Page 10 - 1960-06

édr u m u l ' m c r m m u L u i N r 1692

Proiectul de Directive aie Congresului ai ill-lea ai P. M. R.

în dezbaterea oamenilor munci
"r-r>

Cu atelâfi copier NUMĂRUL ELEVILOR ŞCOLARIZAREA NUMĂRUL Pentru sporirea volumului

©fel mal mult ADMIŞI ÍN ANUL ! AL ÎN ANUL I Al AL transporturilor feroviare
STUDENŢILOR
ŞCOLILOR CARE PREGĂTESC ÎMVÂŢÂHÎNTULUl PREGĂTITOR

S înt prim-topitcr CONSTANTIN ENACHE lor prin introduce­ MUNCITOR! CALIFICAŢI DE CADRE MEDII TEHNICE ÎN ÂHULI C eferiştii depou­ NICOLAE TRIFAN cu Atelierele „Grivi-
Ia unul din rea minereului pe lui de loco­ ţa roşie") de a da
cele 3 cuptoare de prim-topitor la cuptorul nr. 3 vatră, mărirea greu­ 250% , In proiectul de Directive ale motive din Teiuş au şeful depoului de locomotive mai multă atenţie
Congresului al IlI-lea al parti­ primit cu deosebită calităţii ibr. Acfeştia,
mare capacitate ale al oţelăriei Martin nr. 2 tăţii şarjelor ş.a. dului se dă o atenţie deosebită G.F.R. Teiuş
dezvoltării invăţămîntului. Prin­
noii oţelării Martin. C.S. Hunedoara Aceste măsuri în­ tre altele, se prevede ca In anii bucurie proiectul de Directive. Nu a de multe ori, au încărcătură metalică
1960—1965 să se pregătească in fost muncitor, tehnician şl inginer şi bavuri din care cauză nu pot fi
Ga şi ceilalţi oţelâri _ să nu epuizează şcolile profesionale şi tehnice şi
să intre in producţie noi cadre
ai secţiei noastre, şi eu, şl echipa pe posibilităţile de care dispunem. Putem de muncitori calificaţi in nu­ care să nu fi citit cu atenţie fiecare montaţi deciit după struniirea sau
măr de circa 260.000, peste
care o conduc, am primit proiectul de spori pe mai departe indicii de utili­ 100.000 cadre tehnice medii şi prevedere din acest proiect. Desigur frezarea şi polizarea lor. In felul a-
circa 54.000 cadre cu pregătire că în mod deosebit ne-am oprit a- cesta, se pierde timp preţios, timp în
Directive ale celui de-ăl Ml-lea Con­ zare, putem da mai mult oţel cu a- superioară. supra acelor prevederi din proiectul de care locomotivele ar putea fi în ex­

gres al partidului, cu multă bucurie. gregatele pe care le exploatăm. o ALEXANDRU PETROVICI,
oţelar In secţia O.S.M. nr. 1 de
Studiind proiectul ne-am oprit îndeo­ Amintesc, bunăoară, că averm con­ la Combinatul siderurgic din Directive care se referă la transpor­ ploatare.
Hunedoara, propune ca atunci turi şi telecomunicaţii. In acest ca­ Importantă este şi propunerea tov.
sebi asupra capitolului îri care se vor­ diţii să menţinem profilul normal al oînd se fac reparaţiile capitale pitol se arată că nouă, celor care
la cuptoarele Martin, să li se lucrăm la transportul pe cale ferată, Ioan Drăgan, maistru. El a arătat că
beşte despre dezvoltarea producţiei si­ cuptorului, ceea ce duce Ia elimina­ înalţe bolţile, pentru a putea fi ne revine sarcina ca în perioada pla­ încă şi acum maiştrii sînt reţitiuţi prea
supraîncărcate. De asemenea, multe ore în birou pentru a întocmi
derurgice. Cu multă satisfacţie am rea perforărilor de praguri, deci la el propune să se amenajeze la
această oţelărie o hală de pre­
aflat că in 1985 producţia de oţel va elaborarea unei însemnate cantităţi de gătire a fierului vechi.

ajunge la 3.300.000 tone faţă de oţel în plus. De asemenea, putem » Ing. ION NIŢA, şeful ser­ nului de şase ani, să sporim volumul diferite situaţii care Ii se cer. In fe­
viciului control tehnic calitativ de transport în tone pînă în 1965 cu lul acesta, timpul efectiv folosit pentrii
1.400.000 tone în 1959. scurta durata de ajustare cu 5 minu­ din C. S. Hunedoara, propune 140 la sută, faţă de anul 1959. De munca de organizator, conducător şi
construirea unei staţii de exe­ asemenea, ca o sarcină generală este îndrumător al producţiei este mic. De­
La această considerabilă creştere se te faţă de realizările actuale. Prin a- =9®: cutat probe de minereuri. EI şi acea privind reducerea continuă a sigur că situaţia nu este de ioc bună
va ajunge prin construirea a 3 cup­ ceasta, vom putea produce anual, nu­ mai propune ca fabricile pro­ preţului de cost al transporturilor. şi ea trebuie remediată.
Mari rezerve la
toare Martin de 400 tone/şărjă la Hu­ mai la cuptorul nostru, un plus de La noi la depou, a avut Ioc în zi­ In cadrul adunărilor de dezbatere
lele de 26 şi 27 mai, dezbaterea pro­ a proiectului de Directive ale Congre­
nedoara, prin construirea primelor cup­ producţie de aproximativ 600 tone oţel. iectului de Directive ale Congresului sului al 111-lea al P.M.R., muncitorii
al IlI-lea al P.M.R. La dezbateri aii au făcut şi alte propuneri. Aşa, de
toare Martin la noul combinat side­ Avem de asemenea mari posibili­ construcţiile de locuinţe participat toţi salariaţii depoului. Nu­ pildă, s-a propus să se dea mai multă
mărul celor care au luat cuvîntul a atenţie calificării oameniior, să se pu­
rurgic, dezvoltarea producţiei în tur­ tăţi de reducere a duratei de repa­ fost mare. Ei au venit cu propuneri nă accent pe într-ajiitorarea în muncă.
preţioase menite să ducă Ia îmbună­
nătoriile de oţel şi creşterea indicelui raţie Ia cald a vetrei cuptoarelor. Pen­ tăţirea muncii, la asigurarea unui Dezbaterea proiectului de Directive
transport mai rapid, cu un volum spo­ a constituit la depoul nostru şi un
mediu de utilizare a cuptoarelor Mar­ tru a realiza acest lucru şi pentru otrivit pre- ---- tactul, consider rit şi cu cheltuieli reduse. prilej de analiză a posibilităţilor de a
realiza cît mai multe economii Ia
tin cu 40 la sută. eliminarea muncii fizice a oţelarilor, vederilor Ing. FRANCISC FOLTÎSCKA că este necesar, Iată numai cîteva din aceste pro­ preţul de cost. Mecanicul de locomo­
puneri făcute de muncitorii depoului. tivă Iuliu Crişan şi-a luat angaja­
Şi noi, oţelării huncdoreni sîntem propunem ca reparaţia vetrei cu mag- proiectului de directorul T.R.C.H. să fie luate ast- mentul să rediică consumul de com­
chemaţi să ne aducem contribuţia la nezită sau doîomită să se facă cu a- Directive ale -— fel de măsuri ca­ Tov. Nicolae Almăşan, de pildă, a bustibil la tona/km. cu 5 Ia sută faţă
propus ca departamentul G.F.R. să de normă. Asemenea angajamente şi-au
sporirea producţiei de oţel. In aceas­ jutorul maşinii de ajustat. Prin folo­ Congresului al IlI-lea al P.M.R., re să asigure un avans în pro­ studieze posibilitatea măririi grătaru­ luat şi tov. Vasile Stremţan. Nicolae
lui de la cutia de foc a locomotivelor, Rusan, Simion Rancea şi alţii.
tă direcţie va trebui să acţionăm mai sirea acestei maşini, reparaţia respec­ ritmul investiţiilor va atinge. în iectare faţă de construcţii. De pentru a se folosi la ardere combustibili
inferiori. De asemenea, pentru uşura­ Entuziasmul în muncă al colectivului
ales înspre realizarea unor indici de tivă va fi executată în numai 15 minu­ următorii 6 ani un nivel nemai- pildă, este necesar ca proiectele rea curăţirii grătarului de la ciltia de depoului de locomotive din Teiuş este
foc să se monteze o clapă. mare. Fiecare om. la locul său de mun­
utilizare a agregatelor cît mai ridicaţi. te faţă de o oră şi 30 minute, timp întîlnit în ţara noastră. Dar, pentru anul 1961, să fie fermi-' că, se străduieşte să muncească iriril
Deosebit de importantă, deşi s-ar bine, mai cu spor. Numai în perioada
Experienţa de pînă acum ne dă con­ în care se execută Ia ora actuală. deşi prevederile sînt mari, ele nate înainte de finele anului părea poate măruntă, este şi propu­ 1-20 mai s-au realizat economii de
nerea tov. Aurel Fuga. muncitor în 72,3 tone combustibil convenţional, iar
vingerea că vom putea realiza acest Acest lucru se poate realiza prin in­ sînt pe deplin realizabile. Noi, 1960, pentru a nu mai întîmpi- atelierul depoului. El a propus să se planii! de producţie a fost depăşit cu
ia legătura cu atelierele furnizoare de 9,24 ia sută. Aceste cifre întrec cu
lucru. troducerea curentului continuu la ma­ mult realizările iriedii din acest an.
saboţi pentru locomotive (în special
In anul acesta, colectivul secţiei şina de ajustat. Folosind această ma­ constructorii T.R.C.H. am luat na greutăţile pe care le întîmpi-

noastre â obţinut frumoase succese şină, noi vom reuşi să producem în şi vom continua să 'luăm cele năm acum.

în lupta cu cifrele de plan. Miile de plus, într-un an de zile, la cuptorul mai eficiente măsuri de orga­ Din partea beneficiarului, pre­

tone de oţel elaborate în afara preve­ nostru, încă 1.200 tone oţel. nizare a muncii, aprovizionare tindem să existe mai multă exi­

derilor planului de producţie, sînt în Am convingerea că se va ţine sea­ a şantierelor, ridicarea gradului genţă în preluarea proiectelor şi
primul rînd rezultatul măsurilor luate ma de propunerea făcută. In ce ne pri­
pentru sporirea indicelui de utilizare veşte pe noi, sîntem hotărîţi să facem de mecanizare etc. a construcţiilor executate. De a-
a cuptoarelor. Amintesc printre aces­
In munca de construcţii de. lo­ ceea, pe şantiere trebuie să e-

cuinţe, la grăbirea ritmului şi xiste diriginţi calificaţi, compe­

te măsuri, scurtarea duratei de elabo­ totul pentru a realiza creşterea indice­ reducerea preţului de cost, o tenţi.

rare a şarjelor, reducerea duratei re­ lui de utilizare prevăzută în proiec­ contribuţie tot atît de mare tre­ Un rol important în realiza­

paraţiilor la cald, organizarea flăcării tul de Directive, să punem serios u- buie să aducă şi proiectantul, rea noilor sarcini puse de pro­

în cuptor prin modificarea parame­ mărul la înfăptuirea sarcinilor pe care beneficiarul şi întreprinderile iectul de Directive ale Congre­

producătoare de materiale de sului al Ilf-lea al P.M.R. îl au

trilor de abur, încărcarea cuptoare- ni le trasează partidul. construcţii. In ce priveşte proiec- şi întreprinderile producătoare

de materiale de construcţii. In :«ţ©=

regiunea noastră, această sarci­ ducătoare de reactivi chimici
.necesari ’laboratoarelor combi­
Putem obţine indici şi m ai m ari nă revine industriei locale. Ea natului, să dea o atenţie deo­
va trebui să ne livreze cărămi­ sebită calităţii, lor, astfel ca
| 0 n proiectul de Directive ale Gon­ IOAN STOICOI actuală este prea mică. Noi pro- dă, var, ţiglă, balast, tuburi de analizele de laborator să poa­ "Ly.
punem ca Ministerul Industriei beton etc., mai multe şi mai ief­ tă fi efectuate cît mai precis.
i i greşului partidului, se prevede şeful secţiei furnale Grele să doteze secţia de furnale cu d tine. In momentul de faţă noi După studierea
suflantă cu turbină. Tot în scopul nu primim toate aceste mate­ o SCURTU CONSTANTIN, ter- proiectului de Di­
ca producţia de fontă să ajungă în NICOLAE PILLY creşterii producţiei de fontă, mai pro­ riale din industria locală din motehnician din secţia O.S.M. rective ale Congre­
anul 1965 la 2 milioane tone, prin punem să se treacă mai repede la u- regiune. Deşi resursele locale nr. 2 a C. S. Hunedoara, pro­ sului al IlI-lea al
reconstrucţia furnalelor de la Reşiţa, adjunctul secţiei furnale tilizarea gazului metan în furnal. Fo­ sînt deosebit de bogate, noj pri­ pune să se scurteze timpul de partidului, munci­
construirea unei secţii de furnale de a uzinei „Victoria‘‘-Călan losirea gazului metan în furnal va mim, de pildă, balast din Aiud, încălzire a cuptoarelor după re­ torii fabricii „Si­
mare capacitate la Hunedoara şi prin duce şi la reducerea consumului de iar tuburile de beton de cana­ paraţiile la rece. cu 20 la su­ mion Bănuit iu" din
creşterea productivităţii turnalelor exis­ am dat deja peste plăh, 4.832 tone cocs şi deci la realizarea de econo­ lizare ni le confecţionează o în­ tă. In felul acesta, se vor pu­ Sebeş şi-au inten­
tente, cu circa 40 la sută. Lâ obţine­ fontă, prin realizarea unor indici su­ mii. treprindere de industrie locală tea elabora anual în plus circa sificat eforturile in
periori d e ’ utilizare a furnalelor. La din Sibiu. întreprinderile do in­ 1.000 tone oţel pe cuptor. lupta pentru cit
rea acestei producţii de fontă, sîntem furnalul I, de pildă, s-a realizat un O altă propunere pe care o facem dustrie locală din regiune ne- mai multe economii
chemaţi să ne aducem contribuţia şi indice de peste o tonă de fontă pe este aceea de a se extinde la ambele au refuzat unele comenzi pe mo­ ® ZAHARIA FARCAŞ, meca­ in producţie.
noi furnaliştii de la uzina „Victoria“- m.c. volum util, ca urinare a măririi furnale metoda de funcţionare cu ti­ tiv că nu ar fi rentabile. nic şef la secţia O.S.M. nr. 2 a
Călart. Pînă ia sfîrşitul lunii mai, noi intensităţii de ardere prin punerea în miditate constantă a aerului insuflat. C. S. Hunedoara, propune să se In clişeu: Eca-
paralel a suflantelor cu diferite carac­ Propunem ca după ce vor fi rezidite Industria locală din regiune procure maşini care să efectue­ terina Forro, una
-------------ES------------- — teristici. cauperele de la furnalul nr. 2, să va trebui să depună tot intere­ ze curăţirea camerelor <fc zgu­ dintre fruntaşele in
se mărească puterea calorică a ga­ sul pentru a asigura materiale ră in timpul mersului cupto­ lupta pentru econo­
Valorificarea Au fost luate totodată şi măsuri zului prin îmbunătăţirea epurării cît ieftine, din abundenţă şi de ca­ rului. Introducerea acestor ma­ mii din această fa­
superioară a lemnului pentru îmbunătăţirea calităţii fontei şi prin.adaus de gaz metan, lucru ce litate, folosind toate resursele şini va duce la realizarea de brică.
atît din punct de vedere al compo­ va permite mărirea productivităţii şi locale ale regiunii. însemnate economii.
CONSTANTIN MANOLE ziţiei chimice cît şi a dimensiunii şi
aspectului. In acest scop s-a mărit Trebuie să fie o mîndrie pen­ o FRANCISC HOLO, lăcătuş
directorul întreprinderii forestiere

Qrăşiie capacitatea oalelor de turnare la 50 ieftinirea fontei. tru noi toţi cei care contribuim la atelierul de întreţinere al
tone, fapt care permite ca întreaga Considerăm de asemenea că aplica­ la înfăptuirea sarcinilor din pro­ turnătoriei de la fabrica „Chi­
P roiectul de Directive ale celui producţie de fontă elaborată să fie mica“—Orăştie, propune intro­
de-al 111-lea Congres al P.M.R, turnată la bandă. rea pe scară industrială a metodei de iectul de Directive că ne-am a- ducerea micii mecanizări la toa­
prevede sarcini însemnate şi în secto­ topire acidă cu desulfurârea în afara dus din plin aportul la construi­ te operaţiile de turnare a fon­
rul economiei forestiere. Va trebui să Aceste realizări însă nu. ne mulţu­ furnalului, va duce la mărirea produc­ rea de locuinţe ieftine, de cali­ tei.
se exploateze raţional fondul forestier, mesc. Potrivit proiectului de Directive, ţiei de fontă, la reducerea consumului tate şi în termen scurt.
să se continue acţiunile de împădu­ în acest an şi în cei care urmează, specific de cocs, la economii. ----- ------------------- -—----L----;— mSSSMO.
riri, să se pună un accent mai mare trebuie să găsim noi căi şi posibili­
pe mecanizarea lucrărilor şi valorifi­ tăţi pentru a mări indicii de utilizare Muncitorii, tehnicienii şi inginerii INOVA TORIL
carea superioară a lemnului. şi a spori pe această cale producţia secţiei noastre, în frunte cu comuniştii,
de fontă. Pentru ca să putem produce vor depune zi de zi eforturi susţinute V n eveniment măreţ — in proiect se prevăd introdu­ re ce se acordă economisirii ţii interesante, eficiente, ino­
Colectivul întreprinderii forestiere pentru înfăptuirea prevederilor proiec­ Congresul al IlI-lea al cerea in fabricaţie a unor ma­ fiecărui gram de metal ne- vatorii Eugen Delamia —
din Orăştie a obţinut pînă acum rea­ cu aceleaşi agregate mai multă fontă, tului de Directive ale Congresului al P.M.R. — este intîmpinat pre­ şini noi la nivelul tehnicii feros, s-a gîndit la cantită­ ajustor şi Viorel Cimpoieşu
lizări însemnate în aceste domenii. De IlI-lea al P.M.R., pentru a da patriei tutindeni în ţară cu entuziasm mondiale, mecanizarea şi au­ ţile mari ăe aşchieri de bronz, — electrician, au stabilit un
la începutul aiiulul ani făcut econo­ este necesar să se mărească capaci­ fentă mai multă, de bună calitate şi în muncă, cu o activitate crea­ tomatizarea unor noi procese care rămîn în urma strunjirii procedeu propriu ăe fabricare
mii Ia preţul de cost operativ în va­ la un preţ de cost cît mai redus. toare tot mai intensă. Apari­ tehnologice. Dar oare contri­ diferitelor piese. Aşa s-a năs­ a periilor de grafit pentru mo­
loare de 302.550 lei, am introdus fe­ tatea suflantelor, deoarece capacitatea ţia în presă, a proiectului de buţia lor modestă, a inovato­ cut iăeea valorificării lor pe toarele electrice, inovatorul
răstrău; mecanice la doborît şi sec­ Directive ale Congresului a rilor, adunată la un loc, nu plan intern. După cîteva zile, Vladimir Oprinca — inginer,
ţionat lemnul, am instalat două funi- prilejuit mari bucurii oame­ duce la perfecţionarea tehni­ a înlocuit placa tubulară ăe
culare în parchetele Lupşa şi Chiciora nilor muncii, care văd în a- cii, la uşurarea muncii, la rea­ maistrul June Inochente, s-a cupru de la un cazan stabil,
etc. De asemenea, planul a fost depă­ prezentat la cabinetul tehnic

şit Ia cherestea de fag cu 232 m.c., Comunistul Simion Oniia de la Atelierul L regional din Alba Iulia, cest nou program de dezvolta­ lizarea de economii ? cu inovaţia „Vergele de bronz cil placă de oţel, care aduce
la buşteni de răşinoase cu 1.038 m.c. este tui inovator cunoscut. Studiind proiectul de Directive ale celui de-al re a economiei naţioridle, con­ pentru sudură — din deşeuri o economie anuală de peste
iar Ia buşteni de rulaj cu 444 m.c. IlI-lea Congres al P.M.R., cl şi-a inie.insijicat eforturile creatoare. Astfel, de cretizate propriile lor intere­ Inovatorii de la Atelierul proprii“. Inovaţia a fost stu­ 23.000 lei, inovatorul Vasile
cuiind el a venit cu o nouă propune?ire de inovaţie: dispozitiv pentru grat­ se şi năzuinţi spre mai bine. C.F.R. Simeria au discutat cu diată şi acceptată. S-a făcut Marcu a creat un dispozitiv
Aşa cum prevede proiectul de Di­ dat piese metalice ta tiparele de veri)ficat ecariamehtul căii ferate. însufleţire şi mîndrie proiec­ un calcul şi s-a văzut că ea pentru şlefuit sertarele apara­
rective, noi trebuie să depunem efor­ E şi firesc deci ca proiectul de tul de Directive. Ei au găsit aduce economii antecalculate, telor de purjare, care înlocu­
turi şi mai mari pentru sporirea pro­ Directive să dea naştere la în el un cîmp vast pentru într-un an, ăe 25.000 lei. A-
ducţiei forestiere şi îndeosebi pentru dezbateri vii, creatoare, la ca­ activitatea lor inovatoare. Mai cum, cuzineţii de bronz, îm­ ieşte complect efortul fizic la
valorificarea superioară a lemnului. re să participe cu însufleţire mult, discutînd cifrele pla­ binările diferitelor piese, pa­ această operaţie etc.
Pentru a înfăptui cu cinste aceste sar­ fiecare om conştient. nului de 6 ani, în mintea lor tinele capelelor de cruce etc.,
cini, ne propunem să grăbim punerea s-au născut idei noi, s-au for­ nu se mai sudează cu ver­ Numai după apariţia pro­
în funcţiune a unor utilaje mecanice, La atelierele C.F.R. din Sime­ mulat noi propuneri de ino­ gele ăe aluminiu cumpărate, iectului de Directive, cabinetul
să mărim spaţiul de fabricaţie, să dăm ria, muncitorii,tehnicienii şi in­ vaţii. Drept rezultat, după a- ci cu vergele turnate după tehnic al Atelierelor C.F.R.
o atenţie deosebită calităţii diferitelor ginerii au discutat şi discută pariţia proiectului de Directi­ inovaţia maistrului June Ino­
sortimente de lemn. Astfei, amil aces­ pe marginea cifrelor planului ve ale Congresului al IlI-lea chente, din deşeuri proprii. Simeria a înregistrat 11 pro­
ta vom pune în funcţiune o macara de 6 ani, fac propuneri, le pun al partidului, la cabinetul teh­ puneri de inovaţii dintre care
la depozitul fina! din Orăştie în practică. Dorinţa lor fer­ nic al Atelierelor, s-au înmul­ Minaţi de aceeaşi dorinţă ăe
şi cîte o macara de încărcat ia mă de a contribui cît mai ţit propunerile de inovaţii. 8 au şi fost aplicate. In total,
celelalte depozite mari, vom mări mult la înfăptuirea noului pro­ Printre ele sînt cîteva ăe o a contribui la progresul teh­ anul acesta, inovatorii atelie­
unele secţii ca să putem valorifica în gram al economiei naţionale certă valoare tehnică şi eco­ nic. la realizarea ăe cil mai relor au propus 62 de inovaţii
întregime deşeuriie etc. La parchetul ia astfel forme concrete, un nomică. multe economii, si alţi inova­ din care 56 au fost aplicate
Voia vom instala un fuiiiciiia’r de tip deosebit interes a stârnit în tori ăe la Atelierele C.F.R. şi aduc economii post- calcu­
„Mîneciu“. special în rlnâul inovatorilor, Maistrul June Inochente, Simeria. în urma discutării late de aproape 110.000 lei.
proiectului de Directive, şi-au
Colectivul întreprinderii noastre este capitolul din proiect care se discutînd proiectul de Direc­ intensificat activitatea crea­ început modest, dar entu­
hotărît să lupte cu toate forţele perltrii toare şi au venit la cabinetul ziast. inovatorii vor fi desigur
referă la progresul tehnic şi tive împreună cu alţi munci­ şi acum în fruntea luptei pen­
tru crearea, noului, pentru
progresul tehnic.

a da viaţă prevederilor măreţe cuprin­ IN C LIŞEU : Inovatorul Simion Oniţă, făcind ultimele verificări la cercetările ştiinţifice. ¦E drept, tori şi văzînd importanţa ma- tehnic cu propuneri de inova- OII. PAVEL

se în proiectul de Directive. noul dispozitiv.