Page 98 - 1960-05

Mp. 1688
V* i 3BA0
Kaspunzmd grijii
părinteşti a partidului
Uzina de reparaţie a uti­
lajului minier din Petroşani
este tlnără, creată In anii
regimului democrat-popular,
in locul fostelor ateliere cen­
trale. Tinăr este şi colectivul
acestei uzine. Vizitînd sec­
ţiile uzinei. întîlneşti aproa­
pe la toate locurile de mun­
că tineri şi tinere, carestră-
duinclu-se să însuşească tai­
nele meseriei, minuiesc cu
pricepere maşinile, executlnd
diferite comenzi cerute de
exploatările miniere din Va­
lea Jiului.
Alături de tinerii munci­
tori — care formează ma­
rea majoritate în uzină — o
contribuţie preţioasă la bu­
nul mers a.1 producţiei îl a-
duc inginerii. Toţi inginerii
de la U.R.U.M.P. sînt tineri,
au terminat studiile în anii
puterii populare. Aproape
toţi sînt ţii de muncitori şi
ţărani muncitori, oameni ca­
re în condiţiile regimului
burghezo-moşieresc n-ar fi
avut posibilitatea să urme­
ze institute de Invăţămlnt su­
perior.
Istoria vieţii acestor ingi­
neri este simplă. Ea este a-
semănătoare cu a multor mii.
de tineri din patria noastră
cărora partidul le-a deschis,
drum larg spre cele mai Înal-,
te culmi, spre realizarea ce­
lor mai înflăcărate dorin­
ţe. Pe bună dreptate se poa­
te afirma că sînt crescuţi
?i educaţi, de partid, că ei,
ca si uzina. reprezintă o
părticică, din măreţele rea­
lizări ale regimului nostru
democrat-popular.
Răspunzînâ grijii părin­
teşti pe care partidul le-a
purtat-o şl le-o poartă tine­
rii ingineri de Ia U.R.U.M.P.
se străduiesc să pună toate
cunoştinţele lor. toată pute­
rea lor de muncă în slujba
traducerii in viaţă a sarci­
nilor ce Ic revin, atît pe li­
nie de producţie cit şi pe
tărîm obştesc.
Unul dintre aceştia este şi
tovarăşul Aureliav Bortea. A
venit în Valea Jiului ăin-
tr-un sat de prin părţile
Moldovei. S-a angajat la
mina Lonea, la sectorul de
investiţii. Dovedind multă
tragere de inimă în produc­
ţie şi fiind un bun activist
pe linie obştească. în 1951
a fost propus pentru a ur­
ma cursurile Institutului de
mine din Petroşani. secţia
muncitorească. A terminat
institutul — facultatea e-
lectromecanică — obtinind.
titlul de inginer in 1955 şi a
fost repartizat la U.R.U.M.P.
in funcţia de şef al serviciu­
lui de plan, funcţie de ma­
re răspundere în uzină.
La început i-a fost greu.
Era o m,uncă nouă în care
Făina rea este o boală ce se
manifestă pe frunze, lăstari, in­
florescenţe, ciorchini şi boabele
c!e viţă de vie.
Pe frunze, atacul se manifes­
tă prin apariţia pe ambele fele
a!e acestora a unei pîsle alb-
cenuşii ce formează pete nere­
gulate, sub care ţesuturile se
hriinifică. Frunzele puternic a-
tacate nu mai cresc şi în cele
din urmă se usucă şi cad.
Pe lăstari boala se poate
dezvolta numai atît timp cît a-
ceştia sînt verzi. La suprafaţa
lor se formează aceeaşi pîsîă
ca şi p? frunze. De cele mai
multe ori lăstarii atacaţi nu se
dezvoltă norma!. Florile şi cior­
chinii tineri sîni mai rar ata­
caţi.
Atacul pe boabe este cel mai
rrccvent şi în acelaşi timp cci
mai păgubitor, în toate stadii­
le de dezvoltare ale acestora. Pie­
lita boabelor bolnave se sparge
si sucul se scurge. în cazul unor
infecţii puternice toate boabele
de pe ciorchini crapii. Pe timp
umed boabele crăpate putrezesc,
iar pe ti mo secetos se usucă.
Uneori poate fi distrusă întrea­
ga recoltă. Vinuf provenit din
struguri atacaţi nu are buchet,
este acru si se păstrează greu
Ciuperca care produce boa
In :;e dezvo! tâ ia suprafaţa or-
gnnelor nim: ato sub forma pis­
foi alb-cernuai, pe care se for
mcază we: "iele de înmulţire.
Incfpbul cu luna august, în a-
ceasta pîsili apar nişte puncte
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
in
j f t | ş íí s ><<:$».<!¦í S . / s \ KSÎwxÂ;.' »: NOUL MERS AL TRENURILOR
V A L A B I L DE LA 29 MAI 1960
¦ L A 2? MAL1961
nu era destul de iniţiat. Sosirea şi plecarea trenurilor din stafia Simeria
Muncind perseverent, ajutat
de tovarăşii cu mai multă Felul Distanţa pe care circulă Sosire Plecare Observaţii
experienţă, studiind conti­ trenurilor
nuu a reuşit însă în scurtă
vreme să-şi însuşească pei Personal Hunedoara—Simeria 0,11 —
deplin cunoştinţele cerute de, Personal Petroşani—Simeria 0,18 0,45 circulă la Lugoj
funcţia ce i-a fost încredin­ Personal Simeria—Ilia 1,48 circulă la Sibiu
ţată. Personal Arad—Vinţul de Jos , 2,20
Mixt Simeria—Hunedoara 2,40 circulă la Cluj
Astăzi la U.R.U.M.P. des­ Personal 1,39
pre inginerul Bortea se vor­ Personal Simeria—Teiuş 2,42
besc numai lucruri bune. Pă­ Cursă Simeria—Petroşani — 4,51
rere bună despre el. despre Personal Simeria—Călan _. —
munca ce o depune are con­ Cursă Arad—Simeria — —
ducerea uzinei, toţi munci­ Cursă Petroşani—Simeria 5,08 5,17
torii. Este un tovarăş apre­ Cursă Simeria—Teiuş 5,11 —
ciat, simpatizat de întregul Personal Teiuş—Simeria —
colectiv al uzinei. Şi e nor- Personal Simeria—Hunedoara 5,30
m.al să. fie aşa. Inginerul Au- Cursă Săvîrşin—Simeria 5,22
rellan Bortea este comunist. LA RÍU Cursă Călan—Simeria --- —
De la partid a învăţat zi de Personal Teiuş—Simeria 6,50 —
zi. cum să muncească pen­ Cursă Hunedoara—Simeria 6,52 7. prin Petroşani
tru a învinge greutăţile, cum Personal Simeria—Simeria Triaj 6,54 7,10
să se comporte in viată, pen­ nar ai Personal Simeria—Deva 6,56 —
tru a merita înaltul titlu de Personal Deva—Simeria —
membru de partid. vremurilor Cursă Hunedoara—Simeria _i —
Accelerat Simeria Triaj—Simeria —
Fie că. este vorba despre Meleagurile natale cu munţi stat de atunci în faţă, le-a privit Cursă Bucureşti—Simeria 8. 8,25 circulă de la Sibiu
munca In producţie, despre acoperiţi de nea pînă spre mie­ cu şi mai multă seriozitate, le-a Personal Simeria—Teiuş 8,05 8,33 legătură spre Craiova
activitatea depusă ca profe­ zul verii, cu codri adinei de analizat şi !c-a rezolvat cu şi Cursă Simeria—Petroşani 8,09 —
sor la şcoala profesională sau brazi care-şi scaldă coroanele în rnai multă competenţă. Personal Teiuş—Simeria 8,20 8,55 circulă de la Petroşani
despre activitatea în cadrul izvoare limpezi, lc-a părăsit în Personal Simeria—Arad — 9,40
comitetului de partid al u- urmă cu vreo 7 ani, cînd luă Pentru rezultatele bune obţi­ Personal Simeria—Hunedoara -- - — 1
zinel. el munceşte cu ace­ drumul şcolilor. nute lu învăţătură, în vacanţa Mixt Petroşani—Simeria 8,41 —
laşi simţ de răspundere — de vară a anului şcolar 1958- Mixt Hunedoara—Simeria — 12,15 cu legătură spre Craiova
caracteristic unui comunist Câmpulungul, oraş mineresc 1959. a fost trimis de institut Personal Simeria—Deva 12,33
— pentru a-şi îndeplini o- în dezvoltare l-a primit pe Că- în excursie în R. P. Polonă. Personal Vinţul de Jos—Arad — 13,19 I
bligaţîile. sarcinile ce le are. linoiu Ionel, băiatul blond din Cursă Arad—Teiuş « 13,14 i
Brezei ca pe unul localnic. La întoarcerea din această Personal Simeria—Călan 11,07 13,41
Pe lingă conştiinciozitatea excursie, drept mulţumire adusă Mixt Simeria—Hunedoara 12,12 14,26
de care clă dovadă In întrea­ Aici şi-a făcut botezul minei, grijii partidului, a plecat pe Cursă Simeria—Simeria Triaj ---
ga sa activitate pe tovară­ îndrăgind meseria de miner. De şantierul naţional studenţesc de Accelerat Călan—Simeria 12,24 —
şul Bortea Î1. caracterizează şcoală însă nu s-a lăsat. Dorea la Lcaotu. unde a obţinut diplo­ Mixt Bucuroşii—Arad 13,10
şi modestia, datorită căreia să înveţe, avea cum, avea con­ ma do. brigadier fruntaş, fiind Cursă Deva—Simeria --- 15,05
a reuşit să se apropie de diţii, doar numai să fi vrut... set de brigadă de muncă pa­ Personal Simeria Triaj—Simeria —
masa de muncitori. Aceştia triotică. Personal Teiuş—Arad — —
vin cu încredere la el ştiind S-a înscris la liceul seral. Personal Hunedoara—Simeria 16,12
că totdeauna vor primi un Era fruntaş la învăţătură, dar Anul III l-a început plin de Cursă Simeria—Hunedoara _», —
sfat preţios în legătură cu şi în producţie. optimism, de încredere în pu- Cursă Simeria—Petroşani 14,50 16,13
diferitele greutăţi care le lerea-i de muncă. Cursă Simeria—Teiuş 14,57 16,16
întimpinâ. Şi niciodată nu După terminarea şcolii a fost Personal Teiuş—Simeria 15,55 16,20
s-a întimplat ca această în­ propus de întreprindere să ur­ Cursă Hunedoara—Simeria 16,01 —
credere să nu fie justifica­ Personal Petroşani—Simeria 16,03 —
tă. meze cursurile Instiutului de Le sesiunea ştiinţifică pe ţa­ Personal Arad—Simeria 16,06 — circulă prin Petroşani
mine din Petroşani. ră din arest an. care a reunit Cursă Simeria—Hunedoara __ —
Pentru cei care-l cunosc\ Ia Petroşani candidaţi de la Tn- Accelerat Simeria—Simeria Trin) 18,25
mai îndeaproape pe tovară­ încă din primul an de stu­ siituiul de mine şi Institutul de Personal Arad—Bucureşti — 19.00
şul Bortea comportarea sa, denţie, în timpul practicii de un petrol, gaze şi geologie din Bu­ Cursă Hunedoara—Simeria 20,00
munca sa conştiincioasă nu an. Ia mina Lupeni, Călinoiu a cureşti, a ocupat locul I. cu lu­ Personal Simeria Triaj—Simeria — —
mai constituie nici o taină. muncit să-şi împrospăteze cunoş­ crarea ştiinţifică ..Cercetări geo- Cursă Simeria—Săvîrşin 17,53 —
Ei ştiu că el face acest lu­ tinţele profesionale, să se aco­ logico-lehnice In mina Peirila“. Accelerat Simeria—Teiuş 17,58 20,30
cru pentru a mulţumi aşa modeze cît mai repede cu noua Cursă Simeria—Bucureşti 18,15 20,43
cum se cuvine partidului drag viată de student, să înveţe cît Intrebîndu-1 de planurile vii­ Personal Simeria—Călan 18,17 20.56
pentru ajutorul pe care i l-a mai mult din bogata experienţă toare. îţi răspunde zîmbind. cu Personal Teiuş—Simeria 21,04
dat spre a-şi atinge un ţel a minerilor din Valea Jiului. o voce în care ci Ieşti încrede­ Cursă Simeria—Hunedoara — —
mult dorit, pentru viaţa sa rea : „Vreau să obţin Ia sesiu­ Călan—Simeria 21,36
fericită de azi. In anul II s-a achitat cu nea de examene numai rezul­ — —
tate foarte bune. Pentru aceasta
Drumul parcurs de ingi­ cinste de învăţătură. mă pregălesc cu multă atenţie“. 19,52
nerul Aurelian Bortea este Ore întregi îl vedeai în sala 20,11
asemănător cu al multor Drumul parcurs de studentul, 20,15
mii de tineri din patria de lectură a bibliotecii, ori în candidat de partid. Călinoiu —
noastră cărora partidul le-a vreo sală de studiu, cu creionul ionel e unul din drumurile noi —
creat toate condiţiile pentru si hîrtia în faţă, dezlegînd tai­ deschise de regimul nostru celor —
a-şi realiza cele mai îndrăz­ nele analizei matematice, ale ce muncesc, pe care orice tî- —
neţe visuri. Aceşti tineri pro­ năr din patria noastră poale să-l 21,27
movaţi In diferite munci de chimiei ori ale altor discipline. urmeze, prin muncă perseve­ —
răspundere se dovedesc m i­ Cea mai mare. zi din viaţa rentă. 23,02
nunaţi constructori ai so­
cialismului. oameni de nă­ studentului Călinoiu Ionel a fost Bezna în care erau ţinuţi de S osirea şi plecarea tren ărilo r din gara D ?va
dejde care se străduiesc zi însă ziua do 27 mai 1050, cînd regimurile burghezo-moşiereşti
de zi. să răspundă prin fap­ a fost primit în rîndul candida­ fiii muncitorilor şi ţăranilor Felul Distanţa pe care circulă Sosire Plecare
te grijii părinteşti pe care muncitori s-a risipit de mult. trenurilor
partidul le-a acordat-o şi le-o ţilor de partid. Simeria—Ilia i 76411,,,,2.340271397 1',0,259
acordă permanent. Acest fapt i-a insuflat mai Personal Arad—Vinţul de Jos 119—22,0,,24996 64,,5313
Personal Arad—Simeria 11111—98562,,,,,3031593115 79—,,5100'
P. D. mare încredere în munca sa de Personal Săvîrşin—Simeria 20,47 1—2,50
Personal Simeria—Deva 12,53
brun-negriciose, care constituie student. Problemele care i-au Personal Deva—Simeria 15,16
organele de rezistenţă ale ciu­ Personal Simeria—Arad 15,30
percii pe timpul iernii. Tot iar­ Soarele erei socialiste rodeşte Personal Simeria—Deva 16,34
na, ea mai rezistă prin miceiiul Mixt Arad—Teiuş 18,04
fixat pe scoarţa lăstarilor şi în acum elanul tinerilor noştri, dă- Personal Vinţul de Jos—Arad 19.40
solzii mugurilor. Personal Bucureşti—Arad 20,49
ruindu-le din plin căldura sa Accelerat Deva—Simeria
Pentru combaterea făinării se pentru împlinirea visurilor lor Mixt Teiuş—Arad
recomandă cultivarea de soiuri Personal Arad—Simeria
rezistente ca : Pinot, Aramon, e- îndrăzneţe, puse în slujba pa­ Personal Arad—Bucureşti
vftarea soiurilor sensibile ca Accelerat Simeria—Săvîrşin
Muscat. Riesiing. Syîvaner, fer triei, în slujba construirii so­ Personal
Sfatul ing inerului cialismului. S. RADU
prevenire a bolii. Cantitatea ce
agronom se foloseşte este de 15 kg. sulf
losirea de materia! sănătos la la ha. Al doilea tratament se
plantare, îndepărtarea coardelor
şi ciorchinilor atacaţi şi arde­ aplică în timpul înfloritului sau înmoi 'OUI
rea lor, efectuarea la timp a imediat după înflorit. Dacă acest PBOBHAMULB E
tuturor lucrărilor de întreţinere
cu praşile, legat, copilit, cîrnit, tratament coincide cu stropirea 30 şi 31 MAI 1960 30 MAI 1960 Concert de muzică uşoară din ţări Graur ; 19,05 Revista economică Ra­
ciupit. contra manei, se execută mai DEVA : Micuţa ; Prietenul PROGRAMUL I : 7,15 Muzică u- prietene ; 19,00 Emisiune literară : Pa­ dio. Emisiune dedicată uzinelor „Ernst
întîi stropirea şi apoi sulfura- regăsit; ALBA IULIA: Mize­ şoară | 7,30 Sfatul medicului: Nevro­ gini din istoria nouă a patriei ; 19,30 Thälmann“ ; 20,30 Concert de muzică
In tratamentul chimic subs­ rabilii ; Urmaşii lui K a o ; za astenică ; 7,45 Piese pentru chi­ Almanah ştiinţific; 20,00 Formaţii ro- uşoară; 21,15 Mesaj dobrogean (din
tanţa cea mai eficace în com­ rea, întrebuinţîndu-se 50 kg. sulf BRAD : N-a fost în zadar; I- tară ; 8,30 Cîntece populare romî- mîneşti de muzică uşoară; 21,45 Tri­ activitatea căminelor culturale din Do-
batere o constituie sulful. Pe Ia ha. A! treilea tratament se LIA : Moartea în şa; HA­ neşti ; 9,30 Tinereţea ne e dragii; 10,30 buna Radio ; 22,00 Muzică de dans ; brogea) ; 21,30 Cîniece şi jocuri popu­
lingă faptul că distruge ciuper­ aplică mai ales pe ciorchini ŢEG: Contrabandiştii; HUNE­ Concert de muzică distractivă; 11,03 23,15 Simfonia a Il-a în Re major lare romîneşti ; 22,30 Viaţa nouă a pa­
ca. c! mai are şi o acţiune fa­ cînd boabele dau în pîrgă şi se DOARA : Ea te iubeşte; O- Teatru la microfon: „Alcadele din de' Brahms. triei cîntată de compozitorii noştri !
vorabilă asupra dezvoltării or­ folosesc 6 0 kg. sulf la ha. RAŞTIE: Casa liniştită; Mi­ Zalamea“ de Calderon de Ia Bar- 23,15 Chansonetc şi serenade.
ganelor sănătoase ale viţei : reasa răpită; PETROŞANI: Pe : a ; 12,31 Muzică u şoară; 13,05 Me­ 31 MAI 1960
lăstarii se lignifică mai bine, Dacă vremea este ploioasă, jos spre r a i; Enrico Caruso; lodii populare; 14,00 Concert de PROGRAMUL T: 6,10 Muzică u- PROGRAMUL II: 14,30 Muzică din
iecunchiia este favorizată, iar prăfuirile trebuie repetate. Cel SEBEŞ : Ultima aventură a lui prînz; 15,20 Muzică populară romî- şoară ; 7,30 Sfatul medicului: Primul operete romîncşii şi sovietice ; 15,25
coloraţia strugurilor este mai mai potrivit moment de prăîui- Don J u a n ; SIMERIA Jucătoa- ajutor în arsu ri; 7,45 Jocuri populare Concert dc muzică populară romîneas-
intensă In mod obişnuit se a- re esie dimineaţa, cînd începe rea de baschet; LONEA: Pe nească; 15,50 Note de lector; 16,40 romîneşti; 8,00 Din presa de astăzi : că ; 15,15 Muzică uşoară; 16,30 Zece
p!î C;i 1 să se ridice rouă şi pînă încep ţărmuri îndepărtate ; TEIUŞ : Interpreţi de muzică uşoară; 17,30 8,30 Simfonia nr. 45 în Fa diez mi­ variaţiuni de Mozart pe o temă de
căldurile, apoi după masă cînd Vreau să ş tiu ! ! 17,50 Program mu­ nor de Haydn ; 8,57 Interpreţi de mu­ Gluck ; 16,45 Să ne cunoaştem pa­
ia căldura scade. Dacă e căldură zical pentru fruntaşii în producţie din zică uşoară din ţări prietene; 9,30 tria : 17,35 Emisiune muzicală pen­
te de prea mare, în loc să se prăfu- „Roza vînturilor“ : Copiii lumii. Emi­ tru copii ; 18,05 Suita „Jocuri de co­
iească butucii, se prăfuieşte pă- industrie şi agricultură; 18,30 Car­ siune închinată zilei de 1 Iunie ; 9,50 pii" de Bizet ; 18,20 Muzică populară
Prin net de reporter: 19,05 „Inserare“ — Muzică din opere ; 10,10 Melodii popu­ romînească ; 18,40 Muzică distracti­
5tari mîntul de sub butuci. Sabie şi zar; ZLATNA: In cău­ program de muzică uşoară ; 19,30 Din lare ; 11,03 Concert de estradă; 12,30 vă romînească ; 19,00 Scriitori la mi­
are muzica popoarelor; 20,45 Din co­ In faţa h ărţii! 13,05 Program de crofon ; 20,00 Opera „Cio-Cio-San" de
!n lipsa prafului de sulf se tarea comorii; APOLDUL DE moara folclorului nostru; 21,15 Ii uverturi şi potpuriuri; 14,30 Concert Giacomo Puccini ; 23,15 Concert de
mulţumesc partidului ; 22,30 Concert din muzica popoarelor; 15,10 Muzi­ noapte.
mai poate • olosi în combatere SUS : Ei. s-au jertfit, pentru pa­ zorai; 23,00 Concert de noapte. că din batqtul „Coppelia“ de Deli-
sulfcoloidal în concentraţie de tr ie ; CĂLAN: Telegrame. bes ; 16,15 Vorbeşte Moscova ! ; 17,25 BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, 6,00,
0 ,6 fa sută, sulf muiabil 0 .2 -0 ,4 PROGRAMUL II: 14,30 Cîntece din Muzică populară sovietică ; 17,50 For­ 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00,
ţări prietene ; 16,15 „Partidul meu iu­ maţii de muzică uşoară ; 18,30 Limba 19.00, 20,00, 22,00, 23,52 (programul
fa sută, sau zeamă sulfocalcică noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. I), 14,00, 16,00, 18,00, 23,00 (progra­
de 28-30 grade Bé în concentra­ m m m bit“ — emisiune dc cîniece; 16,30 mul II).
Vorbeşte Moscova ! ; 17,35 Variaţiuni
ţie de 2 la sută. PENTRU 24 ORE pentru două piane de George Enes-
In viile puternic atacate de c u ; 17,50 fu pas cu ştiinţa ; 18,05
Vreme schimbătoare cu cerul varia­
făinare, toamna după căderea bil, mai mult noros ziua. Vor cădea
ploi locale. Temperatura staţionară;
frunzelor şi înainte de îngropat, ziua va fi cuprinsă între 18 şi 2‘1
se va stropi via cu zeamă suifo- grade, iar noaptea între 5 şi 10 grade.
calcica în concentraţie de 2 0 la Vînt potrivit cu intensificări din sec­
torul nord şi nord vest.
sută.
Prin respectarea si aplicarea PEN TR U UR MAT O ARELE
•j Z IL E
acestor măsuri se vor obţine
recolte mari de struguri şi do Vrmea nestabilă, cu temperatura in
uşoară creştere.
bună calitate.
In or STF ? IAN SĂRARU
cercetător