Page 97 - 1960-05

PaLŢ. ? D Rum rs w ovt'Am m uLui Nr i í 88
'-T'?:7r^!^L5K3E55íV3^ragi3?^-y^ ^
aaa^egroBg?gaBaBcaBaaBiEsagsssaaftei8«aaBaca a o a m ^ ^ ^ ^ M C T a ^ r&i^s&^vsxsxsş

Organizaţia de partid Consfătuire model

In cadrul concursului bienal Pe marginea referatului pre­

a intervenit Ia timp „Biblioteca în slujba construc­ zentat au luat cuvintu! nume­
ţiei socialiste", biblioteca raio­ roşi participanţi Ia consfătuire,
nală din Orăştie a organizat în printre care Traían Herían, ţă­

Stra’da Brătişa se află toc­ apropiau tot mai mult şi asta socrii, cumnaţii şi cei doi copii comuna Vinerea o consfătuire ran muncitor, care a vorbit des­
mai la marginea Bradu­ o făcea să se bucure. ai săi mai mărişori, îşi frămîn- model cu tema „Importanţa nu­ pre modul cum au fost pregă­
tau mîinile neştiind ce să iacă, treţurilor însitozate în hrana a- tite în anul trecut gropile pen­
lui, într-o vale. Este mai mult In luna octombrie, a acelui aş iar fetiţele — una de 4 ani şi nimalelor". tru porumbul siloz şi Vasile
una de 3 ani, plîngeau de zor. Crăciun, ţăran colectivist, care
o potecă pe lingă care aleargă an, Gheorghe Lupea, a cerut-o La început şi-a pierdut şi c! Referatul prezentat de tov. M.
cumpătul. Doctorul îî spuse Glodeanu, inginer la G.A.C. Vi­ a vorbit despre necesitatea în-
cu repeziciune un pîrîiaş şi pe în căsătorie. Au stat însă foar că boala Amaliei este foar­ nerea, a scos în evidenţă modul
te gravă, că pentru a se tra­ de pregătire a nutreţurilor în- silozării şi altor plante ca iîca-
marginea căreia, de o parte şi 4te p"uţin împreună pentru că el ta trebuie să i se aducă medi­ si lezate, precum şi importanţa
camente din altă parte si să se rea-soarelui, soia. trifoi, frunze
de alta sînt înşirate casele. a fost nevoit să plece la armată. interneze în sanatoriu. Cum să deosebită pe care acesta o re­
procure medicamentele ? prezintă în ridicarea producţiei şi colete de sfeclă.
Intr-una din zile, căutam pe Amafia a rămas singură să Participanţii la consfătuire au
Deodată îl fulgeră un gînd. cje carne şi lapte. S-a arătat,
strada Brătişa locuinţa lui lupte cu sărăcia... de pildă, că în anui 1980 gos­ pus diferite întrebări, la care
podăria agricoiă colectivă din tov. ing. M. Glodeanu a răspuns
Gheorghe Lupea, prim-miner la Vinerea a însămînţat 30 ha. cu
dînd lămuririle necesare.
AI.M. Barza, secretarul organizaţi­ nul I94G.
— Gheorghiţă! Gheorghiţă!
ei de partid al secţiei Brădişor.
Pentru meritele sale, a fost de­ — Sînt aici, cucoană, săru-
corat anul trecut cu Ordinul mîna...

muncii clasa IlI-a, Am aflat fă­ — Prinde repede caii să mer­ „Ce-ar ti să cer ajutorul parti­ porumb pentru siloz de pe care EUGENIA POPOVICI

ră greutate că locuieşte la nr. 17. gem în oraş. dului ?“... se va recolta circa 1 .2 0 0 tone responsabila bibliotecii raionale

Casa lui este modestă, la fel Cînd se auzea astfel sfrigat, La comitetul de partid a fost porumb siloz. Orăştie

ca toate celelalte. In prag m-a mai întîi aspru dojenit că n-a

mtîmpinat soţia sa, Amalia, o sp u s nimic din toate acestea

femeie vioaie şi harnică. M-a O sofia de miner mai din timp. Apoi, s-a interve­ Cu toată răspunderea!
poftit înăuntru fără prea multă nit imediat pentru a se lua mă­
ceremonie. povesteşte... suri urgente.

Locuinţa n-are decît două ca­ Amalia a fost internată în (Urmare din pag. l-a) pundere sezisarea făcută. La

mere : dormitor şi bucătărie. Gheorghiţă Lupea, vizitiul socie­ sanatoriul din Brad. I s-au magazinul Alimentara nr. 23 din
Prea spaţioase nu sînt, dar sînt tăţii,, se îndrepta spre grajd şi
mobilate cu gust şi strălucesc scotea caii, bolborosind furios. procurat şi medicamentele nece­ Comunistul Anton Triest rie la atelierul de zonă C.F.R. din Alba lulia, Echipele de control obştesc Ghelar, vînzătoarea de la raio­
de curăţenie. Ii înhăma, lua pe soţia direc­ sare... au constatat însă. şi o serie de nul de mezeluri umblă cu îm­
torului de la scară şl, învîriind studiind cărţi tehnice sovietice de specialitate a reuşit să lucreze după me­
— Nu-i prea larg la noi — biciul în aer, o pornea în galop. ...Acum e aşa cum am des­ tode înaintate de aşchicre. El îşi de păşeşte cu regularitate sarcinile de deficienţe care trebuie grabnic brăcăminte murdară. Tot aici
ţinu să precizeze gospodina — plan cu 10—15 la sută, executînd totodată piese de calitate superioară. lichidate. Astfel, la unele uni­ alimentele sînt prost Întreţinu­
dar pînă acum 7-8 ani n-aveam După cîfeva clipe auzea vo­ cris-o la început; vioaie şi tăţi lipsesc trusele sanitare, re­ te. Asemenea fapte au fost în-
cea cucoanei: harnică. IN CLIŞEU: Tovarăşul Anton Triest la locul său de muncă. gistrul unic de control şi car­ tîlnlte şi la magazinul Aliir „n-
decît o singură cameră, bucă­
tăria. Dormitorul l-am terminat — Mai încet netotule I Vrei GH. COMŞUŢA
de cînd lucrează bărbatu-meu la să mă omori ?
mină. Abia acum 4-5 ani am netele individuale pentru vizita tara nr. 34 din Simeria (gestio­
cumpărat şi mobila... Eh !... Dar El strîngea din hăţuri şi caii
nu va trece mult si vom avea încetineau mersul, la pas. Abia medicală. Aşa este cazul la bu­ nar Nicolae Iordan), unde în
casă nouă. din cărămidă. Locul
l-am cumpărat deja. Am dus pe parcurgea cîţiva metri şi din Poemul muncii otelurilor fetele „Expres“ şl „Ardealul“, plus, curăţenia lasă mult de
el si piatra... nou îi suna .în urechi aceeaşi unitatea de legume din Piaţa dorit.
voce.
După puţin timp îşi făcu apa­ Libertăţii, centrul de piine nr. Echipele de control obştesc au
riţia o fetiţă ca de vreo 9 ani, — Mînă mai repede! Doar
cu părul blond şi foarte îngri- nu sînfem la înmormîntare. 53 din Hunedoara şi altele. sezisat că în unităţile O.C.L.
fit îmbrăcată. Pe spate purta un -...¦'Wl In ce priveşte aprovizionarea, industrial lipsesc o serie de a r­
ghiozdan. Mina mai repede. După alte
(Urmare din pag. !-a) pe Mureş, un moţ şi UU mol- Karamalîs şi Tirpescu, care depozitarea şi buna deservire a ticole solicitate de consumatori
— Ileana, fetiţa mea mai ma­ cîteva minute însă, trebuia să
re. E în clasa a ITI-a — spuse oprească. Apoi, iar trebuia să ---------------------------- dovean), sînt încordaţi în vin să-şi felicite ortacii. populaţiei, echipele de control ca articole de tîmplărie, între­
maică-sa, privind-o cu duioşie. mîie mai repede, apoi iar mai
încet, iar să oprească... lideveniseră sigure, vorbele munca dificilă de spargere a Acum, în vreme ce oala dol­ obştesc au constatat că în unele rupătoare electrice, cuie de
— Dar cîţi copii aveţi ?
Din 1946 pînă în 1948 i-a scurte, precise, ca ale unui şticului. Mînuiesc cu repezt- dora e îndreptată cu o m a­ unităţi comerciale mărfurile nu construcţii, (la „Metalo-chimic“
Patru. Şi foţi învaţă. mers aşa în fiecare zi. Cînd a- sînt bine depozitate, unele din din Hunedoara), capace, polo­
Apoi, ca şi cum această între­ jungea seara acasă pica de o- comandant. ciune şi îndemînare tuburile cara pe măsura ei, spre lin-
bare ar fi zgîndărit-o în colţul boseală. Amalia, lucra şi ea cu
cel mai dureros al inimii, cu­ ziua. Dar în căsuţa lor nu se La un semn anume, trei din­ lungi şi subţiri de spargere, gotierele care vor purta oţe­ ele ca lămîi, conserve de le­ nice, bidoane de lapte, servicii
prinse umerii fetiţei cu blîndeţe cunoştea nimic. Şi ei, şi cei doi tre muncitorii ce se odihni­ inlocuindu-le imediat ce prind lul fiert către laminoare, o~ gume, unt, brînză etc., fiind al­ de masă şi de bucătărie, ma­
şi privind undeva în gol începu seră lingă el, odată cu maca­ de veste că vlrfurile li s-au ţelaril vin iar în faţa cupto- terate. Astfel de cazuri s-au şini de tocat carne nr. 5—8
copii ai lor erau goi ca napul. ragiul, se avintară spre guri­ topit. încă o lovitură, încă rului. începe repararea lui, constatat la alimentarele din (1a, unitatea nr. 13 din Hune­
să istorisească din noianul tris­ AVncarea nu le ajungea nicio­ le întredeschise ale cuptoare- una.. Şticul a fost scos. Cu o în vederea umplerii sale pen­ tabăra nr. 1, din str. Vasile doara), bluze şi fulare nylon,

telor ei amintiri. dată... lor, care aruncau în jur o lu- explozie de miliarde de scln- tru şarja următoare. Munca Roaită nr. 36, Piaţa nouă, catifea cu 40—60 lei, stofă tio
După un timp, Gheorghe Lu­
mină puternică, de purpură şi tei, un şuvoi incandescent ţlş- e mai plină de nerv. acum. O.M. (complexul de magazi­ mobilă, feţe de mese etc., ar­
pea începuse să ducă din cînd aur. neşte din cuptor. Oamenii îl după reuşita şarjei. Are în ea ne) etc. La centrul de piine din ticole ce se găsesc în depozite

In faţa cuptorului, cei trei, strunesc clocotul, Inărumîn- un ritm al bucuriei, pe care O.M. s-au găsit 48 pîini vechi, dar pe care gestionarii negli­

care nu erau alţii de cît u- du-l pe rină, spre oala ce-l mimai în muzică sau în ba­ păstrate în condiţii neigienice. jează să le aducă.

temiştli Iancu Vitoc, llie E- aşteaptă hămesită, let îl mai intîlneşti. Aceasta Asemenea cazuri s-au consta­ Buna deservire este de ase­

nache şi Maximilian Starlc, au învingătorii metalelor lichl- e ceea ce se cheamă lirismul tat şi la centrul de piine din menea o problemă căreia e-

mult. de lucru. Opriş se ba- fie sţau deoparte acum, uşu- muncii, pe care doar marii strada Molotov nr. 1. Gestio­ chipele de control obştesc îi a-

în cînd cu trăsura aciivişti ai zează pe „şoimuleţii săi“, cum raţţ^ privlnău-şi cu încintare poeţi ai lumii au izbutit să-l nara centrului, Florica Popa, cordă o mare atenţie. Ele au

V ara anului 1941 era pe sfîr- partidului comunist, oameni ai ii place să-i numească. Prim- opera. Uriaşul, cuptorul, a fost împrumute versurilor lor. serveşte piine proaspătă numai sezisat faptul că la magazinul
şite La farmacia din centrul muncii ca şi el. Discuta cu ei
oraşului lucra ca femeie de ser­ deschis, despre cîte toate. Ei topitorul trece acum în par- infrlnt, mlnia li este domoll- O seară in mijlocul oţeluri­ clienţilor cunoscuţi. Gestionarul textil din O.M. casiera Clara
viciu o fată de aproape 2 0 de îi spuneau de fiecare dată că Sălăgean are o comportare ne­
ani. Pe faţa ei erau încrustate nu va trece mult şi el va îi stă- tea cealaltă a cuptorului, Im- ţft jgin cînd în cînd mai ră- lor hunedorent e ea însăşi, un Andrei Steg. de la magazinul cuviincioasă faţă de cumpără­
urmele unor mari suferinţe. In pînul trăsurii, al minelor, al tori, iar gestionarul Toan Bălta-
fiecare dimineaţă putea fi vă­ fabricilor şi al tuturor avuţiilor; preună cu tehnicianul de ser- bufneşte încă, vrînd să se re- poem. un poem. al muncii, lor, alimentar din Călan păstrează ru de la unitatea nr. 37, re­
zută frecînd cu hărnicie scări­ că în curînd va putea să lucreze vici. Ajutor-oţelarul Avram verse peste şanţul de cără- un poem al izbînzilor de fle­ zervă anumite mărfuri şi le
le, sau trăgînd de zor cu cîrpa într-o meserie care-i place, că Crăciun a pregătit totul pen- rnidă şi lut special al rinei, mezelurile în mod necorespun­ vinde cunoştinţelor lui.
peste geamurile vitrinelor. Une­ va a jr.nge să ducă o viaţă lip­ tru evacuare. împreună cu dar oamenii li strunesc repe­
ori se oprea din lucru şi aşa, topitorui II Dumitru Partuş- de năravul, aruneînd în m ij­ care zi. pe care le înscriu in zător. fiind supuse alterării. Faţă de sezisările echipelor
cu mătura sau cu cîrpa în mînă, sită de griji. nic, începe scoaterea şticu- locul virtejului de foc cîte o inimile lor. dăruite odată cu Cind echipa d’e control obştesc de control obştesc conducerile
urmărea galeş cu privirea un tî- Despre toate acestea, cînd ve­ lui... lopată de ăolomită, care face dragostea — patriei socialis­ i-a atras atenţia, gestionarul O.C.L. industrial, O.C.L'. Alimen­
Steg nu a privit cu simţ de răs- tara, O.A.D.L.F. şi I.A.P.L. au
năr cu înfăţişare blajină, îm­ nea acasă, îi povestea si Ama- te, partidului nostru scump. luat deja unele măsuri. Este
brăcat sărăcăcios, care de la o necesar ca pe viitor cele sezi-
liei... Din cuptor răzbat pînă a- să înceteze clocotul, să cu- { sate şi propuse de echipele de
'k fară bubuituri înfundate; minţească nâbădtosul rin d e \ control obştesc să fie privite
clocote puternice zguduie plat­ jărăgai. cu şi mai multă răspundere.
forma din faţă. NO T Â Sezisările şi propunerile aces­
tora trebuie să fie rezolvate cu
încet, încet, oala de lama- ) toată răspunderea. In unităţile
Jos, siib rină. aşteaptă, goa­ gazinare a oţelului lichid se ) comerţului nostru socialist, oa­
lă, oala uriaşă care va primi umple, în vreme ce cuptorul ^ G estionarul menii muncii trebuie să găseas­
Avreme trecea pe acolo în fiecare nul 1954. că toate mărfurile de care au
De doi ani Gheorgnc Lu­ oţelul — o şarjă întreagă. uriaş îşi goleşte, cu icneli şi) Grigore Fne s-a din comuna Săsci- Nicolae Cristea. Şi nevoie şi să fie serviţi în mod
zi. EI îşi făcuse obiceiul să se — G ata! Dau drumul la răsuflet de monstru, pîniecele obişnuit să fie ser­ or, raionul Sebeş, mulţumiţi sînt toţi. civilizat şi prompt !
oprească în fata farmaciei şi să pea lucrează ca miner la I. M. vii încă de pe vre­ are (nu se ştie de ia Şi prietenii, şi ges­
oxigen... cine) dreptul să-şi tionând. Prietenii
privească drăgăstos fata aceea Barza. Dar nit se poate bucura mereu flămînă. mea cînd avea ma­ facă de... cap. In
Oxigenul ajută la sparge­ gazin propriu în magazin vinde du­ se aleg cu maria,
harnică, pînă cînd auzea glasul de noua situaţie. Trecutul a Li­ rea şHcului. a dopului special Şarja a reuşit. Tehnicianul Sebeş. De atunci a
care opreşte scurgerea oţelu- notează in carnet. S-a dat cuu '} rămas cu defecţiu­ pă placul lui. Soseş­ gestionarul cu... cî-
stăpînei : sat urme adinei în viaţa fami­ luf din cuptor. o jumătate de oră mai devrre- < nea profesională : te ceva marfă mai
să-şi servească prie­ de soi, mai căutată, ieva kilograme de
— Amalia, ce faci acolo ?! liei sale. Amalia începuse să re­ rae. Evacuarea cuptorului a ) tenii şi să fie răs­ întîi sînt serviţi prie­
ţuică sau de vin.
Mişcă-te odată ! simtă anii cît a umblat descul­ Şi toate acestea

Atunci tînăru! ofta, şi pornea ţă prin ger şi cu mîinile în apă La temperatura mare de fost redusă la jumătate din
aici. toţi oamenii trebuie să
amant mai departe. rece. lucreze într-un ritm. susţinut. timpul planificat. De aceas-

Amalia aflase că tînăru! e Intr-una din zile, pe cînd se Toţi. trei, Opriş, Crăciun, ta au aflat şi oţelarii de l.a\ plătit de aceştia. tenii gestionarului : se întîmplă sub ochii

grădinar la soc. „Mica“. Simţea întorcea de la mină Gheorghe Ca gestionar al Gligor Drăghici, conducerii D. C. A.

că pe zi ce trece, între ei se Lupea îşi găsi soţia întinsă pe Partuşnîc (un fost ţăran de celelalte cuptoare, cei ai lui{

înfiripă legături trainice, care-i nat. abia respirînd. In jurul ei .y ,.A<"A. secţiei do colectare Dumitru Bogdan şi Sebeş.

0G C0C2CC70.., XSaGQQ& CQQQÜOOCOCtjGCCt )Q QCOa® GG3QGl '

Proieclu* de directive în dezbaterea acfivuiu' de oarfid sebite. Este suficient să arăt în a- de zi, o amploare mai mare. La — iu ceea ce priveşte reducerea tim­ strucţie. Şi acest lucru îl vom face.
ecastă privinţă doar cîteva cifre care începutul anului noi ne-am angajat pului de reparaţie la cald a cuptoa­ Sîntem un colectiv puternic şi hotă-
O puternică manifestare a dovedesc amploarea şi ritmul dezvol­ să producem peste plan 5.000 tone relor, noi putem să obţinem succese rît în muncă.
tării secţiei furnale nr. 2. Fată de fontă. Ceea ce a caracterizat activi­ şi mai mari. El a subliniat însă că
acfivifăfii creatoare a comuniştilor 1956. în prezent producem cu 263 tatea creatoare a colectivului din sec­ este necesar să se facă o mai bună Tovarăşul Alexandru Cogan a făcut
kg. mai multă fontă pe m.c. ţia noastră a fost însă faptul că fur- aprovizionare cu fier vechi. apoi unele propuneri în vederea mai
Zilele trecute a avut Ioc plenara biective industriale, folosind mai bine minare. In acest fel Indicii de utili­ volum util de furnal. Acest lu­ naliştii, muncitorii de pe platforma bunei aprovizionări cu maşini, utila­
Comitetului orăşenesc de partid Hu­ agregatele existente, aplicînd pe sca­ zare a agregatelor, furnale şi cup­ cru înseamnă mai multă fon­ de încărcare, de la cuptoarele de pră- Tovarăşii Nicolae Şerban, şeful sec­ je, materiale etc. a şantierelor de con­
nedoara cu activul său în vederea ră tot mai largă cele mal noi reali­ toarele Martin prevăzuţi în proiectul tă, mai multe produse industriale ne­ jire a minereului nu s-au mulţumit ţiei bluming, şi Nicolae Vlaicu, lami- strucţii.
dezbaterii proiectului de Directive ale zări ale tehnicii, mobilizînd masele de Directive de a creşte cu 40 la cesare patriei noastre socialiste. In numai să-şi îndeplinească acest anga­ norist au vorbit despre rezervele mari
Congresului al III !ca al P.M.R. pen­ largi de oameni ai muncii, colectivul sută, considerăm că-i vom îndeplini anul 1959, noi am realizat economii jament. Ei au căutat noi rezerve şi care există în secţie şi care trebuie Inginerul Mircea Ramba, maistrul
tru planul de dezvoltare a economiei nostru a reuşit să sporească continuu în numai următorii cîţiva ani. Se la preţul de cost în valoare de 17 au a juns în acest fel să-şi sporească an­ puse în valoare. montator Koty Emeric de ia i.C.S.H.
naţionale pe anii 1950-1965 şi pentru producţia de metal. In anii viitori, cere de asemenea să nu închi­ milioane lei. In acest an, valoarea gajamentul ia 16.000 tone. Cn bucurie au arătat de asemenea, în cuvîntu!
programul economic de perspectivă. afentia principală îri domeniu! dezvol­ dem ochii în faţa unor lipsuri. economiilor noastre se ridică, pînă în raportăm astăzi partidului că pînă în — In secţia noastră — a arătat lor, entuziasmul cu care muncesc con­
Calitatea produselor noastre trebuie să prezent la peste 9.000.000 lei. Aseme­ prezent am realizat aproape 9.500 to­ tovarăşul Şerban — tehnica nouă tre­ structorii hunedoreni în întîmpinarea
După ce tovarăşul Aron Colceru, tării industriale, aşa cum prevede pro- fie îmbunătăţită şi mai m ult; să ţi­ nea succese au avut o mare influentă ne fontă peste plan. Iată un fapt care buie să se extindă mai mult. Putem celui de-aî III-lea Congres al partidului.
prim-secretar al Comitetului orăşenesc nem mai mult la marca uzinei noa­ şi asupra creşterii salariilor noastre. In ne îndreptăţeşte să afirmăm că sar­ foarte bine să sporim încă viteza de Ei s-au angajat să termine înainte
P.M.R. Hunedoara, a dat citire pro­ ,.iiinn!iiipiiiiioiiiiiiiiiiiii[niiii!iiniii!iiiii!iii!iiiiiiiiiiiiiii!!iinii^ stre. Trebuie să ne îngrijim în mod primul trimestru al acestui an, cîşti- cinile ce ne sînt încredinţate pot fi mi laminare, să îmbunătăţim procedeul de vreme lucrările ce le revin în con­
iectului de Directive ale Congresului deosebit de oameni, să-i ajutăm să-şi giil mediu al furnaliştilor din secţia numai îndeplinite ci chiar depăşite. de încălzire a lingourilor. să mărim strucţia unor noi agregate.
al !II-!ea al P.M.R., au început dis­ Plenara Comitetului ridice nivelul tehnic-profesional, să fa­ noastră a crescut cu peste 16 la sută presiunea ca !ei etc. Oţelarii cer o mai
cuţiile la care a participat un număr orăşenesc de partid cem din Hunedoara o puternică uzină- în comparaţie cu cel realizat în cursul In încheiere tovarăşul C. Constan­ bună aprovizionare cn fier vechi. La Tov. Iancu Sora luînd cu acest pri­
mare de tovarăşi. In eiivîntul lor, par­ Hunedoara cu activul şcoală. Pentru realizarea unor ase­ anului trecut. tinescu a arătat că una dintre prin­ rîndul nostru, noi cerem oţclarilor să lej cuvîntul a făcut propunerea ca în
ticipanta la discuţii au subliniat cu menea sarcini — a arătat tov. Nico­ cipalele condiţii de creştere a produc­ ne trimită material mai cald pentru oraşul Hunedoara să se aibă mai mult
mult., satisfacţie marile realizări do- .................... t;,,.,;, lae Cătană — este necesar un nou Referindu-se la prevederile proiec­ ţiei de fontă este îmbunătăţirea cali­ laminare, să ne ajute în acest fel să în vedere crearea unor mai largi po­
bîndite de către poporul nostru, sub avînt al activităţii şi al iniţiativei tului de Directive ale celui de-al III-lea tăţii minereului de fier livrat de că- sporim productivitatea muncii, să rea­ sibilităţi de lucru pentru femei, orga-
conducerea înţeleaptă a partidului, ex- iectul de Directive, se va acorda spo­ creatoare a muncitorilor, inginerilor şi Congres al partidului, tovarăşul Gh. Ire întreprinderile miniere din Ghe­ lizăm economii. nizîndu-se sectoare de industrie uşoa­
primîudu-şi totodată hotărîrea fermă de ririi producţiei siderurgice. Cresc de­ tehnicienilor, întărirea legăturilor din­ Cismaş a enumerat o serie de posi­ lar şi Teliuc. El a cerut ca în acea­ ră, fabricat covoare etc.
a-şi spori eforturile în lupta pentru sigur în acest tel sarcinile ce le tre organizaţiile de partid şi mase. bilităţi şi rezerve care valorificate, pol stă privinţă pe lîngă măsurile prevă­ — In Hunedoara noastră — a spus
îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor ce avem de înfăptuit dar în acelaşi timp Tovarăşul Cătană a propus comitetului contribui la continua sporire a pro­ zute de a se realiza în lumina proiec­ tovarăşul Alexandru Cogan. director Din discuţiile purtate de tovarăşii
izvorăsc din proiectul de Directive devine mai puternică dorinţa noastră orăşenesc de partid să organizeze în ducţiei de metal. El a propus, de pil­ tului de Directive, minerii să depună mai genera! al I.C.S.H. -- s-au construit toan Ardeleanu preşedinte al Comite­
ale Congresului al III-lea al P.M.R. de a munci mai bine, de a obţine cel mai scurt timp pregătirea birou­ dă, să se studieze şi să se aplice in multă strădanie, să trimită furnaliştilor în ultimii ani cele mai puternice cup­ tului executiv al Sfatului popular al
realizări şi mai mari. Asemenea sarcini rilor organizaţiilor de partid cu anu­ următorii ani lucrul cu presiune ri­ de la Hunedoara minereu cu un con­ toare Martin din ţară, cele mai mari oraşului Hunedoara, Cornel Covaliov,
— Ceea ce s-a realizat şi se rea­ noi le vom îndeplini şi chiar depăşi. mite lecţii şi consultaţii cu privire la dicată la gîtul furnalului, creşterea ţinut mai bogat de fier, cu mai pu­ laminoare, furnale şi baterii de cocs. secretarul comitetului de partid de la
lizează în întreaga ţară — a spus Avem mari posibilităţi de a spori sarcinile actuale izvorîte din proiectul rezistenţei mecanice a cocsului, mări­ ţin steril, de o granulaţie corespun­ Hunedoara a devenit cel mai mare I.C.S.H., inginer F.ronim Rusan, dr.
Iov. Nicolae Căiană, director general continuu producţia de metal. Numai dc Directive ale Congresului al III-lea rea capacităţii de încălzire a caupe- zătoare. centru siderurgic al tării. Partidul şi Dan Popovici, ing. Alexandru Radu, Ion
al Combinatului siderurgic Hunedoara în acest an am produs peste plan al P.M.R. relor etc. guvernul au acordat grijă neobo­ Socol, Vasile Costea şi a altora au
- provoacă o deosebită admiraţie fa­ zeci dc mii de tone de metal şi am După ce tovarăşul Ştefan Şoimoşi, sită pentru construirea marelui com­ reieşit minunatele perspective de înflo­
ţă de energia clocotitoare a poporu­ -edus preţul de cost cu aproape 31 de Problemele dezvoltării industriei si­ Tovarăşul G. Constantinescu, şeful secretarul organizaţiei de partid de la binat. Si în Hune'doara continuă să rire economică şi culturală a oraşului
lui, faţă de puterea creaţiei sale co­ milioane lei Şi nu ne vom opri aici, derurgice an fost discutate şi de alţi secţia oţelărie Martin nr. 2, a vorbit se construiască. Aşa cum prevede pro­ Hunedoara, de creştere a bunăstării
lective. Combinatul nostru are un rol vom găsi noi rezevre de sporire a in­ vorbitori. secţiei furnale nr. 1, a vorbit despre despre larga desfăşurare a întrecerii siderurgiştilor şi constructorilor în a-
deosebit în dezvoltarea economiei na­ dicilor de utilizare a agregatelor. In ¦••ceialiste în cinstea Congresului par­ iectul de Directive ale Congresului al nii viitori.
ţionale. In anii ce s-au scurs de la acc.st scop ne propunem următoarele: — Muncesc de multă vreme în Hu­ succesele obţinute de către furnnlişti tidului nostru, despre munca rodnică
Congresul al ll-lea al P.M.R., sarci­ la furnale — să studiem şi să extin­ nedoara — a spus tov. Cdieorghe depusă de oţelari pentru a produce din III-lea al partidului, în anii 1960-1965 Activul de partid al Comitetului o-
Cismaş. Dar un asemenea ritm de in lupta pentru îndeplinirea şi depă­ ce în ce mai mulf metal, a arătat răşenesc P.M.R. Hunedoara, întrunit
n i siderurgiştilor hunedoreni au fost dem folosirea gazului metan, la oţe- lucru ca cel întîlnit în ultimii ani că în secţie există încă multe posi­ se vor construi trei cuptoare Martir zilele trecute în şedinţă plenară, şi-a
n-am mai cunoscut. Educaţi şi spri­ şirea prevederilor planului de producţie. bilităţi dc sporire a indicilor de uti­ de 400 tone, o nouă secţie de furnale, manifestat din nou, cu o deosebită vi­
mari. Ne mîndrim însă cu faptul că lării — să reducem timpul de rc- jiniţi de către partid, furnaliştii din lizare a agregatelor, dc îmbunătăţire o nouă secţie de laminoare şi alte goare, dragostea şi ataşamentul faţă
paraţe a cuptoarelor !u cald, !a lami­ secţia noastră au obţinut succese deo­ — Hunedoara, ţara întreagă, — a a crpifălii producţiei dc oţel. agregate puternice, moderne. Se va de Partidul Muncitoresc Romîn, voinţa
ele au fost nu numai îndeplinite ci noare — să mărim viteza de la­ dezvolta de asemenea oraşul. Ca să
şt depăşite. Construind noi o­ spus tovarăşul C. Constantinescu •— — Deşi am obţinut rezultate fru­ îndeplinim ace.de măreţe sarcini tre fermă de a lupta cu şi mai multă
moase — a spus tovarăşul Şoimoşi luiie. în primul rind, să-ne organizăm
trăieşte timpuri minunate. In întreprin­ mai bine munca, să creştem cadre, abnegaţie pentru rezolvarea cu suc­
să fie mecanizate lucrările de con­
deri. în fabrici şi uzine, pc ogoare, ces a măreţelor sarcini ale coiistrus-
{iei socialiste.
întrecerea socialistă în cinstea apro­
C. G H
piatului Congres al partidului ia, zi