Page 100 - 1960-06
P. 100
PROLETARI EUR TÓATE ŢĂRILE, VUIŢI VA! COMUNICAT
malssEislismki wJ/AffP/rJ cu privire la întîlnirea
• Sprijin concret caselor de pio reprezentanţilor partidelor
nieri (pag. 2-a).
comuniste şi muncitoreşti
o Fruntaşii staţiunii (pag. 2-a).
• Şoapta codrilor din mină din tarile socialiste
(pag. 3-a).
Anul XO Nr. 1714 Miercuri 29 iunie 1960 4 pagini 20 bani « In preajma vizitei lui N. S. Reprezentanţii partidelor co diferitelor ţări de Ia capitalism
Hruşciov în Austria (pag. 4-a), muniste şi muncitoreşti din ţă ia socialism. „In condiţiile con
WggggMg naaMMBgaaaangga a ® „New York Times« despre rile socialiste, care au asistat la temporane, Intr-o serie de ţări
eşecurile politicii externe a State Congresul al IlI-lea al Partidu capitaliste, clasa muncitoare, în
lor Unite (pag. 4-a), lui Muncitoresc Romîn din par frunte cu detaşamentul său de
tea Partidului Muncii din Alba avangardă, are posibilitatea...
MUNCĂ EMTOZiASTÂ PENTRU ÎNDEPLINIREA nia, Partidului Comunist Bulgar, să înfrîngă rezistenţa forţelor
SARCINILOR TRISATE DÍ PARTID Partidului Comunist din Ceho reacţionare şi să creeze condi
slovacia, Partidului Comunist ţiile necesare pentru înfăptuirea
.613 tone cărbune cocsificabil Inovatori Chinez, Partidului Muncii din paşnică a revoluţiei socialiste“,
peste plan şi inovaţii Coreea, Partidului Socialist U- in aceiaş timp trebuie avută în
nit din Germania, Partidului vedere şi posibilitatea cuceririi
La deschiderea lucrărilor celui de-al IlI-Iea Congres al La uzina cocso-Chimică Popular Revoluţionar Mongol, de către clasa muncitoare a vic
Partidului Muncitoresc Romîn, muncitorii mineri din Lupeni Partidului Muncitoresc Unit Po toriei în revoluţia socialistă şi
s-nu angajat ca în timpul desfăşurării lucrărilor Congresului să din Hunedoara, creşte zi lonez, Partidului Muncitoresc pe cale nepaşnică.
extragă peste plan 1.000 tone cărbune cocsificabil. Printr-o de zi număruc muncitori Romîn, Partidului Muncitoresc
bună organizare a muncii ei au reuşit ca în perioada 20—26 lor antrenaşi în mişcarea Socialist Ungar, Partidului Co Participanţii la prezenta con
iunie a. c. să extragă 1.613 tone cărbune în afara sarcinilor de de inovaţii şi raţionalizări. munist al Uniunii Sovietice, Par sfătuire relevă cu un sentiment
pian, depăşindu-şi astfel angajamentul luat. Cele mai frumoase Aşa, de exemplu, în de profundă satisfacţie uriaşele
realizări au fost obţinute de colectivul sectorului Iii care de la cursul lunii iunie a.c., la tidului celor ce muncesc din succese obţinute de toate ţările
începutul lunii şi pînă în ziua de 26 iunie a extras peste plan cabinetul tehnic al secţiei sistemului socialist în domeniul
1.930 tone cărbune. S-au mai evidenţiat colectivele sectoarelor termotehnică au fost îna Vietnam au hotărît să folosească dezvoltării economiei şi culturii,
iî, î A şi ! B, care laolaltă au dat peste plan în cele 26 de zile intate mai multe inovaţii ai întăririi orînduirfi sociale şi
din luna iunie. 3.542 tone cărbune cocsificabil în afara preve şi raţionalizări din care prezenţa lor Ia Bucureşti pentru de stat. în dezvoltarea continuă
o parte au fost deja apli ;t democraţiei socialiste. Pe zi
derilor planului. cate. a avea un schimb de păreri a- ce trece se dezvoltă şi se întă
reşte tot mai mult marea comu
Dintre acestea menţio supra problemelor actuale ale nitate a ţărilor socialiste. Lagă
rul socialist se găseşte în de
1,026 fone cărbune pe posi pe bazin năm inovaţia tovarăşului situaţiei internaţionale contem plină înflorire a forţelor sale. El
Alexandru Barbovschi. Ea exercită o influenţă uriaşă şi
constă in aplicarea la porane şi a concluziilor care re mereu crescîndă asupra întregu
pompele ,,Ascaria“ a u-
nui nou sistem de cu- zultă din aceasta pentru parti
plunrjuri prin care durata dele frăţeşti.
de funcţionare a acestora
Participanţii la consfătuire
se măreşte de la 14 la
180 zile. constată în unanimitate că în
Muncitorii mineri din Valea 35 kg. pe post. Pe întreg bazi O inovaţie importantă tregul mers al evenimentelor in lui mers al dezvoltării omenirii.
Jiului antrenaţi in întrecerea nul Văii Jiului s-a înregistrat este şi cea prezentată de
socialistă în cinstea celui de-al în aceeaşi perioadă o producti ternaţionale şi al dezvoltării ţă Succesele Uniunii Sovietice şi
IH-lea Congres’ al partidului au vitate a muncii de 1,026 tone tovarăşii Steltan Pascu şi
obţinut succese tot mai însem cărbune pe post. Aurelian Pascu. Ei au a- rilor sistemului mondial socia aie ţărilor de democraţie popu
nate în producţie. Astfel, pînă plicat la de'oitmetrele şi ,
la data de 25 iunie a.c., la ex- Obţinerea acestui succes se manomeirele înregistra- \ list a confirmat pe deplin jus lară însufleţesc clasa muncitoa
ploatările miniere Lonea, Petri- datorează intensificării întrece
!a, Aninoasa, Vulcan şi Uricani. rii socialiste la fiecare exploa toare un nou sistem de ( teţea tezelor marxist-ieniniste ale re şi pe toţi oamenii muncii din
s-a reuşit să se depăşească tare, mai bunei organizări a înregistrare. Prin acest
productivitatea de o tonă pe locurilor de muncă şi folosirii sistem, rezervoarele oda Declaraţiei şi ale Manifestului ţările capitaliste la lupta împo
post. Minerii din Lupeni, de mai raţionale a utilajelor. tă alimentate pot funcţio-
pildă, au realizat pînă la aceas na 120 ore fără intreru- < Păcii adoptate de partidele co triva ofensivei exploatatorilor,
tă dată o productivitate de 0,923 Muncitorii mineri din Valea
tone cărbune pe post, depăşin- Jiului, In frunte cu comuniştii, muniste şi muncitoreşti ia Mos contra intereselor lor vitale, ia
du-şi astfel sarcina de plan cu sînt hotărîţi ca în cinstea Zilei
minerului şi a zilei de 23 Au cova fn noiembrie 1957. lupta pentru pace şi socialism.
gust să obţină noi succese.
Participanţii Ia consfătuire îşi Participanţii la consfătuire de
confirmă fidelitatea faţă de prin clară că partidele comuniste şi
cipiile Declaraţiei şj aie Mani muncitoreşti vor întări şi pe vii
festului păcii, care reprezintă tor coeziunea ţărilor sistemului
Carta mişcării comuniste şi mondial socialist şi vor apăra
Fier vechi pentru ©felării ) pere, faţă de vechiul sis- \ muncitoreşti internaţionale, pro ca lumina ochilor unitatea lor
? tem cină alimentarea se i
gramul ei de luptă pentru pace, în lupta pentru pace şi securi
\ făcea din trei in trei ore. )
Tinerii utemişti în cadrul staţiei nr. men. Utemiştiî au predat în contul 6.0. Colectivul de muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni de democraţie şl socialism. tatea tuturor popoarelor, pentru
La fabrica „Sebeşul" la l.M. Teliuc, aplicind o serie de măsuri tehnico.organizato-
6 T.ll.G. Hunedoara şi-au luat aii- al U.T.M. o cantitate de 155.000 kg. rice a reuşit să realizeze planul pe semestrul I al anului 1960 Reprezentanţii partidelor co triumful marii cauze a marxism-
Pentru .a cinsti cel de-al III- cu 5 zile înainte de termen.
gajamentul să realizeze planul de co- fier vechi,iar în contul întreprinderii lea Congres al partidului, colec muniste şi muncitoreşti din ţă- leninismului.
tivul fabricii „Sebeşul“ din Sebeş In clişeu: Un peisaj de la mina Teliuc, unde îşi desfă
!cotare a fierului vechi pe anul 1960 85.000 kg. fier vechi, a depăşit planul de producţie şoară activitatea o parte din acest harnic colectiv.
în zilele Congresului, în medie
pînă la 20 iunie a.c. Angajamentul a NICOlAE VINTII.A cu 5—6 la sută. Numai secţia tile socialiste consideră că toate C.G. al Partidului Muncii din
de relon a dat în primele trei concluziile cuprinse în Declaraţie Albania
:jst îndeplinit cu mult înainte de ter- corespondent zile 3.671 perechi de ciorapi pes şi în Manifestul păcii: cu pri
te plan. vire la coexistenţa paşnică a ţă C.G. al Partidului Gopumist
ÎS'S" Electrificarea cătunului rilor cu orînduiri sociale dife Bulgar
In mod 'deosebit s-au eviden rite ; cu privire la posibilitatea
Interesantă descoperire ţiat Irina Păuşan, Elisabeta O- preîntîmpinării războaielor în e- G.G. al Partidului Comunist
pincaru şi Maria Besoiu, Simion poca actuală ; cu privire Ia ne din Cehoslovacia
arheologică Munteanu, Zoica Mihai, Lucre- In zilele acestea, cătunul Tu- tovarăşul Viorel Ciocan, zugrav cesitatea de a ţine mereu trează
ţia Joca şi alţii, care au depăşit dorăneşti. raionul Brad, a cu la I.G.O. Brad. Tovarăşul Ioan vigilenţa popoarelor faţă de pe C.G. al Partidului Comunist
Teritoriul oraşului Deva este înaintea erei noastre — şi ose planul zilnic de producţie cu noscut o vie activitate. Mai mulţi Savu. dornic să urmărească des- ricolul de război, întrucît în con Chinez
cunoscut ca păstrător al unor minte de animal. Tehnica de 15—20 la sută. locuitori ai acestui cătun au lăşurarea lucrărilor celui de-al
străvechi culturi materiale a so execuţie a ceramicii aflate, for muncit în timpul lor liber la Hl-lea Congres al partidului, C.C. ai Partidului Muncii djn
cietăţii omeneşti din cele mai plantarea stîlpilor şi întinderea încă în seara zilei de 18 iunie Coreea
vechi timpuri. Urmele sesizate ma vaselor ca şi elementele de liniei electrice de joasă tensiune. şi-a pus în funcţie noul aparat
pe teren ne conduc cu peste corative — benzi cu haşuri, de radio pe care şi l-a cumpărat. diţiile existenţei imperialismului C.G. al Partidului Socialist
3.000 de ani în urmă. Multe din triunghiuri, împunsături etc. — Primul care şi-a terminat in
aceste vestigii ale trecutului au arată că aşezarea descoperită, P E T R U TO D maistru forjor se menţine terenul pentru răz Unit din Germania
fost aflate, mai ales, pe diferi împreună cu obiectele date la stalaţia electrică interioară a fost
tele terase ale dealului cetăţii, iveală, aparţin culturii străvechi
dar nu rareori şi în alte locuri numită „Wietenberg“, cultură •SCS*? boaie agresive, — sînt pe de- C.G. al Partidului Popular
de pe teritoriul localităţii sau cu o largă arie de răspîndire
împrejurimile acesteia. pe teritoriul patriei noastre. antregu! aplicabile şi ia situaţia Revoluţionar Mongol
O astfel de descoperire inte Obiectele găsite au intrat în Satul se schimbă pe zi ce trece actuală. G.G. al Partidului Muncitoresc
resantă s-a făcut zilele acestea colecţiile muzeului regional, co „Partidele comuniste — a su Unit Polonez
pe şantierul de construcţii din lectivul acestuia fâcînd obser /V W V W V V W N A A A A A A A /W W \
tre strada Mănăstirii, Canalul vaţiile necesare pe teren. bliniat Declaraţia — considera C.G. al Partidului Muncitoresc
Cerna şi Uzina electrică. < Despre trecutul Cisteiului, cum pămîntul fără haturi, sînt i lupta pentru pace drept sarcina Romîn
Descoperirea aduce o contri lor primordială. împreună cu
Cu prilejul săpării fundaţiei buţie importantă la cunoaşterea 5 oamenii din partea locului nici tarlalele gospodăriei agricole au la dispoziţie dispensar şi toate forţele iubitoare de pace, C.C. al Partidului Muncitoresc
unui bazin decantor, la o adîn- trecutului îndepărtat, legat de casă de naştere. ele vor face tot ce depinde de Socialist Ungar
cime de peste 4 metri, au fost dezvoltarea societăţii comunei } nu vor să-ţi mai vorbească. colective în care a intrat în ele pentru a preîntîmpina răz
date la suprafaţă vase din lut primitive pe teritoriul, oraşului L-au cunoscut în acei ani în treg satul. Peste întinse la ir boiul“. G.G. al Partidului Comunist al
ars, aparţinătoare mijlocului e- Devă. Uniunii Sovietice
pocii bronzului — 1200 de ani > care viaţa nu-ţi dădea nimic nuri au secerat şi vor secera Aceasta e faţa nouă de azi Declaraţia cuprinde de aseme
OCTAVIAN FLOCA din frumosul ce ţi-l doreai. şi în acest an combine, iar a satului Cistei. Privită însă nea o concluzie importantă cu G.G. al Partidului celor ce
Atunci la ce bun să-ţi mai tractoarele muşcînd cu lăco în perspectiva anilor ce vin, privire Ia formele de trecere ale muncesc din Vietnam
directorul Muzeului regional umbreşti bucuria zilelor lu mie din pămînt, au pus şi vor faţa Cisteiului se va schimba Bucureşti, 24 iunie 1960.
şi mai mult. Colectiviştii din
minoase de azi cu întunericul Cistei, oameni harnici şi puşi
pe fapte mari vor lupta să dea
\ silniciei din vremea stăpînirii
j trecutului ? Prezentul îţi ăez- viaţă tot mai mult sarcinilor «sa-
L văluie în toată măreţia fapte- ce le revin, să-şi făurească un 3m p.ai ea mai btuti
( le vremii noastre socialiste. trai din ce în ce mai îmbelşu
/ Am cunoscut Cisteiul în pri- gat. Aici, de pe întinsa luncă tor este lăcătuşul
Ioan Lovasz. Inova
\ mele luni după eliberare. Era a Tirnavei, colectiviştii vor Alături de ceilalţi pus 8 inovaţii, care ţia aceasta, pe lingă
oameni ai muncii, aduc însemnate eco faptul că aduce eco
aşa cum îl lăsase burghezia smulge pămlntului roade tot inovatorii de la Ate nomii sau ajută îa nomii însemnate, re
lierele C.F.R. Sime- perfecţionarea pro duce timpul de lu
Ş — sărac, la fel ca şi oamenii. mai bogate în timp ce pe dea rîa au întîmpinat ce! cesului de producţie. cru cu peste 50 !a
de-al IlI-lea Con sută, întrucît placa
< De cătai în privirea lor, gă- lul care domină satul vor creş gres al partidului cu In ziua de 22 iu
realizări dintre cele nie a fost aplicată de gardă nu mai tre
( seai întipărită adine suferin te nesfîrşite livezi de pomi. Şi, mai frumoase. Ast inovaţia „Dispozitiv buie demontată pen
fel, în perioada 20- pentru grifuirea plă tru a fi griîuită.
ţa ţa din fiecare zi. păşind spre tot mai frumos, 24 iunie, ei au pro- cilor de gardă la va
goane“ al cărei au-
L Baciu Aldea, unul din cei pune tot mai mult baza recol oamenii îşi vor face satul ca
mai bătrini oameni ai satului tei viitoare. Belşugul a pătruns o grădină, mereu mai înflori
; ar putea să-ţi spună multe an de an la fiecare colectivist. tor, mereu mai bogat.
S In locul caselor vechi s-au ri
despre viaţa sahilui de altă N. GIURGIU
L dată, sat despre care nu se
<, auzea şi nu se vorbea nimic, dicat în aceşti ani case mari
,> satul cu atîţia şi atîţia anal-
S fabeţi. şi frumoase, radioul e şi el ne- <
i
'? Dar avii au trecut. Tabloul lipsit acum din casele acestor > Brigada de tine
\ Cisteiului de acum, din aceas- ret condusă de Tro
; tă minunată şi ăăruitoare pri- vrednici lucrători ai ogoare- ) ian Cornaa, de la
/ măvară a lui 1960 e impre- Uzina metalurgică-
ş sionant de măreţ. Satul e al- lor înfrăţite. Mă necăjeam mai \ chimică Zlatna şi-a
i tul, alţii sînt oamenii. Şi dacă depăşit planul de
ai porni să consemnezi marile ăăunâzi să num.ăr antenele a- ¦ producţie pe luna
schimbări înfăptuite sub con- mai cu 9,5 la sută
paratelor de radio, dar mi-a şi a realizat econo
mii in perioada 1
fost cu neputinţă. Ar fi trebuit ianuarie — 30 a-
prilie în valoare de
să iau satul de la un capătă fG 213.000 lei.
la altul. Aproape la fiecare ca-\ In clişeu O par-
: : ' te din brigadă, prin
să radioul a trecut in rîndul}
tre care Troian
$ ducerea partidului aici la Cis- obiectelor obişnuite. Nagy Şte-ţ Comea, şef de bri
S tei, ţi-ar trebui multe file de fan, Ciortea Cornel, Nicolae < gadă, Ştefan Zoha-
ria, Gheorghe Va-
< scris şi toi n-ai putea să re- Avram, Mihăilă Cîrnat şi atî-<. sile, Nicolae Cocos,
Liviu Covaienco şi
)- liefezi viaţa nouă ce s.a sta- ţia alţi colectivişti, s-au mu- ? lacob Morar.
S tornicit în sat. tat în case noi, şi-au instalat?
In 1950, a luat fiinţă gos- lumina electrică, au şi aparatec'
/ poăăria colectivă. Au trecut de
x atunci 10 ani. Nu e un timp de radio. Copiii colectiviştilorL
<, aşa de lung pe cit de bogat au azi larg deschise căile spre (
ţ în înfăptuiri. De sus, dinspre învăţătură, iar grija pentru să
Grupa nr. 12 din raional I al minei Ţcbea, condusă de candidatul S Dunăriţa şi pînă aproape de nătatea oamenilor din sat
'de partid Nicolae Lăzăruţ, îşi depă şeşte lunar planul de producţie.
l podul Mureşului se întinde a- concretizată în faptul că eiţ
In clişeu: Grupa de mineri după ieşirea din mină.
\ZW '
v" .'V V W ’v W V » . *¦.\ w v . -ţ