Page 99 - 1960-05
P. 99
Rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. ife8^
amasBMineBansxim BmaaaEm aKasssB^asssassiiBjsDa^^Bs TrMWfflgama
C o n sfătu irea unională a fruntaşii o r întrecerii f d in (HeţiuMiea ^Ţto-ţuiLmm rP oit)tui
pentru titlul d e brigăzi a le m uncii c o m u n is te
Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov
MOSGOVA 28 (Agerpres). — ale preşedintelui şi alta e poli- prea mare de opinii şi cu atît Noi, oamenii sovietici, a spus
TASS anunţă: La 28 mai, N. S. tica externă a guvernului ame- mai puţin de acţiuni indepen el, considerăm că a sosit timipul
Hruşciov, prim-secretar al G.C. rican“.
dente“. ca puterile occidentale să-şi dea
al P.G.U.S. şi preşedintele Gon- N.S. Hruşciov a arătat că în In orice caz, am sperat că seama de necesitatea de a atrage
siliului de Miniştri al U.R.S.S., spatele preşedintelui S.U.A. „e- după aceste convorbiri preşe la lucrările conferinţei pe şefii
i-a salutat pe participanţii la xistâ oameni care împiedică în- dintele S.U.A. va întreprinde guvernelor marilor state din A-
consfătuirea unională a frunta- făptuirea intenţiilor paşnice“,
acţiuni care să deschidă calea sia. Acest lucru ar ti echitabil.
şilor întrecerii- pentru titlul de N_ S. Hruşciov a amintit de- spre conferinţa la nivel înalt sau Puterile occidentale trebuie să-şi
brigăzi şi de fruntaşi ai mun- claraţia pe care a făcut-o după va încerca măcar să aibă o ex normalizeze neîntîrziat relaţiile
cii comuniste numindu-i „oa- ce s-a înapoiat la Moscova, ve- plicaţie cu noi.
cu China populară, să atragă la
menii înaintaţi ai societăţii noa nind din Statele Unite: In S.U.A. Eisenhower n-a folosit însă viitoarele tratative Republica
stre“. există forţe care se pronunţă nici această posibilitate care i-a Populară Chineză, India, Indo
Ceea ce este nou, comunist, a pentru continuarea „războiului fpst oferită, a spus în continua nezia şi, poate, şi alte ţări.
spus N. S. Hruşciov, pătrunde rece“ şi a cursei înarmărilor şi re N. S. Hruşciov. „El nici nu N. S. Hruşciov a arătat că
în viaţa de zi cu zi a Uniunii nu trebuie să ne grăbim să dăm şi-a manifestat dorinţa de a se guvernul sovietic ar regreta dacă
Sovietice, a oamenilor sovietici. un răspuns definitiv la întreba întîlni cu noi“.
conferinţa la nivel înalt nu s-ar
El a subliniat că în cadrul pu rea dacă vor învinge aceste forţe Referindu-se la declaraţia fă întruni nici peste 6 — 8 luni. El
ternicei întreceri pentru titlul de sau ceie ce sînt pentru destin cută de Eisenhower la întîlni- şi-a exprimat părerea că mai
brigăzi, de colective şi de frun derea încordării în relaţiile in rea preliminară de la Palatul devreme sau mai tîrziu în S.U.A.
taşi ai muncii comuniste se ternaţionale.
Elysee,_ că S.U.A. „au sistat“ vor veni la conducere persoane
traduce în viaţă previziunea le După cum se vede, a remarcat zborurile lor de spionaj şi că ele care vor promova o politică de
ninistă că „vom ajunge la vic N. S. Hruşciov', în S.U.A. se nu le vor reîncepe, N. S. Hruş pace şi colaborare paşnică, sin
toria muncii comuniste“. desfăşoară o luptă internă în ju ciov a spus: In primul rînd, aşa gura politică realistă în timpu
Se înţelege că atunci cînd o rul viitoarei orientări a politicii cum a afirmat chiar preşedin rile noastre.
societate întreagă este pe punc externe americane şi această
tul de a se ridica pe o treaptă luptă se manifestă în diverse tele, zborurile sînt sistate nu Intre timp însă, noi vom lupta Noi locuinţe intr-unu! din cartierele Varşoviei.
mai înaltă, oamenii înaintaţi ai domenii. mai pînă în ianuarie 1961, a- ca şi pînă acum pentru regle r© @r
acestei societăţi se străduiesc dică pentru perioada în care Ei
să-şi educe dinainte calităţile, In problema interzicerii expe senhower va rămîne la Casa mentarea prin tratative a pro Ştiri din firile §@einlisf@
însuşirile şi deprinderile care rienţelor cu arma nucleară, gu Albă. In al doilea rînd, chiar blemelor internaţionale arzătoa
vor fi necesare. In aceasta, a vernul american s-a situat tot şi această hotărîre a tost pre re, printre care a problemei Tra MOSCOVA 28 (Agerpres). cia Hunan), şi-au îndeplinit land. Noua fabrică va fi în
arătat el, rezidă marea forţă şi timpul pe o poziţie şovăielnică. zentată nu ca o renunţare la po tatului de pace cu Germania, in
marea raţiune istorică a mişcă Iar la 7 mai, cu 8 zile înainte litica agresivă de incursiuni în clusiv problema Berlinului occi .— TASS anunţă: La 14 iunie sarcinile de plan cu 50 de zile zestrată cu 3 cuptoare cu o
rii pentru titlul de brigăzi şi de proiectata întîlnire de la Pa spaţiul aerian al U.R.S.S. şi dental, vom lupta pentru întări
fruntaşi ai muncii c-omuniste. ris. preşedintele Eisenhower a nici ca o condamnare a acestei rea colaborării Internaţionale. se va deschide la Moscova in înainte de termen. Una din capacitate zilnică de 850 tone
declarat că Statele Unite inten politici, ci ca o pomană, ca un
Fruntaşii şi brigăzile muncii ţionează să reia experienţele dar tăcut Uniunii Sovietice de Luăm cunoştinţă cu satisfacţie Palatul Mare al Kremlinului cele mai importante oţelării fiecare, cu cele mai moderne
comuniste, a spus în continua subterane cu arma nucleară. preşedintele Americii. că Norvegia a făcut un pas re
re primul secretar al G. C. al zonabil şi a protestai pe lîngă consfătuirea unională a spe din China, oţelăria de la Ta- mecanisme automate de diri
P.G.U.S., pot fi numiţi pe bună Discursurile rostite în ajunul Aşadar, a conchis N. S. Hruş Statele Unite împotriva folosirii
conferinţei de Herter, Dillon, ciov, declaraţia tăcută de Ei teritoriului ţării sale de către cialiştilor din agricultură, la ieh, a fost printre primele u- jat, măsurat şi reglat, cu te
dreptate pionierii viitorului. P ar precum şi de Nixon nu puteau senhower la întîlnirea prelimi forţele militare aeriene ameri
tidul, poporul, văd în ei inova să nu ne facă atenţi. Acestea au nară de la 16 mai nu a oferit cane pentru organizarea unor care vor fi discutate proble zine care au raportat despre leviziune industrială etc.
fost discursuri nechibzuite, pro nimic nou. Preşedintele S.U.A. zboruri tîlhâreşti deasupra U-
tori pentru că toate succesele pe vocatoare. a ras cu propriile lui mîini po ninnii Sovietice. mele introducerii unor sisteme îndeplinirea sarcinilor lor de #
care le-au cucerit astăzi caută durile care duceau spre confe
să le predea mîine altora. Cel mai mult ne-a pus pe gîn- rinţa la nivel înalt. N. S. Hruşciov a calificat po ştiinţifice de agricultură şl de plan la producţia de fontă. SOFIA 28 (Agerpres). —
duri şi, se poate spune, ne-a ziţia guvernului pakistanez drept folosire a maşinilor agricole. Fabrica de rulmenţi din Loian, Recent In satul Mursalevo
„Vom cuceri culmile comu mîhnit, faptul că la conferinţa Reterindu-se la dezbaterea „echivocă şi nesinceră1' şi a ară una din cele mai mari din regiunea Kiustendil, R.P. Bul
nismului numai toţi împreună, sa de presă preşedintele S.U.A. în Consiliul de Securitate a pro tat că această poziţie „nu poate Vladimir Stonilcov, secretar ţară, şi-a îndeplinit planul la garia, a fost dat in folosinţă
numai în frontul larg al luptei a aprobat aceste declaraţii pro blemei acţiunilor agresive ale satisface cîtuşi de puţin Uniu ştiinţific principal al Prezidiu 18 mai. In comparaţie cu a- un nou pod peste Struma.
întregului popor“, a subliniat vocatoare. El a declarat direct aviaţiei militare a S.U.A. împo nea Sovietică". lui Academiei. Agricole Unio ceeaşi perioadă a anului tre Noul pod din beton armat
N. S. Hruşciov. că ele exprimă politica externă triva Uniunii Sovietice, acţiuni nale „V. I. Lenin“, a comuni cut, producţia ei zilnică a este lung de 110 m. şi lat de
care creează o primejdie pentru N. S. Hruşciov a arătat că cat unui corespondent al a- crescut cu a p r o x i m a t 150 6 m.
Trecînd lâ problemele situa a Statelor Unite. pacea generală, N. S. Hruşciov guvernul turc care a fost răstur genţiei TASS că la consfătui la sută.
ţiei internaţionale, N. S. Hruş N. S. Hruşciov a subliniat in a spus : „Procesul imperialismu nat vineri „n-a contribuit la îm re vor fi invitaţi 2.200 de spe SOFIA 28 (Agerpres). —
ciov a sp u s : „Comitetul Cen lui, al agresorilor ale căror a-
tral al P.G.U.S., guvernul so tensificarea activităţii dL culise vioane militare au pătruns în bunătăţirea relaţiilor dintre ţă cialişti care participă activ la * In anii puterii populare pro
vietic pot să-şi expună atitudi a guvernului vest-german „care spaţiul aerian a! Uniunii Sovie rile noastre". Sperăm, a spus
a făcut tot ce i-a stat în putinţă tice. a avut loc“. elaborarea şi aplicarea unor PRAG A 28 (Agerpres). — ducţia de zahăr a crescut con
nea Şi aprecierile în legătură cu pentru a zădărnici în general el, că noul guvern al Turciei agrotehnici diferite in raport Recent s-a terminod încerca tinuu în R.P. Bulgaria.
torpilarea conferinţei la nivel conferinţa la nivel înalt sau a De la tribuna Consiliului care va ti creat va depune e-
înalt de la Paris cauzată de in 0 face infructuoasă“. de Securitate ei au lost înfieraţi cu condiţiile existente în di rea ultimului turboagregat al In prezent, în Bulgaria func
cursiunea perfidă a avionului a- în faţa opiniei publice din în forturile necesare în vederea' ferite zone ale ţării.
Adevăratele intenţii ale cercu treaga lume. Prinşi în flagrant îmbunătăţirii relaţiilor cu Uniu termocentralei de la Opato- ţionează 6 fabrici de zahăr-
me-rican în spaţiul aerian al rilor conducătoare din S.U.A. au delict, agresorii americani n-au
Uniunii Sovietice“. devenit deosebit de clare atunci putut să infirme faptele evi nea Sovietică Consfătuirea va examina vice (Cehia răsăriteană). Fiecare dintre ele produce
cînd ele au întreprins două gro dente. In afară de Turcia şl Pakistan
N.^S. Hruşciov a relevat că solane provocări militare una principalele probleme ale dez Construirea centralei a fost mai mult zahăr decît toate în
în toate ţările majoritatea oa- după alta — incursiunile agre Dar, a spus N. S. Hruşciov, există, de asemenea, avioane de
cenilor politici, a. oamenilor de sive în spaţiul aerian al U.R.S.S. spionaj americane de tip ,,U-2" voltării forţelor de producţie realizată în mai puţin de 4 treprinderile din ţară In 1939.
stat şi a fruntaşilor vieţii pu majoritatea din Consiliul de Se în Italia şi în Japonia. Avioanele
blice înţeleg în mod just cine săvîrşite de avioane americane- curitate n-a cutezat să-şi ridice care îşi.au baza în Italia sînt ale agriculturii şi va elabora ani, timp record pentru Ceho
poartă vina zădărnicirii confe spioni în zilele de 9 aprilie şi glasul împotriva agresorilor a- destinate mai degrabă acţiunilor
1 mai. mericani şi de fapt i-a acoperit. de spionaj împotriva ţărilor so norme şi metode de creştere slovacia. Ea va alimenta cu HANOI 28 (Agerpres). —
rinţei. cialiste din Europa răsăriteană rapidă a producţiei agricole şi energie electrică peste 30 de ’Agenţia VNA anunţă că pes
„Statele Unite ale Americii au „Noi am meditat cu seriozita Caracterizînd poziţia ţărilor de care Uniunea Sovietică este animaliere. centre industriale, cu o popu te 30 de întreprinderi din
te asupra situaţiei create, a spus membre ale Consiliului de Se legată prin obligaţii de alianţă. laţie de cîte 50.000—60.000 de R.D. Vietnam şi-au îndeplinit
săvîrşit un act agresiv dar ele N. S. Hruşciov, şi totuşi am ho- curitate în această problemă, N. Nu este exclus ca aceste avioa •k locuitori. sarcinile de plan pe primul
tărît să nu întreprindem nimic ne să fie folosite şi împotriva1 semestru al anului. Printre a-
nu sînt obişnuite ca cineva să PEKIN 28 (Agerpres). — A- 'k cestea se află numeroase e-
le facă observaţii, să le tragă U.R.S.S. genţia China Nouă anunţă că chipe de prospectare geologi
la răspundere“. Uniunea Sovietică nu va râ- în capitala R.P. Chineze so BERLIN 28 (Agerpres). — că şi 'două mine carbonifere.
resc mereu noi ştiri de la di Recent, la Bernburg, regiunea In oraşul Hanoi, printre cele
„Infrînarea cercurilor agresi de natură să-l împiedice pe pre- S. Hruşciov a arătat că repre mîne un simnlu spectator dac.3 ferite întreprinderi industria Halle, a început construirea 6 întreprinderi care şi-au în
şedintele S.U.A. să iasă din si zentanţii Marii Britanii şi Fran se va ivi o primejdie pentru se le şi miniere care şi-au înde celei mai mari şl mai moder deplinit planul înainte de ter
ve va contribui la slăbirea în ne fabrici de ciment din R.D. men se află fabrica de m edi
cordării internaţionale în timp plinit. planul pe primul semes Germană. Aceasta va fi ter camente, fabrica de reparat
minată peste 2 ani şi jum ă
tru al anului în curs, înainte tate şi va produce anual
de termen. întreprinderile mi
ce îngăduinţa faţă de agresori tuaţia penibilă în care se pu ţei nu s-au putut ridica la ni curitatea statelor care îi sînt niere din Valea Hopi (provin 850.000 tone de ciment port- vagoane, fabrica de oxigen.
poate duce la război“. velul unei analize obiective a prietene şi-şi va îndeplini cu
sese". incursiunii agiesive a S.U.A. A- sfinţenia datoria de aliat. Interviul acordat de Silvie Brucan
Fiind conştientă de marile E’isenhower, însă, a spus N. ceasta s a întîmplat pentru că unor posturi de radio americane
speranţe pe care şi le pun po Marea Bntanie şi Franţa sînt Preşedintele Consiliului de Mi
poarele iubitoare de pace în con S. Hruşciov în continuare, nu legate de agresor, de S.U.A. —- niştri al U.R.S.S. a spus că a-
a profitat de prilejul ce i s-a o- ceie guverne reacţionare care
ferinţa' conducătorilor de guver ferit şi a declarat că a aprobat prin alianţe militare. se menţin datorită baionetelor
ne, a spus N. S. Hruşciov, Uni zborurile de spionaj şi că ele au Rezultatele discutării în Con în ciuda voinţei poporului sînt
unea Sovietică s-a pregătit „cu tost organizate cu ştirea lui.
inima deschisă“ pentru confe „Atunci a devenit evident că siliul de Securitate a problemei complici zeloşi ai S. U. A. NEW YORK (Agerpres). — militare pot numai să măreas occidentale atacurile prin sur
rinţă. scopul acţiunilor agresive ale acţiunilor agresive ale S.U.A. în acţiunile lor agresive îm Recent, Silviu Brucan, reprezen că încordarea şi neîncrederea, prindere sînt excluse", Silviu
Statelor Unite consta în a tor constituie o victorie a noastră. potriva Uniunii Sovietice. tantul permanent al R. P. Ro- iar aşa cum au dovedit cazu Brucan a menţionat numeroase
In Uniunea Sovietică a fost pila conferinţa şefilor de guver Noi am demascat pe agresori în mîne Ia Organizaţia Naţiunilor rile Coreei şi Orientului Apro cazuri, din ultimii patru sau
elaborat şi se înfăptuieşte cu ne care urma să aibă loc în ţaţa întregii lumi si ei au fost Oricît de puternice ar ti g u Unite, a acordat posturilor de ra piat, steagul O.N.U. nu a reu cinci ani, cînd acţiuni militare
succes măreţul plan septenal al scurtă vreme“. condamnaţi, indiferent de re vernele reacţionare, stîrşitul do şit încă să înlăture suspiciu
construcţiei paşnice. zultatele formale ale votului. minaţiei lor va veni inevitabil. dio americane Wnyc un inter nea. Insfîrşit, trebuie să spu iniţiate de guverne occidentale
Am întrevăzut în general în Regimurile antipopulare nu vor viu în care a răspuns la unele nem că inspecţia aeriană, cînd au constituit o surpriză nu nu
Năzuinţele paşnice ale Uniu mod just că prin toate acţiunile N. S. Hruşciov a declarat că, ti salvate de sprijinul baionete întrebări puse de ziariştii Otto nu există un acord de dezar mai pentru popoarele respective,
nii Sovietice sînt dovedite şi de întreprinse de guvernul S.U.A. întrucît majoritatea din Consi lor americane. I.eicliter (Deutsche Press agen- mare generală, poate numai să dar şi pentru parlamentul şi li
faptul că guvernul sovietic a in ajunul conferinţei s-a urmărit liul de Securitate n-a cutezat tur Hamburg), Parasuram derii politici din ţara lor. Silviu
prezentat spre examinare Orga exercitarea unei presiuni asupra să-i condamne pe tîlharii ame Incercînd să justifice politica (Press Trust Of India) şi Ho- ofere noi motive pentru accele Brucan a dat ca exemplu ata
nizaţiei Naţiunilor Unite planul Uniunii Sovietice. ricani, guvernul sovietic va pre lor agresivă, conducătorii S.U.A. rowitz (World Union Press). rarea cursei frenetice a înar cul militar din lS5fi împotriva
de dezarmare generală şi totală zenta această problemă în A- se plîng că, pasă-mi-te, asupra mărilor. Inspecţia aeriană poate Egiptului, debarcarea trupele-
şi a trecut primul la înfăptuirea „Ei au vrut să demonstreze dunarea Generală a O.N.U. lor planează o primejdie din Răspunzînd unei întrebări în fi cu adevărat eficace şi utilă,
iui practică. U.R.S.S. şi-a redus că S.U.A. sînt în stare să dic partea Uniunii Sovietice. N. S. legătură cu problema spionaju doar ca una din metodele de a americane în Liban în 1958 şi
în mod unilateral forţele arma teze şi Uniunii Sovietice voinţa După ce a torpilat conferinţa Hruşciov a declarat că această lui şi cu ceea ce poate face Con controla dezarmarea efectivă, de altele.
te cu o treime. lor“ . de la Paris. în cuvîntarea ros primejdie nu constă în rachete, siliu! de Securitate pentru slă a controla dacă un program de
tită la 25 mai în faţa america cu toate că ele sînt arma cea birea încordării internaţionale, Rezultă că într-o aşa-zisă so
„Hotărîrile cu privire Ia des Subliniind că, chiar în ajunul nilor, preşedintele Eisenhower a mai teribilă d*n lume. El a su S. Brucan a arătat între altele, dezarmare generală şi totală cietate deschisă foarte puţine
fiinţarea impozitelor percepute conferinţei de ia Paris, condu reafirmat poziţia insolentă pe bliniat că Uniunea Sovietică a- că principala problemă aflată care angajează statele este res
de Ta muncitori şi funcţionari şi cătorii S.U.A. au pus în stare care s-a situat guvernul său. meninţă capitalismul cu întrece în faţa Consiliului de Securita pectat şi pus în practică. persoane oficiale sînt la curent
cu privire la reducerea zilei de de alarmă de război trupele şi rea economică, paşnică şi, pe te este nu spionajul, ci încălca cu hotărîrile militare ?i întrucîl
lucru, constituie cea mai bună bazele americane din întreaga Explicînd poziţia Uniunii So măsură ce trece timpul, această rea de către avioane militare a Deşi noi regretăm că nu a pu noi nu ne aflăm printre ele, nu
dovadă, cel mai bun certificat ai lume, N. S. Hruşciov a sp u s: vietice în problema dezarmării primejdie va deveni tot mai spaţiului aerian al unei ţări. tut avea loc conferinţa Ia nivel avem garanţii împotriva unui a-
activităţii guvernului sovietic şi „Vorbind serios, aceste acţiuni N. S. Hruşciov a d eclarat: Gu considerabilă. Importanţa deosebită pentru o- înalt — a spus Silviu Brucan tac militar.
partidului comunist, pentru dez aie Statelor Unite ale Americii, vernul sovietic este dispus să menire a acestei dezbateri rezi răspunzînd unei alte întrebări
voltarea statului nostru pe o chiar în ajunul conferinţei, nu ducă tratative cinstite cu ţările In ce priveşte însă rachetele, dă în faptul că deschide ochii — faptul că lumea întreagă a In încheiere, S. Brucan a a-
bază paşnică“. puteau fi apreciate altfel decît occidentale dacă ele vor mani după cum a subliniat preşedin popoarelor asupra consecinţe devenit acum conştientă de pri rătat că atîta timp cit nu exis
ca o provocare dintre cele mai festa o tendinţă reală şi nu de tele Consiliului de Miniştri al lor serioase şi primejdioase ale mejdia unor asemenea zboruri tă un acord de dezarmare ge
Intr-o serie de probleme care grosolane". faţadă de a căuta căi spre de U.R.S.S., „noi am încetat deja unor incidente cum este zborul şi că evenimentele de la Paris nerală, statele trebuie să se ab
se cer rezolvate ca, de pildă, producţia unor tipuri de ra avionului „U-2“ asupra Uniu au chemat popoarele Ia vigilen ţină de la acţiuni militare sau
problema încheierii Tratatului de Gu toate acestea, a continuat zarmare. chete şi am încetinit ritmul de nii Sovietice. ţă împotriva unor asemenea acte cu caracter provocator şi să ac
pace cu Germania, problema N. S. Hruşciov, Comitetul Cen Uniunea Sovietică, arată N. producţie al altor cîteva tipuri provocatoare este fără îndoială ţioneze pentru crearea unui cli
transformării Berlinului occiden tral al Partidului Comunist al deoarece acestea nu sînt castra mat favorabil pentru viitoarea
tal într-un oraş liber, noi nu Uniunii Sovietice şi guvernul S. Hruşciov în continuare, va conferinţă la nivel înalt, pentru
lupta de asemenea pentru inter
Referindu-se la propunerea a- un cîştig pentru cauza păcii.
ne-am grăbit să luăm măsuri sovietic au hotărît să manifeste zicerea armelor nucleare şi tu veţi şi nu le poţi mînca, iar o dezarmare reală, pentru un
unilaterale. pînă la capăt stăpînire de sine, turor celorlalte tipuri de arme pentru a respinge o agresiune mericană a „cerului deschis“ re Referindu-se Ia afirmaţia că acord în problema interzicerii
să folosească toate şansele chiar de exterminare în masă. nu avem nevoie decît de un nu
Făcînd © caracterizare a felu- şi pe cele mai mici, pentru a măr determinat de rachete“. prezentantul R. P. Romîne, — „datorită caracterului societăţii experienţelor nucleare.
luiui cum s-au pregătit pentru salva conferinţa la nivel înalt, Nu am renunţat şi nu renun
conferinţa de la Paris partenerii pentru a obţine ca ea să aibă ţăm la o întîlnire între condu Pentru a preveni posibilitatea a declarat că inspecţia aeriană-! --------- --------- ........................ .
loc în interesul păcii şi al cola cătorii de guverne, a subliniat unei agresiuni, a declarat N. S. ca o propunere izolată nu este
Uniunii Sovietice şi în primul borării internaţionale. N. S. Hruşciov, şi sîntem de pă Hruşciov, trebuie să întărim şi
rînd S.U.A., N. S. Hruşciov a rere că acest lucru ar fi util şi pe viitor puterea statului sovietic efectivă şi nu aduce nici o ga Vîzifa lui C iu En-lai în R. P. Mongolă
arătat că în timpul vizitei sale Vorbind despre întîlnirile pre acum. Numai că noi vrem ca socialist. ranţie împotriva unui atac prin
in Statele Unite, cu prilejul liminare de la Paris cu genera la baza acestei întîiniri să stea
schimburilor de păreri pe care lul De Gaulle, preşedintele Fran Menţionînd că acţiunile agre surprindere. ULAN BATOR 28 (Agerpres). - Bator al agenţiei China Nouă, Ia 28
le-a avut cu preşedintele Eisen- ţei, şi cu Macmillan, primul mi buna credinţă. sive ale imperialiştilor americani Valoarea principală a inspec La 28 mai, în casa guvernatorului mai, premierul Giu En-lai a făcut o
liower şi cu alţi oameni de stat nistru al Marii Britanii, N. S. Această conferinţă ar putea au întâmpinat riposta unanimă clin R. P. Mongolă au avut loc tra vizită lui J. Sambu, preşedintele Pre
americani, a avut impresia că Hruşciov a sp u s: „Ne-am for a poporului sovietic, a popoare ţiei şi fotografiei aeriene — a tative între Gin En-!ai, premierul Con zidiului Marelui Mural Popular al
preşedintele Eisenhower doreşte mat impresia că conducătorii avea loc dacă guvernul S.U.A. lor marii, Chine, a tuturor ţări spus în continuare S. Brucan siliului de stat al Republicii Populare RTL Mongole.
!ntr-adevpr pacea şi îmbunătăţi Franţei şi Marii Britanii au ma- şi-ar exprima regretul în legă lor lagărului socialist şi a oa — constă în faptul că oferă date Chineze, şi J. Ţedenbal, preşedinte».'.
rea situaţiei internaţionale. riiîesiat interes faţă de ţinerea menilor simpli din întreaga lu asupra obiectivelor militare şi Consiliului de Miniştri al Republicii -k
conferinţei la nivel înalt, deşi tură cu cele întîmplate. me, N. S. Hruşciov a subliniat asupra momentului potrivit pen Populare Mongole.
„Trebuie să spun că eu con situaţia lor de aliaţi ai S.U.A. N. S. Hruşciov a arătat că că oamenii muncii din Uniunea tru lovirea lor. De aceea, se ULAN BATOR 2S (Agerpres). —
tinui să cred că preşedintele do în blocul agresiv al Atlanticului Sovietică aprobă cu căldură, în poate spune că asemenea me Tratativele s-au desfăşurat într-o TASS an u n ţă: La 27 mai, .1. Ţcden-
reşte pacea“, a spus N. S. Hruş rlînd o ripostă acţiunilor agre unanimitate politica externă şi tode mai curînd ajută agresoru atmosferă caldă şi prietenească. bal, preşedintele Consiliului de Miniş
ciov. „Se vede însă, a adăugat de nord nu ie lasă o libertate sive ale S.U.A., Uniunea So internă a statului sovietic. lui decît protejează pe cel ata
el, că una sînt intenţiile bune vietică aduce cauzei întăririi pă tri al R.P. .Mongole, a oferit un prin;:
cii o contribuţie care cînfărcşfe cat. In a| doilea rînd, într-0 Iu- j
me în care există încordare şi , PEKIN 28 (Agerpres). — După cum în cinsiea premierului Ciu En-lai, car»
greu. neîncredere, asemenea zboruri 1 transmite corespondentul din Ulan se află la Ulan Bator.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189: 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 253.320 din G noiembrie 1949. Tiparul: întreprinderea Poligrafică „I Mai“ — Deva.