Page 94 - 1960-05

N r. 1667 “DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S ’
m á s B É m aass
Bn

La I,M. Baraa Oameni şi fapte de la I. M. Barza TELEGRAME EXTERNE

O preţioasă sursă Un fruntaş a l fru n taşilor Apropiata, vizita a lui
W® S® H ruşciov în A ustria
de economii: reducerea Semnalul strident al sirenei urmărită de întregul colectiv, învingă timpul. Poate tocmai
s-a auzit pînă departe. Munci­ ci şt preţuirea pe care i-o a- din această cauză cîţiva tova­
torii din secţia ateliere a în ­ cordă tovarăşii de muncă. răşi îl mai numesc şi „Născoclto-
consumurilor specifice treprinderii miniere Barza aş­ Cine este acesţ om, care prin VIENA (Ager- — Uniunea Sovieti-
rul“. La activul său n-are mai
teptau in cumpănă. După felul munca şt atitudinea sa stîr- mult ăe 10 inovaţii, dar raţio­ pres). — TASS M u n c i t o r i i a u s t r i e c i invita că> ceea M a
nalizări, propuneri de îmbună­
„In perioada 1960—1985 economiile totale provenite din cum discutau se putea deduce că neşte admiraţia întregului co­ tăţire a procesului de producţie, anunţa: Munci- M ~ contribuit într-o
red .cerea preţului de cost şi a cheltuielilor de circulaţie faţă se îndemnau unul pe altul să fa ­ lectiv de muncitori ? are foarte multe. Cînd l-am
de 1959 vor însuma circa 80—82 miliarde lei“. că ceva. Pînă la urmă unul dintre văzut pentru ultima oară — lorii de la o se- .P * N \ S ; " ' « * ' < > * * a ^ mjsur.
ei s-a dus la mecanicul care Petru Rusu va împlini în a- prin 20 mai — construia un
(Din proiectul de Directive ale Congresului al IU-lca al îşi continua lucrul. cuptor pentru încălzirea sfreds- rie de mari în- v,J'feze «rf«>pM»<lerite lor M tovarasU noş.
MMM lelor, un cuptor care cu ani
P.M.R.). — Tovarăşe Rusu — a înce­ în urmă se importa. treprinderi din ---- tri de muncă să

Indictnd valoarea economiilor ce vot armare de slabă calitate, este nevoie put el vorba — noi am liotărit Mai are în plan să constru­ Austria au trimis pe adresa arrţ- aibă- de lucru, se spune în scri-
trebuj realizate în perioada 1980— de un volum- sporit de lucrări de în­ să rămânem să te ajutăm. iască o maşină de ascuţit, sfre- basadei sovietice de la Viena
1985, proiectul de Directive ale celui treţinere. J\ţn mai putea aminti de o ăele. E o maşină destul ăe com­ scrisori în care salută pe şeful soarea muncitorilor, de ia uzina
de.-al II1-lea Gpngres al P.M.R. atra­ slabă gospodărire a aerului cpmprjinat Dumneata ai lucrat şi ieri şi plicată. dar el o va face. guvernului sovietic, N. S. Hruş- de automobile. Cu ajutorul
ge atenţia asupra principalelor căi de şi chiar de o întreţinere, pe alocuri, ciov, în legătură cu apropiata schimbului de delegaţii, noi am
reducere a preţului de cost, printre necorespunzătoare a reţelei pneuma­ alaltăieri toată ziua... Aşa că In anţi cînd la cirmg ţării sa vizită în Austria şi îl invi­ stabilit contact direct cri mun­
care folosirea deplină a resurselor in­ tice. de acum te vom ajuta şi noi. a trecut poporul, s-au schim- tă să viziteze întreprinderile lor. citorii uzinei de automobjlp clin
terne, reducerea consumurilor specifice bgt multe în yiaţg tovarăşului Asemenea invitaţii au trimis, Moscova „Lihaciov“.
de materii prime, materiale şi energie, Aceste deficienţe sînt însă cunoscute — Bravo băieţi! Mă bucur Rusu. Şi-a cohstruit o casă la printre altele, colectivele munci­ _ Vizitarea uzinei noaşfre în
de către conducerile sectoarelor şi sec­ Brad, şi-a cumpărat mobilă. torilor şi funcţionarilor de la o timpul şederii dv. în Austria, ar
că mă ajutaţi. Sînt sigur că Cîştigul său îi dă posibilitate serie de întreprinderi petrolifere fi pentru noi o mare cinste şi
împreună vom face treabă să se îmbrace bine, să mănince şi metalurgice, de la uzina de sîntem convinşi că' aceasţa ar
bună. bine. Pentru meritele sale a automobile „Fiat“ ş.a.m.d. constitui o nonă contribuţie la
fost decorat de două o r i: oda­ cauza întăririi înţelegpţ'ij si
exploatarea mai judicioasă a capacită­ ţiilor f. M. Barza şi chiar de către Dar ce avea Rusu de lucru tă cu „Medalia Muncii“, iar a- „Timp de 15 ani noî am în­ prieteniei noastre reciproce. Vă
poi cu ..Ordinul Muncii“. urăm călătorie plăcută
ţilor de producţie. Aşa dar, reducerea conducerea întreprinderii. Rău este Incit nu-i erau ăeajuns cele 8 treţinut legături economice cu
La I.M. Barza sînt mulţi
consumurilor specifice continuă <-să ră- însă că niăsurjţe luate pîpă acum ore ale zilei de muncă ? fruntaşi, cu care colectivul se
mînâ una dintre cele mai importante n-au rezolvat mare lucru. Şi cum ar Ca. toate întreprinderile so­ mîhdreşte. Dintre ei însă. iese
in evidentă mecanicul Petru
surse pentru obţinerea cie economii. fi altfel, de vreme ce mugea -politică cialiste, I.M. Barza cunoaşte Ruşii. ..un fruntaş al fruntaşi­ :eo;
lor“ aşa cum spunea tovarăşul
întreprinderea minieră Barza a în­ de masă, desfăşurată de organizaţiile an de an o dezvoltare tot mai Ciocan, preşedintele comitetului
sindicatului de la această între­
registrat în cursul primelor patru luni de partid şi cele sindicale nu sluţeşte mare. Drept urmare, procesul prindere. Telegrama de răspuns adresată

din acest an simţitoare pierderi la îndeajuns acest scop? Nici una din de extracţie a minereurilor ne­ PETRU RUSU A. NICOLAE
preţul de cost. Să vedem în ce mă­ aceste organizaţii nu n ţinut o adu­ cesită un volum de utilaje per­

sură au coniribuit consumurile spe­ nare în care să discute problema con­ fecţionate tot mai mare. ceste zile — mai exact la 1 iu­ de N. S. Hrusciiov Sui Ciu Ep-!ai

cifice la aceste pierderi. sumurilor specifice dfţşi situaţia ar fi Aşa se face că, la un moment nie — 30 ăe ani ăe meserie,

La sfîrşitul primului trimestru, a- cerut acest Igcru. Mai mult. grupele dat s-a constatat că atelierele toţi petrecuţi pe meleagurile MOSCOVA (Agerpres). —
TASS a n u n ţ ă L a Moscova a
proape toate consumurile specifice erau sindicale n-au făcut nimfe pentru a întreprinderii nu au suprafaţa brăăene. Şi la aceeaşi dată — fost dată publicităţii telegrama socialiste sînt îndreptate spre
adresată de preşedintele Consi­ construcţia paşnică şi asigura­
depăşite: cu 0,154 Irg./t cel de explo­ popţilariza mpţodeje buge ale unoi de producţie necesară. In a- ce coincidenţă! — îşi aniver­ liului de Miniştri al U.R.S.S., rea progresului omenirii“.
ziv, cu 0,399 buc/t. cel de capse, cu fruntaşi în lupta pentru cit mai multe ceastă situaţie conducerea. în­ sează şi 48 de ani ăe la naştere. Nijdta Hruşciov, premierului
„,011 m.c./t. cel de lemn, cu 38 economii, La I.M. Barza nţj există treprinderii a luat măsura ca Consiliului de Stat al R.P. Chi­ Lansarea navei cosmice-satelit,
m.c./t. cel de aer comprimat etc. Sin­ nici un panou care să ilustreze re­ să se extindă atelierele. Acest Cea snai mare pasiune a sa neze, Ciu En-lai, ca răspuns la se spune în telegramă, vine să
gura reducere a fost realizată la ener­ zultatele pe care echipele de mineri lucru trebuia însă făcut fără este însă noul. mecanismele demonstreze puterea în perma­
gie electrică şi ea reprezintă 4 Kwh/t. le obţin în acţiunea de economisire, să se afecteze cîtuşi de puţin care să uşureze munca şi să telegrama de felicitare primită nenţă crescîndă a forţelor socia­
a materialelor. procesul de producţie lată mo­ cu prilejul lansării de către U- lismului, capacitatea lor de a
In luna aprilie, deşi indicii de con­ tivul pentru, caţe mecanicul niunea Sovietică a navei cosmi- apăra pacea şi de a înfrîna pe
sum specific au fost majoraţi, con­ Toate lipsurile existente pot fi însă Petru Rusu prefera să lucreze ce-satelit. In telegramă se spu­ aventurierii imperialişti dacă ei
sumurile au continuat să fie depăşite. înlăturate. La I.M. Barza s-a începui după- amiaza. ne printre altele: vor îndrăzni să dezlănţuie un
E drept că depăşirile înregistrate în deja urmărirea preţului iţe cost opera­ nou război.
această lună sînt ceva mai mici, ceea tiv. Această măsură nu ya avea efec­ Cele mai multe lucrări au „Această măreaţă victorie a
ce dovedeşte că faţă de primul tri­ tul dorit însă dacă nu va fi înso­ fost încredinţate echipei pe poporului sovietic în cucerirea Nikifa Hruşciov a urat po­
mestru s-a depus mai mult interes ţită de măsuri luate de organizaţiile care o conduce tovarăşul Rusu. spaţiului cosmic va constitui o
pentru folosirea cu chibzuială a mate­ de partid şi cele sindicale. Agitatorii, Oamenii veniţi să-l ajute nu fac nouă dovadă convingătoare că porului frate chinez noi vîeforii
rialelor. Totuşi, rezultatele obţinute nu membrii de sindicat, pot să rrjîjjtevee parte insă din ccltipa sa. ci din eforturile creatoare ale ţărilor
sînt murţumitoare. mai mult pentru gospodărirea cu grijă în opera măreaţă şi nobilă a
a fiecărui material: experienţa pozi- aceea condusă de Vţrgil Tu-
Gare sînt cauzele care au condus fivă a unor echipe fruntaşe poate şl doran. Aceasta dovedeşte p i construirii socialismului şi co­
la aceste depăşiri ? Intrec eţe puterea numai faptul că munca sg era
de rezolvare a colectivului ? trebuie să fie extinsă: inginerii şi munismului.

Nu, nici vorbă de aşa ceva. Mun­ tehnicienii pot aduce' şi ei o contri­ A patra sesiune a conducerii Uniunii

citorii de la întreprinderea minieră buţie mat substanţială Ia această va­

Barza atj arătat în nenumărate rîn- loroasă acţiune. Ga toate acestea să Oamenii muncii din Gurnbafza, ra­ sindicalelor libere germane din R.D®G®
duri că pot realiza lucruri frumoase. capete viaţă, trebuie ca organizaţiile ionul Brad, au asistai ieri la specta­
Echipa minerului loan Stoica, datorită de partid să muncească mai'bine şi colul prezentat de colectivul Teatrului BERLIN (Agerpres). — La 25 mal meniul de faţă este rniărţrea relaţjjlof
priceperii cu care lucrează, cît şi da­ să acorde toată atenţia realizării de de Sfat din Arad, cu piesa „TaiFun". s-a deschis ia Berlin cea de-a patra reciproce cu muncitorii şi ţţişrribrji
torită atenţiei ce o acordă obţinerii de dramă în 4 acte de Tao-lur, sesiune a conducerii Uniunii sindica­ sindicatelor din Germanip ocpidsptală-
economii, reduce lună de lună consu­ economii. , telor libere germane din R.D. Ger­
mul de exploziv cu 39—49 Ia sută. Spectacolul s-a bucurat de mult mană. Willi Pern, membru al Pre­ Otto Lermann, membri) aj Prezi­
Şi aceasta în vreme ce pe întreprin­ Prevederile proiectului de Directive succes. zidiului conducerii Uniunii sindicatelor diului conducerii Uniunţ) sjpfljcateţQr
dere consumul amintit este cu mult afe celui de-nl lll-len Congres a! per­ lîbere germaVie, care a prezentat la se­ libere germane, care a juat puvîrţtţil
depăşit. Faptele dovedesc însă că la fidului umplu de bucurie inimă fiecărui -O - siune darea de seamă, a declarat că la sesiune, a declarat că îp prezent
secţiile I.M. Barza, problemei reduce­ om af muncii din patria noastră. Rea­ în prezent, Uniunea întreţine relaţii 2.700.000 de oamerji ai muncjl din
rii consumurilor de materiale nu i lizarea for nu este însă uşoară şi ea Pentru cumpărători de prietenie cu peste 109 de orga­ R.D.G. sînt încadraţi în întrecerea so­
s-a acordat atenţia cuvenită. depinde de felul crini munceşte fie­ nizaţii sindicale din lume. El a rele­ cialistă pentru sporirea procţt|cttyifă-
care colectiv de muncă. Reducerea con­ Pentru a satisface într-o măsură jii muncii, reducerea preţului de cqst,
Justeţea acestei afirmaţii- este do­ sumului specific de lemn de mină pe tot mai mare cerinţele populaţiei, la vat prestigiul internaţional crescînd al îmbunătăţirea calităţii produselor etc.
vedită şi de faptul că deşi în ultima Industria extractivă, de pildă, depinde magazinul de' mobilă ai cooperativei
vreme au fost introduse fişele limită, „9 Mai" din Tciuş, în cursul acestei R.D.G. şi a subliniat că una din prin­ După cum a subliniat Q. Lernţann,
ele nu constituie semnalul de alarmă şi de felul cum este gospodărit lem­ luni a fost adus un bogat sortiment în momentul de faţă în R.D.Q. apro­
în activitatea secţiilor, Gum ar putea de mobilă, maşini de cusut, aparate cipalele sarcini ale sindicalelor în mo- ximativ 90.000 de brigăzi parţţcipă la
şti şeful secţiei Musariu, de pildă, cînd nul la I.M. Barza, cum se preocupă de radio etc. întrecerea pentru ţitţul de „brigadă de
ÍQ9: muncă socialistă“.
a fost depăşit consumul de lemn, din cadrele tehnice de aici de înlocuirea Vînzările ce s-au efectuat în aceas­
tă perioadă se ridică la suma de 94.000
moment ce el nu are fişa limită în materialului lemnos. De fapt, pînă în lei. Comunista Elisa-
beta Popa de la
faţa sa, ci o „păstrează“ la depozit? prezent nu se poate vorbi de o preo­ —O— fabrica „Vidra" din
Orăştie, lucrează la
Consumul de exploziv mai este însă cupare în acest sens. Sarcinile actuale Muncă voluntară speţia vopsit. Cu- m p m m n m i be
noseîndu-şi bine meseria, îşi
depăşit şi din afle motive. Astfel, unii însă o cer şi aceasta cu aiît mai Colectiviştii din satele Ilia, Racea depăşeşte zilnic r.orma cu 8—12 Mari demonstraţii
la sută- Totodată, folosind ra­
mineri, în goană după cantitate, nu mult eu cît tehnica minieră a găsii în Japonia împotriva

deja diverse soluţii, una mai valoroa­ 29 MAI 1960 ratificări! forţate

să decît Cealaltă. Aşadar şi la această Programul 1: 7,35 Din muzica po­ 21,45 Astă seară citeşte actorul Ema- a tratatniui militar
poarelor sovietice ; 8,00 piubul vpio- noi! Petruţ, laureat al Premiului de Japono-amerlcan
burează după toate regulile tehnice, întreprindere ar trebui să se studieze şi -Bretea Murcşană, raionul lila, rr|0 - ţional vopselele, realizează lunar şiei ; 8,20 Muzică uşoară; 10,30 Suita Stat; 22,00 Muzică de dans; 22,35
din care cauză consumă ezplozîv în posibilitatea folosirii înlocuitorilor ma­ bî|izaţi de către organizaţiile de par- economii de 701)—750 lei. „Iberia“ de Albeniz ; 11,00 Construc­ Melodii populare romîneşti. TOKIO (Agerpres). — La 26 med
plus. In această chestiune, o mare terialului lemnos la lucrările miniere tid, au efectuat un mare număr de tori şi construcţii; Iî,45 Formaţii ar­ au avut loc in întreaga Japonie in
parte din vină revine şi maiştrilor, ca­ subterane. ore de muncă voluntară la executarea In ciişeu Elisabetp Popa în tistice de amatori în studiourile noa­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00; cadrul unei acţiuni de luptă unite
re sau nu controlează acest aspect, sau lucrărilor de canalizare şi îndiguire a timpul lucrului. stre ; 12,15 Călătorie muzicală; 13,10 19,30; 22,00; 23,52 (programul I împotriva ratificării forţate a „trata­
In concluzie, se poate spune că Ia Văii Bătrîna. De ţoale, pentru toţi ; 14,00 Mari or­ 7,50; 14,00; 20,09; 23,00 (programul tului de securitate" japono-amsrţcan,
chestre de muzică populară romîneas- II). numeroase mitinguri şi demonstraţii
dacă o fac, nu iau poziţie faţă de ase­ I.M. Barza există reale posibilităţi Cei 261 colectivişti care au parti­ La domiciliu! că ; 14,30 Pagini alese din muzica sub lozincile: J o s tratatul de secu­
menea manifestări de risipă. pentru reducerea consumurilor specifice cipat, zilele trecute, la muncă volun­ uşoară romînească ; 15,20 La şeză­ 29 MAI 1960 ritate / Jos cabinetul reacţionar al
de materiale şi energie pneumatică. tară, au efectuat 137 m liniari de consumatorilor iui¦ Kişi! Să fie dizolvat parlamen­
In mod asemănător am piitea explica Trebuie doar ca aceste posibilităţi să dig, au efectuat lucrări de taluzări toare ; 16,15 Drumeţii veseli; 17,00 DEVA : 'Mireasa ră p ită ; AL­ tul /"
şj depăşirea celorlalte consumuri spe­ fie folosite cu pricepere. şi de definitivări ale taluzurilor. De curînd I.G.O. Orăştie a Melodii populare romîneşti ; 19,35 BA IULIA : Tamango ; Cinema­
cifice. La lemn de mină am putea luat măsura ca buteliile de ara­ Prpgram pentru iubitorii de romanţe ; tograful de altădată ; BRAD : După cum relatează agenţiile de pre­
preciza că din cauza finor lucrări de N. ANDRONACHE IOSIF RURZA gaz să se transporte de la de­ 20.00 Teatru la microfon : Premiera Dragoste pe n o te ; IL IA : Dra­ să, la Tokio, mitingurile şi demon­
corespondent „Gazul R. 16“ ; 21,45 Muzică uşoa­ gostea nu se cumpără ; HA­ straţiile oamenilor muncii au început
ră ; 22,35 Muzică de dans. ŢEG : Pe ţărmuri îndepărta­ încă cu mult înainte de terminarea
pozit Ia domiciliul cetăţenilor. te ; HUNEDOARA: Ea te iu­ zilei de muncă. In pofida avertismen­
Programul II : 7,00 „Zi de odihnă beşte ; ORĂŞTIE: Fiica mea telor severe date de guvern, muncitorii
Taxa pentru transport este de cu voie bună“, program de cîntece şi trăieşte la Viena ; Mizerabilii; şi funcţionarii multor instituţii de stal
jocuri populare romîneşti ; 8,00 „Pe PETROŞANI: Părinţi şi copii; au organizat încă din primele ore ale
Oameni lafunicular3 iei. Această măsură uşurea­ drum de victorii conduşi de partid", Jucutoarea de baschet; SEBEŞ : dimineţii mari mitinguri şi pichete,
ză aprovizionarea cetăţenilor cu emisiune de cîntece ; 8,30 Şcoala şi Ceasul s-a oprit la miezul nop­ manifesiînd împotriva guvernului Kişi
butelii de aragaz. viaţa ; 9,00 Din repertoriul taragotis- ţ i i ; SIMERIA: Oameni şi lupt; care vrea să impună cu forţa poporului
trilui Ion Murgii ; 9,50 Revista presei LONEA: Secretul cifrului; TE- japonez noul „tratat de securitate".
Corfele grele, încărcate cu Şt atîta tot. Proprîu-zis, auto­ pînă acum trei inovaţii, dintre T. LĂZĂRESCU străine ; 10,30 Jocuri populare romî­ IU S: Alarmă la graniţă;
cărbune, după ce au străbă- mat se face numai decupla­ care una, cea privitoare Ig corespondent neşti ; 10,50 Transmisie din sala Ate­ ZLATNA : Vîrsta dragostei; A- Agenţia France Presse remarcă 'fap­
bătut cale lungă, dispar, la in­ rea corfelor şi cuplarea a- îmbunătăţirea sistemului ăe neului a concertului orchestrei simfo­ POLDUL DE SU S: Omul cu tul că de la incidentul cu avionul de
tervale egale, intr-o construc­ cestora la cablul, de tracţiune. decuplare automată, a dus —O - nice a Filarmonicii de Stat „George pantaloni scurţi; CALA N : Te­ spionaj american „U-2" doborit in
ţie înaltă din lemn. La ace­ Restul operaţiunilor sînt duse la înlăturarea accidentelor F.ncscu“; 13,35 Muzică uşoară inter­ legrame. Uniunea Sovietică la 1 mai, manifes­
leaşi intervale, acţionate par­ la îndeplinire de cîţiva oa­ şi deteriorarea corfelor prin Măsori eficace pretată de eîntăreţî sovietici ; 14,30 taţiile de masă din Japonia împotriva
izbire. Cine ştie, cîştigă !; 16,45 Arii celebre tratatului militarist încheiat cu S.U.A.,
că de un automat le vezi ie­ meni, putini la număr. Cu toa­ In ultimul timp, uzina „Vic- din opere interpretate de mari cîntă- au luat acum un caracter net anti-
toria“-Că!an s-a dezvoltat mult. reţi ; 17,10 Pe strune de vioară; 18,00 american, iar manifestanţii au înce­
Medalion literar: Afihail Sebastian; put să protesteze împotriva anunţatei
şind cu o uşoară legănare, te acestea, aici totul decurge Cu dexteritatea ăobindităîn Aceasta a făcut ca staţia de dis­ 19.00 Fragmente din opereta „Voevo- vizite a lui Eisenhower in Japonia. .
du! ţiganilor“ de Johann Strauss ;
semn că conţinutul lor a ră­ precis. Oamenii aveau mişcări urma practicii. îndelungate la. tribuţie a energiei electrice să

mas in corpul construcţiei sigure şi la intervale calcula­ locul de muncă, lansatorii sta- nu poată satisface cerinţele me­

înalte. te cu multă exactitate. ţei ăe funicular din Brad, au reu crescînde aie consumului de
energie electrică. Pentru a evita
Ne închipuiam că în inte­ Aducerea corfelor pînă în devenit ortaci pricepuţi şi a-

riorul clădirii în care dispă­ dreptul jgheabului, răsturna­ propiaţi ai minerilor din a- strangulările, staţia de distribu­

reau corfele pline, sînt nume­ rea şi remiterea lor pe linie, ăîncuri şi, alături de ei, mun­ ţie a fost mărită cu fi celuîe si
roase aparate şi mecanisme de face parte din întregul pro­ cesc cu însufleţire pentru ca echipată cu aparataj modern.

dirijare şi golire, fapt ce ne-a ces de producţie al I.M. Ţe- întreprinderea minieră Ţebea De asemenea, staţiei i s-au adus i9,30 O ţară nouă — oameni noi PRODUCĂ TORI! $
îndemnat să urcăm mai mul­ bea şi. fără nici un fel de exo­ să întimpine Congresul par­ unele modificări în scopul pro­ (montaj) ; 20,05 „Cine n-a cîntat mă­
te scări, pînă am ajuns pe nerare. planul întreprinderii tidului cu rezultate de seamă. tecţiei echipajului de deservire.

platforma, staţiei funicularu- depinde în bună măsură şi GH. LUPAN ALEXANDRU TUZA
lui din Brad. acolo unde se de felul cum se munceşte la corespondent
car odată“, emisiune de muzică uşoa­ fiMideţi osie fa îermesisjl fixat de sfatul popular,
descarcă cărbunele scos din staţia funicularului. Despreţ ră romînească ; 21,00 Muzică de dans;
fiţi primii Sa predarea iînei din cote
ndincurile minei Ţebea. importanţa sarcinilor, îşi dau {

Complicaţele maşini pe care perfect de bine seama şi mun- r Acţiuni ale tineretului m im ]ş i con tracte către cen trele de colectare D . C. A. >
ni le închipuiam de la înce­ citării Ilie Ene. Marcu Onea. <j P reăîn â lină de bună calitate, obţin eţi p re -\
PENTRU 24 ORE
put. lipseau cu desăvîrşire. O loan Golda şi loan Furăui,ce\ Brigada utemistă de muncă De asemenea, tinerii briga­ Vreme nestabilă cu cerul variabil mai )ţu ri avan tajoase, m ărindu-vă venitul g o sp o d ă rie i\
patriotică de la întreprinderea dieri au colectat şi predat pî­ mult noros. Vor cădea ploi locale. jv o a s tr e .
roată uriaşă, acţionată chiar îndeplinesc funcţia de lansa- * de industrie locală „Horia“ din nă în prezent 21.950 kg. fier Temperatura staţionară; ziua între 16
Alba Iulia, şi-a luat o serie de > O dată cu predarea cotelor, v a lo r ific a ţi p r i­
de unul din cablurile ce in­ fori. la staţia de funiculare \ angajamente în cinstea celui vechi pentru oţelării.
de-al Ill-lea Congres al P.M.R. S-au evidenţiat în aceste ac­
trau şi ieşeau prin staţie, o Brad şi care — aşa cum spu- <
Angajamentele au şi început ţiuni tinerii Simion Ordean, Si-
şină suspendată, jgheaburi m e­ ne şeful, lor de echipă, tov. \ să fie traduse în fapte. Astfel,
brigadierii au muncit cu mult, mion Groza, Gheorghe Sântei,
talice acoperite cu gratii pes­ Toăor ilie — sînt fruntaşii s ta -/. cian la lucrările de repararea şi 22 grade iar noaptea între 6 şi 10 n o s u l d e lin ă , p r e ă în d u - l la c e n tr e le d e c o le c ta r e
Viorei Muncuş, Mihai Pîrvu şi
te care alunecă în permanen­ tiei. Alături de ei, lăcătuşul me- \ şoselei de la Bărăbanţ şi la grade. Vînt potrivit din sectorul vestic. Î D . C . A . c a r e p lă te s c p r e ţ u r i d e a c h iz iţie .
alţii.
ţă un lanţ prevăzut cu un fel canic Lazăr Şipoş. veghează laj plantarea de puieţi.
de aripioare, cîteva rostpgoale BÎRO ARPAP
ale căror guri mari. şi negre perfecta funcţionare a apa- ) corespondent PENTRU URMĂTOARELE \ C entrele de colectare D . C . A . fu n cţion ează în \
3 ZILE
nghit cu nesaţ cărbunele răs ratajului. Despre ultimul am ) com unele şi la term en ele fix a te p rin d ecizia s f a A
Vreme schimbătoare cu temperatura
turnat din corfe în jgheaburi. aflat că, deşi tinăr, a realizaţi )tului popular. {
în uşoară creştere.
Vy/W*v _ A r/V W W W V V. » . /v'vVVVWWVVWV v W ' VVVWW VWA/W