Page 96 - 1960-05

!
Anul XII Nr. 1688
IN INTIMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI
Creşte m íntul întreceri d iaSl I
«®®©©©©®o0©G®©©®@®@®s©®®e®®3®®@®«®®®®©®©@©®o©ae©®0e®!î>®®©©j®©©®®©©ffl©55@@0®©©0®e
O valoroasa iniţiativa
a laminatorilor hunedoreni
Să reducem cu ce! puţin
10 secunde timpul de
laminare pe fiecare blum
Colectivul de muncitori, ingineri şi
tehnicieni de la laminorul de 650 mm.
al 6.S. Hunedoara, ai pornit valoroa­
sa iniţiativă „Să reducem cu cel pu­
ţin 10 secunde timpul de laminare pe
fiecare blum". Pentru aplicarea iniţia­
tivei s-au luat o serie de măsuri teh-
nico-organizatorice.
Ca urmare a iniţiativei pornite, la-
minoriştii obţin de Ia o zi Ia alta suc­ de 1,25 lei pe tona de cărbune. De
cese tot mai însemnate în producţie.
In ultimele trei zile de la pornirea
iniţiativei, timpul de laminare pe
fiecare blum a fost redus de Ia 55 la
42 de secunde. De asemenea, în urma
aplicării acestei valoroase iniţiative,
în perioada 25—27 mai s-au produs
peste prevederile planului de producţie
aproape 1.500 tone de laminate.
In fruntea întrecerii ce se desfă­
şoară între cele trei schimburi de la-
minatori, pentru obţinerea de succese
cît mai mari în cadrul acţiunii de re­
ducere cu ccl puţin (0 secunde a tim­
pului de laminare pe fiecare blum, se
află laminatorii din schimbul condus
de ing. Alexandru Peterfi. Acest schimb
a dat peste plan între 1—29 mai a-
proape 2.000 tone laminate.
-o-
Materiale
economisite
Văzînd sarcinile ce stau în
fata întreprinderii miniere Bar­
za, pentru reducerea preţului de
cost şi realizarea de cît mai
multe economii, colectivul sec­
ţiei de transporturi subterane a
studiat posibilităţile prin care
se pot obţine economii la con­
sumul de materii prime şi ma­
teriale.
In urma măsurilor tehnico-
organizatorice luate, a fost po­
sibil ca angajamentul, de a se
realiza în prima jumătate a a-
nului curent o economie de
30.000 lei, — să fie realizat la
data de 15 mai.
Procedîndu-se la reducerea
consumurilor specifice de mate­
riale, numai la halda de steril
tu fost obţinute următoarele e-
conomii : 60 m.l. şină de cale
ferată tip 24, 836 m.l. şină tip
13, 051 bucăţi traverse, 142 kg
crampoane, 140 kg. ©clise. Va­
loarea acestor materiale se ri­
dică la suma de 30.387 lei.
Colectivul de muncă al sec­
ţiei de transporturi subterane a
întreprinderii miniere Barza, îşi
va intensifica şi în viitor efor­
turile pentru a obţine în cins­
tea Congresului partidului nos­
tru noi succese în economisirea
şi folosirea cu chibzuinţă a tu­
turor materialelor.
CORNEL GULEA
Şeful secţiei transporturi
subterane I. AL Barza
B fi
M%
\ 1 -\
R&&;
Echipa condusă de prim- topitoria Ioan Drăghin de la. O.S.M. nr. 2 de la C. S. Hune­
doara. în perioada 1— 15 mai a.c. a reuşit să-şi depăşească norma cu 25 la sută.
IN CLIŞEU: După elaborarea unei şarje.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAt
Duminică 29 mai 1960 4 pagini 20 bani EL
• Proiectul de directive în
dezbaterea activului de
partid: O puternică manifes­
tare a activităţii creatoare
a comuniştilor (pag. 2-a) ;
® Consfătuirea unională a
fruntaşilor întrecerii pentru
titlul de brigăzi ale muncii
comuniste. — Cuvîntarea
rostită de N. S. Hruşciov j
(pag. 4-a).
3S5C5S!BaC5ir®3E23íSBS3 E
LA MINA PETRIIA In contul lunii iunie au fost ameninţate de inun­
suplimentare, minerii din sector rea­ daţii.
Se extinde întrecerea lizează viteze sporite Ia înaintări. Ti­ Din abatajele întreprinde­ In livadă, poveştile citite de Dânuţ au un farmec deosebit.
nerii din brigada condusă de Constan­ rii miniere Ghelar a fost ex­ Construirea digului se face
pe profesii tin Fleşcan, de pildă, lucrînd într-o trasă ieri cea de-a 2.300-a prin muncă voluntară de că­ vie de
galerie cu profil simplu, armată in tonă minereu în contul lunii tre muncitorii din G.A.S. şi
In sectoarele minei Petrila se ex­ fier, au realizat o viteză de avansare iunie, ca urmare a îndeplini­ colectiviştii din Berthelot şi Roadele iniţiativei mai ieftine. La construirea casei „M"
tinde tot mai mult întrecerea pe pro­ medie lunară de 60 m.l. Brigada mi­ rii înainte de termen a pla­ Găuricea. u cu 1 apartamente s-a experimentat în*
fesii. Pînă acum, aproximativ 20 de nerului Petru Tătar a obţinut de ase­ nului de producţie pe luna locuirea nisipului pentru prepararea
brigăzi de Ia abataje şi pregătiri sînt menea o viteză medie zilnică de a- mai. Succesul acesta se da- Un nou traseu Colectivul şantierului de construcţii betonului, cu cenuşă de la fermocen-
antrenate în această întrecere, avînd proape 2 m.l. toreşte entuziasmului cu care din Livezeni — Petroşani, a hotărît IraVi. Acest beton a fost folosit la tur*
fixate ca prim obiectiv obţinerea de munceşte colectivul acestei Pentru a veni în ajutorul să întîmpine cel de-al Ili-iea Congres narea plăcii. Noul beton din cenuşă şi
economii Ia materiale, îmbunătăţirea Contribuţia inovatorilor întreprinderi pentru a întîm- cetăţenilor din satele apar­ ai P.M.R. cu realizări cît mai însem­ piatră a dat rezultate bune.
calităţii cărbunelui şi sporirea randa­ pina cel ăe-al Ill-lea Con­ ţinătoare oraşului, Sfatul nate. Ei şi-au luat angajamentul să
mentelor. Realizările obţinute în între­ Inovatorii minei Petrila desfăşoară gres al partidului cu reali­ popular orăşenesc Simeria, efectueze prin muncă voluntară toate Prin înlocuirea nisipului cu cenuşă,
cerea pe prolesii sînt grăitoare. o susţinută activitate în direcţia găsi­ zări cît mai frumoase. prin sectorul I.G.O., a pus lucrările la un bloc cu 4 apartamente. la fiecare m.c. de beton se obţine o
rii de noi procedee de lucru care să ieri în circulaţie un nou au­ Iniţiativa aparţine brigăzii conduse economie de 25 Iei. Generalizarea a-
La sectorul IV, brigada condusă de ducă Ia realizarea de cît mai multe O contribuţie de seamă au tobus. de tov. Marin Bădescu. In scurt timp cesfei iniţiative va conduce la reali­
minerul Barta Francisc a realizat e- economii. De la începutul anului şi adus-o echipele conduse de iniţiativa a fost însuşită de majo­ zarea unor însemnate economii.
conomii de materiale în luna aprilie pînă in prezent, inovatorii de aici au minerii Teodor Bucureşteanu Iniţial, autobusul face pa­ ritatea brigăzilor de pe şantier. Şi
făcut 12 propuneri de inovaţii, dintre şi Victor Jalbă. tru curse pe zi, pe traseul munca a început să-şi arate roadele. încă 5 case în finisai
la începutul anului această brigadă a care 7 sint aplicate in procesul de Simeria — Biscaria — uroi Pînă acum a tost montat cofragul, iar
obţinut economii la materiale în va­ producţie. Printre acestea se numără Construiasc iw dig — Cărpiniş şi retur. în prezent se execută turnarea beto­ Angajamentul constructorilor de pe
loare de peste 20.000 lei. „Deviator“ pentru dirijarea rambleu- nului la planşeu. şantierul Livezeni—Petroşani prevede
lui conceput de către şeful sectoru­ In satul Berthelot. raionul întreceri pasionante printre altele terminarea şi darea în
Realizări însemnate au dobindit pînă lui V. Aplicarea acestei inovaţii aduce Haţeg, au început ieri lucră­ in mod deosebit s-a evidenţiat bri­ folosinţă înainte de termen a încă 5
acum în întrecerea pe prolesii şi bri­ economii anuale in valoare de peste rile de construire a unui dig de atletism gada de constructori condusă de tov. case cu 4 apartamente fiecare. In pre­
găzile conduse de minerii Somogy lu- 170.000 lei. de ciment lung de 120 metri. Marin Bădescu. zent, acestea se găsesc în faza de
liu, Constantin Munteanu, Petru Tă­ Digul va apăra grajdul Pe stadionul „Cetate“ din finisaj. In mod deosebit contribuie Ia
tar1, Gheorghe Atichiev şi altele din O inovaţie valoroasă este şi cea a G.A.S., care adăposteşte pes­ Deva, au început ieri între- Economii la preţul de cost îndeplinirea acestui angajament con­
sectoarele minei Petrila. maiştrilor Borodi Victor şi Borodi Emil, te 100 animale şi însemnate cerile de atletism, faza re­ structorii din brigada de zidari con­
un dispozitiv pentru deschiderea şi în­ suprafeţe de culturi ale co­ gională, la juniori. La în­ In întrecerea socialistă în cinstea dusă de tov. Şlefan Frosth, care îşi
Lai sectorul fruntaş• chiderea lămpilor de mină. Prin fo­ lectiviştilor, care an de an treceri participă zeci de ti­ Congresului, constructorii de pe şantie­ depăşeşte zilnic sarcina de plan cu
losirea acestui dispozitiv operaţiunea neri din întreaga regiune. rul din Livezeni—Petroşani pun un 25 la sută. Realizări imporiarT: ob­
Colectivul sectorului XI investiţii — de deschidere şi închidere a lămpilor accent deosebit şi pe realizarea de e- ţin şi brigăzile de dulgheri conduse
sectorul fruntaş al minei Petrila — se execută acum mult mai uşor şi Concursul continuă şi în conomii. In acest scop, s-au făcut o se­ de tov. Ioan Alozberger şî loan Po*
acordă o deosebită atenţie obţinerii rapid. Minerul Somogy Iuliu a pro­ cursul zilei de astăzi. rie de încercări în vederea înlocuirii pescu.
de economii. Dat.orită reutilizării re- pus o raţionalizare în legătură cu unor materiale mai scumpe cu altele
monăzilor de lemn şi a materialelor de puşcarea la lucrările de lărgire a ga­ -/«—i>—ri—.]
cofraje, reducerii consumului de ener­ leriilor în vederea betonării. Prin a-
gie electrică, respectării monografiilor Brigadă fruntaşă
de armare etc., acest colectiv a rea­ plicarea acestei raţionalizări se reduce
lizat de la începutul anului economii Cu mai bine de o lună de zile gres al P.M.R. extrăgînd mine­
peste plan în valoare de 357.000 lei. simţitor numărul găurilor, se economi­ în urmă, colectivul sectorului reu cit mai mult şi de calitate
dintre care 110.000 lei numai în luna „Ilie Pintilie“ de la întreprin­ cît mai bună.
seşte exploziv, capse şi aer compri­ derea minieră Barza a chemat
aprilie. la întrecere toate sectoarele în­ Cele mai frumoase rezultate
mat. treprinderii. De atunci, între le-a înregistrat pînă în prezent
Paralel cu munca rodnică ce o des­ echipele şi brigăzile acestui sec­ echipa condusă de minerul Cor­
C. A4ATEESCU tor se desfăşoară o însufleţită nel David. Lucrînd cu însufle­
făşoară pentru obţinerea de economii întrecere socialistă. Ele vor să ţire, membrii acestei echipe îşi-
întîmpine cel ăe-al Ill-lea Con­ depăşesc în fiecare zi planul de
i W V W 'i producţie cu peste 20 la sută
Poemul muncii otelarilor
Pe cînd se întunecă, sub te, aşteptind operaţiunile ăe<
hala uriaşă a cuptoarelor de elaborare a şarjei
L
la O.S.M. nr. 2 din Hunedoa­ — Dumneata eşti prim -to-ţ
ra, se aprind stelele oţelari- pitorul Opriş ? Angajamentul a fost depăşit
?
lor. Stăpînitorii focului, ai me­ Cel întrebat, un munte de >
talului în clocot, trec forfotă cm, se arătă o clipa fisticii In întîmpinarea celui de-al gelescu, Victoria Şerban, Ana
prin faţa gurilor dogoritoare arătîn d sfios spre altul de a-.ţ m -lea Congres al P.M.R., co­ Magda, Maria Niţă, Gertruda
ale cuptoarelor, chemaţi de lături, un om slăbuţ, mijlociu. > lectivul fabricii de încălţăminte Danciu, Teodor Ciulea şi alţii.
treburi, in jur totul e gigan­ la stat, care lingă cel între- <, „Ardeleana“ din Alba Iulia.
tic, copleşitor, mai ales pen­ bat părea de-a dreptul pirpi­ munceşte cu multă însufleţire MARIA BOLDURA
tru cine pătrunde pentru pri­ riu. pentru realizarea angajamente­ PETRU TOMA
lor luate în întrecerea socia­
ma dată în această lume ca — Eu sînt macaragiu, d in -' listă. corespondenţi
de basm. Aceasta te face să-i sul e tovarăşul Opriş...
vezi pe oameni Acest harnic colectiv şi-a de­ In campania
Cel în cauză < păşit angajamentul de a rea­ agricolă de pri­
parcă mai mici liza pînă la sfîrşitul anului o măvară, meca­
rîde cu toată < economie de 93.000 lei la preţul nizatorii de la
decît sînt, pri­ de cost. S.M.T. Orăştie
gura, în faţa\ au muncit cu
viţi din punct In primele patru luni ale a- multă însufle­
încurcăturii is-\ nului, prin înlocuirea unor ma­ ţire pe ogoare­
de vedere f i ­ teriale cu altele, de aceeaşi ca­ le gospodăriilor
cate. Aerul fier-ţ litate dar mai ieftine, s-a rea­ agricole colec­
zic... in aceasta lizat economii în valoare de tive obţinind
binte din jur 302.000 lei. De curînd, acest co­ rezultate din
lectiv, şi-a sporit angajamentul cele m.ai. bune.
constă însă măreţia omului, parcă se mai înviorează la cu încă 80.000 lei. Astfel, pînă
la 20 iunie se vor realiza în IN CLIŞEU :
care aşa mic cum pare, prin rîsul lui sănătos, puţin ghiduş. total 382.000 lei economii la Tractoriştii A-
preţul de cost. mos Golea. Cor­
forţa inteligenţei, priceperii Nu aşteaptă să se treacă la nel Stsf. Cor­ m m m m ....¦¦¦¦
Printre fruntaşii fabricii, ca­ nel Arclean şi fp é lr -*
şi îndemlnării sale a ajuns să alte explicaţii. re au adus o contribuţie im­ Nicolae Tărtă-
portantă la obţinerea acestor rean
stâpînească puterile oarbe ale Odată cu omul de inimă din succese, se numără Marin An-
naturii, în folosul său... Iar el, se trezeşte şi emul de ac­
aici, la Hunedoara, acest lu­ ţiune. Oţelarul trimis la la­
cru îţi apare cu atît mai izbi­ borator se întorcea în goană? iiiü
tor, mai ales intr-un schimb cu rezultatul ultimei probe,) . w l” dN f
de noapte, cînd toate lucru­ făcînd semne de departe că e?
rile primesc contururi şi for­ „prima-ntîi“. Ü k :. M
\
me uneori de-a dreptul fa n ­ Opriş, numai nervi, sare>
tastice.
In faţa cabinei de comandă brusc în picioare. Gesturile >
a cuptorului nr. 1, intens lu­ IR1MIE STRÂUŢ< Întrecere între
minată de flăcări, stau cîţiva cercurile literare
muncitori cu feţele îmbujora­ (Continuare In pag. 2-a) Pentru ridicarea nivelului ac­
tivităţii cercurilor literare din
J:U T O A T A regiunea noastră, pentru îmbu­
nătăţirea tematică a creaţiei ti­
In fiecare zi, mii de cetăţeni deservească populaţia în mod trol a avut ca scop urmărirea nerilor condeieri, pentru lega­
de pe cuprinsul regiunii noa­ civilizat. felului cum unităţile comer­ rea si mai strînsă a activităţii
stre cutreieră magazinele pen­ ciale se achită de sarcinile pe acestora de viaţa culttiral-edu-
tru a face diverse cumpărături. La buna aprovizionare a u- care le au privind buna deser­ livă pe care o desfăşoară insti­
Şi fiecare cetăţean constată cu nităţilor comerţului socialist. vire a cetăţenilor, aproviziona­ tuţiile culturale de la oraşe si
satisfacţie că marea majorita­ Ia deservirea cît mai civiliza­ rea cu mărfuri, dacă sînt res­ sate, Casa regională a creaţiei
te a unităţilor noastre comer­ tă a cetăţenilor, un rol de sea­ pectate regulile de igienă etc. populare a organizat o între­
ciale sint bine aprovizionate şi mă revine echipelor de control Echipele de control obştesc au cere înfre toate cercurile lite­
că există o deservire la nivelul obştesc. Aceste echipe au da­ constatat cu acest prilej o se­ rare din regiunea noastră.
cerinţelor. Peste tot se găsesc toria să controleze starea de rie de lucruri bune. Astfel,
sortimente variate de mărfuri curăţenie, aprovizionarea, buna membrii comisiilor au fost mul­ Membrii cercurilor literare
şi în cantităţi suficiente. deservire a oamenilor muncii ţumiţi şi de felul cum sînt de­ sînt chemaţi să-şi orienteze în­
in unităţile de alimentaţie pu­ serviţi oamenii muncii în uni­ treaga lor activitate înspre rea­
Acelaşi lucru se poate spune blică, magazine etc. Ele sezi- tăţile Alimentara nr. 7, res­ lizarea unor lucrări valoroase
şi despre unităţile comerciale sează anumite neajunsuri şi taurantul „Corvinnl“, patiseria închinate celui de-al ill-lea Con­
existente în raionul Hunedoara. propun conducerilor unităţilor din str. Lenin nr. 7, cofetăria gres a! P.M.R., înspre crearea
Datorită grijii pe care partidul să ia măsuri împotriva ace­ „Corvinul“, bufetul „Rusca“ din de lucrări, în versuri şi proză,
şi guvernul nostru o acordă ri­ lora care nu-şi fac datoria în Hunedoara, restaurantul din care să poată ii folosite în ca­
dicării nivelului de viaţă al oa­ mod conştiincios. parcul Simeria etc- De aseme­ drul programelor ce le prezintă
menilor muncii, în raionul Hu­ nea, la chioşcul de băuturi din formaţiile artistice de amatori
nedoara au fost deschise noi GOSPODARI Teliuc, se găsesc mărfuri din în primul rînd brigăzile artist?--
unităţi de alimentaţie publică, abundenţă, există o deservire ce de agitaţie.
magazine alimentare şi texti­ ŞI... „GOSPODARI“ corectă, precum şi curăţenie.
le etc. In comerţul socialist a Concursul se va desfăşura în
apărut de asemenea o atitudi­ Cu cîtva timp în urmă, echi­ V. AI.BU două etape, încheindu-se la 30
ne nouă faţă de muncă, lucră­ pele de control obştesc din ra ­ decembrie a.o.
torii de aici străduindu-se să ionul Hunedoara au efectuat ( Continuare in pag. 2-a)
un control la 125 unităţi co­
merciale din raion. Acest con­