în întreprinderi, instituţii şi cartiere vor na în muncă“, „îndatoririle şl drep
temul învăţărpîntului de partid. seminarii trebuie organizată în aşa rostite de tovarăşul Gheorghe Ghepr- de presă de la Moscova şi Paris, la strînsă legătură cu lupta oamenilor trebui ca pînă la 25 iunie să anali turile membrilor şi candidaţilor de
fel, ca ele să nu depăşpască dafa de ghiu-Dej la a XV-a aniversare a eli Berlin cu prilejul vizitei de prietenie zeze modul cum s-a desfăşurat învă- partid“, etc., conferinţe ce vor fi tri
Activitatea desfăşurată în acest an 30 maij apeasta pentru a permite ca berării patriei noastfg şi la conferin din R.D.G. precum şi declaraţia guvernu muncii pentru înfăptuirea politicii par ţămîntiil de partid, punîndu-se accent mise de cabinetul regional de partid,
de cercgrilp şi cursurile din sistemul pînă la data începerii convorbirilor ţa organizaţiei regionale de partid lui R.P.R. cu privire Iazădărnicirea con pe conţinutul şi eficienţa sa. precum şi scurte informări politice pri
învăţămîpţuluj de partid de la oraşe cu cursanţii, propagandiştii să poată Clfij, pe proiectul de Direcţive ale ce ferinţei la nivel înalt de către S.U.A. tidului nostru mergîndu-se pînă la vind situaţia internă şi internaţională.
şi din învăţâmîntul ideologic al ca da consultaţii colective şi individuale lui de-a! IlI-Jea Congres al P.M.R. Adunările generale în care se va
drelor didactice şe apropie de sfîrşit. dip cercurile şi cursurile pe care le In afară de aceste probleme, în exemplificarea cu fapte şi date din analiza încheierea învăţămînfului de Rezultatele obţinute pînă în prezent,
conduc. In cadrul convorbirilor de încheiere cercuri şi cursuri vor trebui discu partid trebuie să stabilească şi măsu experienţa dobîndită şi priceperea or
Colocviile în învăţămîntul ideologic Irebuie dezbătută în mod profund pro tate principalele probleme din progra cadrul întreprinderilor şi instituţiilor ganizaţiilor de partid în conducerea
In această perioadă, cabinetele de blema rolului de conducător al parti ma formei de învăţănppt respectivă, rile pentru organizarea în bune con muncii de propagandă sînt fapte care
al cadrelor didactice se desfăşoară pe partid şi semjnariile permanente tre fn cursurile serale anul II şi cercu unde activează cercul sau cursul res
buie să organizeze desfăşurarea pro dului, subliniindu-se necesitatea şi im diţii a noului an şcolar de învăţămînt. ne dau certitudinea' că în noul an şco
baza indicaţiilor date de secţia de portanţa deosebită a unităţii rînduri- rile de ecpţipmie cppcreîă, de pildă, pectiv. Inţrucît în programul acestor
Ele trebuie să constituie şi să confir lar din sistemul învăţămîntului de par
propagandă şi agitaţie a Gpţţiitetului trebuie îndreptată atenţia spre dezba cercuri sînt prevăzute teme numai din
me comisiile pentru recrutarea şi se- tid munca ideologică vă fi ridicată la
terea problemelor preţului de co.şt şi perioada istorică pînă la Congresul
leclionarea propagandiştilor şi cursan nivelul sarcinilor ce ni le ya pune în
căile de reducere a lui, — creşterea al II-Iea al P.M.R., e absolut nece faţă'fcef de-al-jll-lea Gorigres al P.M.R,
ţilor pentru nou! an şcolar să ia mă
sar ca în cadrul convorbirilor de în
suri, cu sprijinul comitetelor raionale,
