Page 95 - 1960-05
P. 95
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. I687
• xtlUrrtele s lir i • x d t ím e le xiüiraeU ştiri. Opinia publică mondială condamnă
torpilarea conferinţei de la Paris
de către S. U. A.
A U ST R A LIA : Indignarea reuşit să dea o lovitură destin cordării internaţionale care a
Lucrările C onsiliului de Securitate Vizita lui Ciu En-lai în R. P. Mongolă opiniei publice derii încordării internaţionale. început. Aceste acţiuni, se sub
Dar, oricît de serioase au fost liniază în rezoluţie, erau dirija
CANBERA 27 (Agerpres). — evenimentele din ultimul timp te de grupurile conducătoare
al O. N. U. ULAN BATOR 27 (Agerpres) au fost întîmpinaţi de J. Ţeden- Acţiunile provocatoare ale Sta ele nu schimbă faptul că forţe militare şi politice din Statele
Montzame transmite: In dimi bal, prim-secretar ai 6. G. al telor Unite împotriva Uniunii le războiului nu sînt în stare să Unite ale Americii, de cancela
NEW YORK (Agerpres). — sifice încordarea. Este semnifi neaţa zilei de 27 mai a sosit la Partidului Popular Revoluţio Sovietice care au avut ca urma modifice evoluţia evenimentelor. rul veşt-german Adenauer şi în-
TASS anunţă: La 26 mai după cativ faptul că, deşi proiectul Ulan Bator într-o vizită de prie nar Mongol şi preşedinte al re zădărnicirea conferinţei şefi tr-o măsură mai mare sau mai
cuvîntarea rostită de şeful de „celor patru'* a fost prezentat tenie Ciu Bn-Iai, premierul Con Consiliului de Miniştri al R. P. lor de guverne de la Paris stîr- Acei care mizează în prezent mică de cîrmuitorii burghezi ai
legaţiei sovietice şi intervenţiile în urma discutării în consiliu a siliului de Stat al R. P. Chine Mongole, J. Sanbu, preşedintele nesc indignare în Australia. Do asupra revenirii la orientarea altor state „atlantice“. Şi gu
reprezentanţilor S.U.A. şi Re problemei acţiunilor agresive ale ze, Gen I. locţiitor al premieru Prezidiului Marelui Hural Popu cherii din portul Sydney, la una spre război duc o politică sor vernul democrat-creştin al Ita
publicii Populare Polone, a a- aviaţiei militare a S.U.A. împo lui şi ministru al Afacerilor Ex lar şi alţi conducători ai parti din adunările lor, au adoptat o tită eşecului. In prezent cauza liei a sprijinit necondiţionat po
vut loc votarea proiectului de triva U.R.S.S., care creează un terne, şi persoanele care îi în dului şi guvernului. rezoluţie în care protestează îm păcii are garanţii trainice. ziţia S.U.A. în această proble
rezoluţie sovietic care condam pericol pentru pace, în proiect soţesc. potriva torpilării conferinţei de mă.
nă S.U.A. pentru pătrunderea a- nu se pomeneşte nimic despre Ciu En-lai şi Ţedenbal au ros la Paris de către Statele Unite. Din analiza situaţiei existente
vioanelor americane în spaţiul aceste acţiuni, despre necesitatea Pe aeroport, oaspeţii chinezi tit cuvîntări de salut. „Acţiunile imperialiştilor ameri şi a posibilităţilor evoluţiei ei, încălcarea suveranităţii şi a
aerian al altor state. Pentru a- de a se pune capăt periculoasei cani, se spune în rezoluţie, nu a arătat el în continuare, nu spaţiului aerian al U.R.S.S. de
cest proiect de rezoluţie au vo practici de provocări a S.U.A. P len ara lărgită a C . C . oglindesc adevărata stare de putem trage decît o singură către un avion american, se
tat U.R.S.S. şi Republica Popu al P artidului M u n cii din A lb a n ia spirit a poporului american“. concluzie: trebuie să continuăm spune în rezoluţie, a constituit
lară Polonă. Reprezentanţii Cey Tocmai de aceea reprezentan Vom continua lupta, declară do şi să intensificăm lupta pentru factorul hotărîtor în sabotarea
lonului şi Tunisiei s-au abţinut ţii S.U.A. şi ai aliaţilor lor eu TIRANA 27 (Agerpres). — şi ridicarea nivelului lor tehnic cherii, pentru dezarmarea gene coexistenţa paşnică, pentru des conferinţei la nivel înalt.
de la vot. Şapte delegaţii ropeni din N.A.T.O. au sprijinit După cum transmite ATA, la în concordanţă cu cerinţele vre rală, pentru unificarea Germa tinderea încordării internaţiona
(S.U.A., Anglia, Franţa, Argen cu atîta zel acest proiect. Tot 25 mai 1960 a avut loc sub pre mii şi cerinţele mereu crescîn- niei, interzicerea armei nuclea le şi pentru dezarmare. Refuzul Statelor Unite de a
tina, Ecuadorul, Italia şi cian- odată reprezentantul american, şedinţia lui Enver Hodja, prlm- de ale construirii socialismu re, pentru coexistenţă paşnică condamna în mod public încăl
kaişistul) au votat contra. L.odge„ a vărsat lacrimi de cro secretar al C.C. al Partidului lui in ţara noastră“. Raportul între popoare. In rezoluţie este Trecînd la problema coexis carea suveranităţii U.R.S.S., se
codil în legătură cu conferinţa Muncii din Albania, o plenară a fost prezentat de Spiro Ko- sprijinită întrutotul poziţia con tenţei paşnice, M. Thorez a sub spune în continuarea rezoluţiei
? de Ia Paris zădărnicită, după lărgită a C.C. al Partidului leka, membru al Biroului Poli ducătorului guvernului sovietic, liniat că aceasta nu înseamnă conducerii P.C.I., înseamnă sa
cum se ştie, de Statele Unite. Muncii din Albania. Plenara a tic al C.C. al Partidului Muncii N. S. Hruşciov, Ia conferinţa de încetarea luptei de clasă, nici botarea făţişă şi premeditată a
NEW YORK 27 (Agerpres). ascultat şi a discutat raportul din Albania. (a Paris. pe plan internaţional, nici în
TASS anunţă: In şedinţa din Potrivit afirmaţiilor lui Lod- Biroului Politic al Comitetului interiorul statelor. Oare relaţi discuţiilor care se pregăteau.
după-amiaza zilei de joi Consi ge, provocările agresive ameri Centra] „Cu privire la dezvol Plenara a hotărît să convoa La marele miting organizat ile dintre cele două lagăre — Acest refuz a făcut cu neputin
liul de Securitate a început dis cane ar fi „un efort în numele tarea continuă a construcţiilor ce Congresul al IV-lea al P ar de partidul comunist la Mel lagărul imperialismului şi lagă ţă deschiderea conferinţei la ni
cutarea proiectului de rezoluţie asigurării păcii“, iar năzuinţa tidului Muncii din Albania. bourne a fost adoptată o rezo rul socialismului — nu repre vel înalt, deoarece prin această
al celor patru ţări (Argentina, U.R.S.S. de a obţine încetarea luţie care condamnă politica zintă o formă superioară a lup se nega baza principială pen
Tunisia, Ceylon şi Ecuador). acestor provocări primejdioase zOS: guvernului american care a dus tei de clasă ? tru discutarea cît de cît rodm^.
Redactat în termeni generali a- „aduce prejudicii“ cauzei păcii. Ia zădărnicirea conferinţei de la că a problemelor şl pentru as„
cest proiect recomandă guverne In eforturile sale de a justifica Consfătuirea unională a fruntaşilor întrecerii Paris. Participanţii Ia miting Ar fi greşit să se creadă că marea unor obligaţii cît de cî+
lor celor patru mari puteri să provocările organizate de Pen peniru titlul de brigăzi şi de fruntaşi au salutat în rezoluţia lor pozi destinderea încordării impţică serioase.
urmărească rezolvarea proble tagon, reprezentantul Statelor ţia fermă a Uniunii Sovietice la în mod automat slăbirea luptei
melor internaţionale existente pe Unite a atins adevărate culmi ai muncii comuniste din U. R. S. S. această conferinţă datorită că de clasă, o pauză în lupta din Lupta pentru o nouă linie în
calea tratativelor şi cheamă toa de minciună şi făţărnicie. reia au fost zădărnicite intenţi tre forţele progresului şi torţele politica internaţională, se arată
te guvernele statelor membre ile adversarilor întîlnirii condu în continuare în rezoluţie, este
ale O.N.U. să se abţină de la Apoi a luat cnvîntul A. A. cătorilor celor patru mari pu reacţiunii. o sarcină primordială a mo
orice acţiuni de natură să inten Gromîko, ministrul Afacerilor teri. Maurice Thorez a consacrat mentului de faţă. Teza că
Externe al U.R.S.S. războiul nu este inevitabil
FRANŢA : Declaraţia o mare parte din cuvîntarea sa rămîne pe deplin în vigoare.
C uvîntarea lui A. A . G rom îko situaţiei din Franţa şi sarcinilor Convocarea unei conferinţe la
partidului comunist în lupta nivel înalt reprezintă ca şi îna
pentru unitatea forţelor demo inte un scop Ia a cărui reali
cratice ale ţării, pentru libertate
şi pace.
După ce a amintit că principala ţionale de către aceia care tolerează MOSCOVA 27 (Agerpres). — Poleanski, M. A. Suslov, N. M- lui M. Thorez ITALIA : Rezoluţia zare trebuie să năzuiască toţi
problemă care reţine astăzi atenţia în asemenea încălcări, trimiţîndu-şi avi TASS a n unţă: La 27 mat, In şverntk, P. N. Pospelov. acei care doresc să contribuie
tregii lumi — problema provocărilor oane în spaţiul aerian al altor state. Palatul Mare al Kremlinului PARIS 27 (Agerpres). — Partidului Comunist la destindere şi pace.
periculoase ale S.U.A. împotriva Uniu s-a deschis prima consfătuire F. R. Kozlov, membru al Pre Ziarul „l'Humanité“ publică cu
nii Sovietice este trecută sub tă Ministrul Afacerilor Externe al unională a fruntaşilor întrece zidiului C. C. al P.C.U S., secre vîntarea rostită de Maurice Tho Italian Guvernul italian, se spune
cere în proiectul celor patru ţări, re U.R.S.S. a propus amendamente la rii pentru titlul de brigăzi şi de tar al Comitetului Central al rez, secretar general al P.C.F., în rezoluţie, a pus ţara în pri
prezentantul U.R.S.S. a declarat: Fap proiectul de rezoluţie „al celor patru“. fruntaşi ai muncit comuniste. partidului, a dat citire salutu Ia recenta plenară a C. C. al ROMA 27 (Agerpres). — mejdie de a fi transformată în-
tul că proiectul celor patru nici nu Se propune ca în preambulul rezolu Pentru a-şi împărtăşi experien lui adresat participanţilor la Partidului Comunist Francez, în Ziarul „Unita“ a publicat o re
menţionează problema condamnării po ţiei să se includă o declaraţie în sen ţa s-au întrunit peste 2.000 de consfătuire de Comitetul Cen cadrul căreia a făcut o analiză zoluţie adoptată de conducere^ tr-un complice direct al acelora
liticii de provocări, promovată de gu sul că pătrunderea unor avioane mili oameni — pionieri ai celei mat tral al Partidului Comunist al amănunţită a actualei situaţii Partidului Comunist Italian în care încalcă suveranitatea ţă
vernul S.U.A. împotriva Uniunii So tare străine în spaţiul aerian al altor însemnate mişcări din istoria Uniunii Sovietice. internaţionale. legătură cu torpilarea de către rilor socialiste. Rezoluţia con
vietice, constituie principalul defect al state este incompatibilă cu principiile Uniunii Sovietice, mişcarea ai Statele Unite a conferinţei la damnă poziţia partidului demo
şi ţelurile O.N.U. şi implică o pri cărei participanţi se călăuzesc Maurice Thorez a subliniat nivel înalt. crat-creştin care a dus la zădăr
acestui proiect. mejdie pentru pacea şi securitatea in după principiul — a munci şi a că forţele războiului rece au nicirea vizitei în U.R.S.S. a de
A. A. Gromîko a amintit că în dis ternaţională“. trăi în spirit comunist. Conferinţa ia nivel înalt de legaţiei de parlamentari italieni
Comentarii pe marginea care erau legate speranţele de invitaţi de Sovietul Suprem al
cursul preşedintelui S.U.A. din 25 Se propune ca chemarea adresată La mişcarea pentru titlul de declaraţiei făcute de Eisenhower pace a sute de milioane de oa U.R.S.S.
mai în numele S.U.A. a fost pro statelor membre ale O.N.U. de a se brigăzi şi fruntaşi ai muncii co meni şi care nu a avut loc, se
clamat în faţa întregii lumi un vast abţine de Ia orice acţiuni de natură muniste participă în prezent !WASHINGTON 27 (Agerpres). sul mal mult ridică probleme spune în .rezoluţie, constituie bi După ce subliniază sarcinile
program de activitate diversionistă şi să intensifice încordarea să fie com peste 5 milioane de oameni ai — Comentînd discursul rostit decit le rezolvă“. Chet Holifield lanţul acţiunilor desfăşurate de comuniştilor în lupta pentru
de spionaj împotriva Uniunii Soyieti- pletată prin cuvintele: „Inclusiv de muncii de la oraşe şl sate. la 26 mai de preşedintele Ei (democrat, statul California), duşmanii păcii în decursul unei pace, conducerea Partidului Co
ce, iar, implicit, şi un program de con la trimiterea avioanelor lor în spaţiul senhower, John Hightower, co membru al Camerei reprezen lungi perioade de timp în scop munist Italian cheamă toate for
tinuare a provocărilor periculoase îm aerian al altor state". Leagănul acestei mişcări, ca mentator al agenţiei Associa tanţilor, a criticat faptul că de a stăvili sau cel puţin de a ţele democratice ale ţării să se
potriva ţării noastre, care sînt orga re a luat fiinţă în noiembrie ted Presse, arată că pe de o preşedintele Eisenhower „nu a unească în această nobilă ac
nizate deja de mai mulţi ani. Se propune ca într-unu! din punc 1958, a fost depoul de cale fe parte preşedintele Eisenhower a explicat în mod satisfăcător de frîna procesul de slăbire a în ţiune.
tele rezoluţiei să se menţioneze că rată „Moscova-triaj“ unde cu afirmat că „năzuieşte spre îm ce s-a ordonat un zbor de spio
Oare această declaraţie, a întrebat Consiliul de Securitate „propune gu 39 de ani în urmă a avut loc bunătăţirea relaţiilor cu Uniu naj deasupra Rusiei tocmai în M fyp i E stat la M a
el, dovedeşte dorinţa de a căuta îm vernelor interesate să-şi continue e- primul subotnic comunist, care nea Sovietică“, dar pe de altă preajma conferinţei la nivel
bunătăţirea relaţiilor cu Uniunea So forturile îndreptate spre înfăptuirea de a fost mult apreciat de Lenin parte el a declarat răspicat că A rm ata turcă a prelu at focuri care au început dis-de-
vietică, dorinţa de a contribui la mic zarmării generale şi totale şi încetarea in articolul său „Marea iniţia „deşi zborurile cu avioane înalt“. controlul în treg ii ţă ri dimineaţă continuă.
şorarea încordării internaţionale, do tuturor experienţelor cu arme nucleare „U-2“ au fost sistate, el inten
rinţa de a purta tratative serioase în în condiţiile unui sistem corespunzător ţionează să continue prin toate Intr-un comentariu al agen ' LONDRA 27 (Agerpres). — D eclaraţia
problemele internaţionale, dorinţa de de control internaţional, precum şi tra ţiei France Presse pe marginea Referindu-se la ştirile transmise com andam entului m ilita r
a purta tratative serioase în proble tativele lor cu privire la măsurile pen discursului, se scoate în evi
mele nerezolvate ? Gîtuşi de puţin. In tru preîntîmpinarea unui atac prin
surprindere“.
mijloacele posibile culegerea de
această declaraţie este exprimată deo O asemenea rezoluţie cu amendamen tivă“. informaţii cu caracter de spio denţă faptul că preşedintele de postul de radio Ankara, a- tu rc
sebit de clar linia imperialistă a po te. a spus A- A. Gromîko în încheiere, ar In mai puţin de doi ani în naj referitoare la Rusia“. „Pre S.U.A. „a sprijinit cu tărie ac genţia Reuter anunţă că în di PARIS 27 (Agerpres). — Agenţia
liticii externe a S.U.A., linia spre a- îndrepta măcar parţial situaţia creată şedintele caută din nou să jus tivitatea serviciilor de informa mineaţa de 27 mai armata France Presse anunţă că la postul de
gravarea situaţiei internaţionale. A- în urma faptului că, dată fiind poziţia noua mişcare s-au încadrat tifice spionajul aerian“, con ţii ale lui Allan Dulles, precum turcă a preluat controlul asupra radio Ankara a fost difuzată declara
ceastâ linie şi-a găsit expresia în pri majorităţii membrilor săi, Consiliul de peste 400.000 de colective de stată Hightower. şi hotărîrea ministrului de Răz întregii ţări, arestînd mai mulţi ţia comandamentului militar turc.
mul rînd în faptul că s-a anunţat în Securitate nu a adoptat o hotărîre în muncă. boi, Gates, cînd acesta se afla oameni de stat ai Turciei, prin In declaraţie se arată că „forţele
faţa întregii lumi că guvernul S.U.A. concordanţă cu interesele păcii în pro Corespondentul agenţiei AFP la Paris, de a pune pe picior tre care pe preşedintele Turciei, armate terestre, maritime şi aeriene
intenţionează şi pe viitor să ducă o blema care a fost prezentată spre exa La consfătuirea unională relatează că „mai mulţi con- de alarmă generală forţele ae Gelal Bayar, preşedintele Med- au luat în mîinile lor conducerea ţării
politică de spionaj militar şi diversiuni minare de guvernul sovietic. participă A. B. Aristov, L. I. gresmani democraţi au decla riene ale Statelor Unite din lu jilisului, Refik Koraltan, mini în scopul de a organiza îndată ce va
împotriva Uniunii Sovietice, politică Brejnev, E. A. Furţeva, N. S. rat că discursul prezidenţial nu mea întreagă !“. strul Afacerilor Interne, Namik fi posibil, alegeri libere şi imparţiale“.
de provocări periculoase care pune cu Consiliul de Securitate va continua Hruşciov, N. G. Ignatov, F. R. a răspuns tuturor întrebărilor Gedik, ministrul de Război, Et- Această hotărîre se explică prin „criza
adevărat omenirea în pragul războiului. discutarea proiectului de rezoluţie „al Kozlov, E. V. Kuusinen, D. S- lor“. Senatorul Albert Gore, Referindu-se la hotărîrea hem Menderes, şi şeful statului şi evenimentele dureroase care s-au
celor patru“. (democrat, statul Tennessee) petrecut în ultimele săptămîni“. Ea
Votînd astăzi în Consiliul de Se membru al comisiei senatoria Congresului de a 'deschide o are drept scop să preîntîmpine un răz
curitate împotriva propunerii U.R.S.S. :o®=
anchetă în legătură cu cauze
O declarafie a F.DJ.F. şi a F.M.T.D,de a condamna pe agresori, a spus le pentru afacerile externe, a le eşecului conferinţei de la major general, R. Erdelhum. boi civil în ţară şi să lichideze pră.
reprezentantul U.R.S.S., delegaţii unei declarat că „preşedintele nu a Paris, care a fost anunţată cu După cum anunţă agenţia pastia care desparte cele două mari
serii de ţări au votat implicit împo în legătură cu Ziua internaţională recunoscut greşelile şi nu a mare zarvă în presa america France Presse, la Paris s-a fă partide ale ţării.
triva păcii, împotriva destinderii în a copilului privit în faţă incapacitatea deo nă, France Presse arată că, cut cunoscut că primul ministru Toţi cetăţenii, se spune în declara
cordării internaţionale, pentru aţîţarea sebită m anifestată de S.U.A. în de fapt, această anchetă, ca al Turciei, Adnan Menderes, a
vrajbei dintre state, pentru continua afacerea „U-2“ care a dus, du re de !altfel se va desfăşura cu fost arestat în noaptea de 26 ţie, trebuie să respecte legea, iar mem
rea „războiului rece" pe care îl îndră pă cum a spus senatorul, „la brilor guvernului li s-a propus să se
pună sub protecţia armatei, care va
gesc atît de mult imperialiştii ame BERLIN 27 (Agerpres). — melor şi a programelor de tele- cel mai urît scandal diplomatic uşile închise“, nu îşi propune spre 27 mai după ce s-a întors asigura securitatea lor.
La Berlin a fost dată publici- viziune proaste care propovădu- Declaraţia confirmă „fidelitatea Tur
ricani. tăţii o declaraţie a Federaţiei iese ura de rasă şi violenţa. din istoria omenirii“. In conse să pună guvernul în încurcă la Ankara venind de la Eski- ciei faţă de Carta Organizaţiei Naţiu
Autorii proiectului de rezoluţie „al Democrate Internaţionale a Fe cinţă, a afirmat Gore „diseur- tură“. schehr. nilor Unite, faţă de principiile decla
meilor şi a Federaţiei Mondia Din toate pericolele care a- raţiei generale a Drepturilor Omului,
celor patru“ consideră ca un avantaj le a Tinerelului Democrat în meninţă copiii, se spune în con In ştiri se anunţă că la ora faţă de Uniunea Atlantică şi tratatul
al acestuia faptul că el nu afectează tinuare în declaraţie, cel mai 07,00 dimineaţa (ora locală)
pe nimeni. Dar tocmai în aceasta con
legătură cu Ziua internaţională G.E.N.T.O., precum şi faţă de toate
stă principala lipsă a proiectului. a copilului. groaznic — războiul — nu a !noporfunâfafea vizstes Eîserahowsr la Ankara s-a întrerupt întreaga acordurile şi alianţele semnate de
După cum a declarat N. S. Hruş- fost încă înlăturat. Aceasta o Turcia“.
La 1 iunie 1960, se spune în dovedeşte incidentul serios care în Japonia recunoscută de cercurile circulaţie a mijloacelor de tran
ciov, şeful guvernului sovietic, la Pa declaraţie, se aniversează pen s-a concretizat în încălcarea in *
ris în prezenţa conducătorilor celor tru a zecea oară Ziua interna tegrităţii teritoriale a Uniunii sport şi că deasupra capitalei
trei puteri — Franţei, Angliei şi S.U.A. ţională a copilului. Nu se mai Sovietice ceea ce a făcut cu ne ANKARA 27 (Agerpres)'. —
— guvernul sovietic propune ca în- poate tolera faptul că milioane putinţă ţinerea !medială a con oliciaie americane zboară avioane cu reacţie ale Postul de radio Ankara a trans
tîlnirea la nivel înalt să aibă loc de copii din lume mai suferă ferinţei la nivel înalt pentru re mis o serie de dispoziţii ale Co
peste 6—8 luni. Prin urmare nu este încă de frig şi foame, trăiesc în zolvarea problemelor asigurării NEW YORK 27 (Agerpres). arătat că dacă Eisenhower va forţelor aeriene militare turceşti, mitetului unităţii naţionale ă
necesar să se convingă guvernul so ignoranţă. Propunem ca Ziua păcii în întreaga lume. De a- După cum anunţă coresponden anula vizita care trebuie să aibă cărui conducere a preluat-o ge
vietic de foloasele unei asemenea în- internaţională a copilului să fie ceea, mai mult ca oricînd toţi tul din Washington al agenţiei Icc în Japonia din cauza demon precum şi avioane de vînătoare. neralul Gursel, care în trec'“'
tîlniri, a spus A. A. Gromîko în con partizanii păcii au datoria sfîn- United Press International, per straţiilor elementelor de stînga, ocupat posturi He com and?^
tinuare. folosită în fiecare an ca un pri- tă de a-şi uni eforturile pentru sonalităţi oficiale din Statele atunci acest fapt ar putea în De asemenea, după cum anunţă armata turcă. La începutul lunii
iej pentru a ne uni eforturile şi a lichida definitiv războiul. De Unite au declarat la 26 mai că semna inevitabil victoria ele mai, generalul Gursel demisio
Nu sîntem însă convinşi că aceia a pune treptat capăt acestui rău. zarmarea generală şi totală ar este posibil ca vizita preşedinte mentelor de stînga. agenţia UPI, comunicaţiile din nase din postul de comandant
care au zădărnicit recent o asemenea face războiul imposibil, iar fon lui Eisenhower în Japonia, care al forţelor terestre.
întîlnire nu vor organiza noi provo Trebuie să depunem eforturi durile uriaşe devenite disponi urma să aibă loc în iunie, să „Pe de altă parte — scrie în tre Turcia şi alte ţări au fost
cări şi nu vor încerca din nou să maxime pentru ca fiecare copil bile ar putea fi folosite pentru fie amînată dacă guvernul Ja încheiere corespondentul — da Se recomandă tuturor cetăţe
torpileze înfîlnirea la nivel înalt chiar să beneficieze de învăţămîntul îmbunătăţirea condiţiilor de trai poniei .nu va da în zilele care că situaţia se va înrăutăţi în întrerupte. nilor, inclusiv membrilor corpu
înainte de începerea ei. elementar gratuit şi obligatoriu ale copiilor. urmează asigurări că tulbură aşa măsură îneît guvernul Kişi lui diplomatic, ca pînă la noi
în limba maternă, fără să exis rile politice nu vor pune în pri se va pomeni în pragul falimen •k ordine să respecte hotărîrea Co
Cel mai bun mijloc de care dispun te discriminare rasială, socială Cerem tuturor oamenilor mun mejdie primirea preşedintelui tului, se va considera drept o mitetului unităţii naţionale care
niarile puteri pentru ă contribui la şi de altă natură. Trebuie să Eisenhower. greşeală de a face această că PARIS 27 (Agerpres). — Du interzice circulaţia ne străzi.
tratative este renunţarea la politica sprijinim în primul rînd difuza cii şi organizaţiilor sindicale, lătorie.
de provocări şi agresiune de către a- rea cărţilor şi a filmelor bune organizaţiilor de femei şi de ti Temerile persoanelor oficiale pă cum transmitec coresponden Comitetul unităţii naţionale,
ceia care o promovează, a arătat A. care vor ajuta Ia educarea co neret, precum şi parlamentelor din S.U.A., adaugă agenţia, sînt In asemenea împrejurări a- ..în scopul asigurării liniştei în
A. Gromîko în continuare. Pentru ca piilor în spiritul păcii, libertăţii si .g0uvernelor tuturor ţărilor să provocate de „continuarea de ceastă vizită ar putea fi inter tul din Ankara al agenţiei Fran tară, interzice activitatea poli
Consiliul de Securitate să contribuie şi al prieteniei dintre popoare, depună toate eforturile pentru a monstraţiilor antiamericane ale pretată ca o încercare a State tică şi organele de presă ale
la aceasta i se cere un singur lucru ia îmbogăţirea cunoştinţelor lor. elementelor de stînga din Japo lor Unite de a se amesteca în po ce Presse, lovitura de stat mili partidelor politice, precum şi di
— dc a condamna încălcarea groso asigura copiilor pacea şi feri ferite adunări pînă la noi d*p-
lană a suveranităţii statelor, încăl Trebuie să luăm atitudine pen nia“. litica internă a Japoniei, ca o tară a fost precedată de aresta poziţii".
carea grosolană a normelor interna tru interzicerea literaturii, fii cirea. Persoane- oficiale din Statele
încercare de a .consolida regi rea tuturor guvernatorilor şi
Unite, scrie corespondentul,' au
mul care se clatină“. subprefecţilor din provincii.
Pe străzile Ankarei patrulează
autocamioane blindate. In par
tea centrală a oraşului au fost
aduse tancuri. Locuitorii au pri
mit instrucţiuni să nu părăsea
scă locuinţele. Schimburile dc
- j ^ r a--şi administraţia ziarului: str. e l^ t Î T ^ ! .' Telefon, 188; 189; 75. Taxa plătită“ în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul :• întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ - Deva.
