Page 101 - 1960-06

Pag. 2
Cresc rîndurile
orgasiizafiii©r de partid
C. S. Hunedoara
Organizaţiile de partid de la
C S. Hunedoara depun eforturi
susţinute pentru întărirea rîn-
durilor partidului. Ele desfăşoa­
ră o muncă permanentă de e-
ducare a tovarăşilor din activul
iară de partid şi din rîndurile
tineretului, în vederea pregăti­
rii lor pentru a deveni membri
şi candidaţi de partid.
De la începutul anului şi pînă
în prezent organizaţia de partid
de Ia cocsificare a primit 17
membri şi 14 candidaţi de par­
tid. Comuniştii din această or­
ganizaţie analizează de fiecare
dată cu simţ de răspundere pe
cei puşi în discuţia adunării ge­
nerale pentru a deveni membri
şi candidaţi de partid.
Printre cel primiţi se numă­
ră tov. Ştefan Mitran, mecanic
de bandă, Vasile Andrei, meca­
nic la maşina de şarjare, Şte­
fan Marinaş, lăcătuş şi Geor-
geta Theis, sudoriţă. In rîndul
candidaţilor de partid au fost
primiţi tov. Ion Nimu, meca­
nic principal, Simion Gherman,
maistru, Loghin Golcea, meca­
nic principal, Gheorghe Gadea,
colector ist, Gh. P avel, şef de
schimb.
Aceşti tovarăşi au dovedit
mult interes în ceea ce priveşte
ridicarea nivelului politic şi
profesional.
Cu acelaşi simţ de răspun­
dere munceşte şi organizaţia de
partid de la secţia a I-a furna­
le din G.S. Hunedoara pentru
întărirea rîndurilor partidului
cu elemente cinstite şi devo­
tate.
Numai în cele 5 luni ale ă’-
nului în curs, această organi­
zaţie a primit un număr de 9
membri şi 14 candidaţi de par­
tid. Această organizaţie depune
o susţinută muncă de atragere
a celor mai buni muncitori, in­
gineri şi tehnicieni în rîndul
membrilor şi candidaţilor de
partid.
Printre cei primiţi membri de
Sprijin concret caselor de pion ieri
Create în anii regimului no­
stru democrat-popular, casele de
pionieri au un rol însemnat în
educarea comunistă a copiilor.
..Ele dau ajutor preţios şcolii şi
organizaţiilor U.T.M. şi de pio­
nieri în munca pe care acestea
o desfăşoară pentru a pregăti
pe viitorii cetăţeni ai patriei, de­ informările politice ţinute cu re­
votaţi şi participanţi activi la
opera de construire a socialis­
mului.
Casele de pionieri oferă posi­
bilitatea celor care le frecven­
tează de a-şi lărgi orizontul de
cunoştinţe, de a căpăta deprin­
deri de muncă practică şi de a
cultiva talentele şi înclinaţiile
artistice şi sportive.
Prin forme plăcute şi atractive
de organizare a timpului liber,
ca : excursii, vizite în întreprin­
deri, concursuri pe teme diferi­
te, prin activităţile din cercurile
tehnice, ştiinţifice şi cu caracter
practic şi altele, casele de pio­
nieri îşi aduc contribuţia la e-
ducarea copiilor în spiritul co­
lectivismului, al patriotismului
socialist şi internaţionalismului
proletar..
Rezultatele bune obţinute pînă
în prezent de casele de pionieri,
faptul că ele sînt frecventate cu
mult interes de sute de copii,
ne îndreptăţesc să spunem că
ele îşi îndeplinesc cu pricepere
şi cinste sarcina pentru care au
fost create.
In activitatea caselor de pio­
nieri existente în regiunea noa­
stră. se întîlnesc torme intere­
partid se numără tov. Gheorghe
Costache, cauperist şef, Ilie
Mîtcă, prim-topitor, Dionisie
Tofart; şef de echipă la terenul
de încărcare. Candidaţi au fost
primiţi tov. Florea Pîrvu, pri'm-
încărcător, Constantin Macovei,
lăcătuş Ia întreţinerea caupere-
lor şi Alexandru Hăşdăţeanu,
prim-topitor la furnalul 4. Toţi
sînt fruntaşi în producţie lună
de lună.
Organizaţia de partid din ca­
drul direcţiei transporturi din
C.S. Hunedoara luptă pentru în­
tărirea rîndurilor partidului cu
multă hotărîre. Astfel în perioa­
da acestui an a primit 11 mem­
bri de partid şi 5 candidaţi. To­
varăşii Haralambie Morarii, e-
iecfrîcian la depou, Nicolae
Radu, mecanic de locomotivă şi
Ion Buceschi, impiegat de miş­
care au fost primiţi membri de
partid, iar tovarăşii Gheorghe
Chiţii, fochist şi „Cornel Bon-
dea, mecanic de locomotivă au
fost primiţi în rîndul candida­
ţilor de partid.
Depoul de locomotive
Si meria
O susţinută muncă politică
de atragere a celor mai harnici
muncitori în rîndul membrilor
şi candidaţilor de partid des­
făşoară şi organizaţia de partid
de la depoul de locomotive Sl­
meria. In perioada acestui an,
aici s-au primit în rîndurile
membrilor de partid 18 tovarăşi
iar în rîndul candidaţilor 12 to­
varăşi.
Aceştia au dovedit multa con­
ştiinciozitate şi pricepere în
ceea ce priveşte întreţinerea lo­
comotivelor şi realizarea de e-
conomii la combustibilul con­
venţional. Printre aceştia se nu­
mără mecanicii de locomotivă
Simion Istrate, Petre Stanciu şi
Tudor Iacob. In rîndul candida­
ţilor au fost primiţi tovarăşii
Emil Gostea, fochist, Romulus
Thot, mecanic şi Emilian Pîrva.
fochist.
¦roteas -
sante de activităţi la care par­
ticipă numeroşi pionieri. Numai
la casa pionierilor din Alba Iu-
lia, frecventează zilnic peste 200
pionieri încadraţi în diferite
cercuri. Aci, se acordă o atenţie
deosebită activităţilor de educa­
re comunistă a copiilor. Prin
gularitate s-au explicat pionie­
rilor diferite evenimente petre­
cute pe plan intern şi interna­
ţional. De asemenea, au fost e-
vocate figuri ale eroilor clasei'
muncitoare, s-au tăcut expuneri
despre viaţa şi activitatea con­
ducătorilor partidului şi statu­
lui nostru, s-au organizat înfîl-
niri cu ilegalişti sau .cu activişti rile tehnice, ştiinţifice sau acti­ suri, teatru etc.
de partid, s-au făcut numeroase
vizite în întreprinderi, unde co­
piii au luat contact cu fruntaşii
în producţie.
Gasa pionierilor din Deva a
organizat pe lingă vizitele la în­
treprinderile din oraş şi o ex­
cursie în regiune. Au fost vizi­
tate mina Lupeni, prepara­
ba Lupeni, filatura, ter­
mocentrala Paroşeni şi altele.
Vizitînd locul unde au fost ma­
sacraţi minerii la greva din
1929 şi explicîndu-li-se copiilor
viaţa grea a minerilor din tre­
cut, în sufletul lor s-au trezii
sentimente de ură pentru foştii
exploatatori capitalişti şi mo­
şieri din ţara noastră, faţă de
exploatatorii de azi din ţările
capitaliste. Cu acest prilej copiii
s-au întîlnit cu muncitorii mi­
neri care le-au vorbit despre
DRUMUL SOCIALISMULUI Nf\ 1714
Practica in pro­ Fruntaşii staţiunii
ducţie consolidează
cunoştinţele căpă­ In hala cea mare de la S.M.T. O- fucru a tractoarelor, înlâturînd depla­
Angajamentele tate la clasă, face răştle un grup de tineri strînşi în ju­ sările în gol, folosind raţional carbu-
mecanizatorilor pe elevi să înţelea­ rul unei maşini discutau cu însufle­ ranţii şi iubrefianţii au economisit pes­
gă frumuseţea şi ţire. te 4.000 litri motorină. Lucrind cu a-
In cadrul unei adunări geherale, însemnătatea mun­ tenţie cu tractoarele şi aplicîndu-le în­
mecanizatorii de la S.M.T. Miercurea, cii productive. In Pe feţele lor radia mulţumirea u- grijirile corespunzătoare la termenele
raionul Sebeş, au dezbătut raportul C.C. practică se capătă nei datorii împlinite precum şi ho- fixate, după încheierea campaniei a-
al P.M.R. prezentat de tovarăşul noi cunoştinţe, se tărîrea de a realiza lucruri noi. gricole de primăvară tractoarele lor
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cel de-al formează deprin­ nu au avut nevoie de reparaţii ci nu­
lll-lea Congres al partidului. Entu­ deri, se verifică în­ — Sînt băieţii noştri, membrii bri­ mai de revizuiri, economisindu-se în
ziasmaţi de măreţele perspective de clinaţii. găzii a I-a de tractoare fruntaşă pe acest fel însemnate sume de bani. Ga­
dezvoltare a economiei naţionale, nu­ Staţiune — mă lămuri pe dată secre­ lea Amos, tractorist fruntaş pe staţiu­
meroşi participanţi la adunare au luat IN CLIŞEU: Un tarul organizaţiei de partid tov. Au- ne a reuşit ca să efectueze cu un trac­
cuvîntul exprimindu-şi hotărlrca de ă grup de elevi din gustin Stanici. tor U.T O.S., 970 hantri. fără nici o re­
lupta cu toate forţele pentru tradu­ clasa a IX-a de paraţie generală economisind paste
cerea în viaţă a sarcinilor puse în faţa la Şcoala medie Auzisem multe cuvinte de laudă 24.000 lei. Succesele obţinute de că­
mecanizatorilor. „Avram IanCu" din despre această brigadă. Despre elanul tre tractoriştij. din Irigaţia I-a au în­
Brad, in practică la celor 10 tractorişti din brigada l-a, să şi o altă explicaţie în afară de
Printre cei care au luat cuvîntul se Atelierele centrale despre conştiinciozitatea cu care ei hărnicia şi conştiinciozitatea cu care
numără tovarăşii Dumitru Furtună, a- Crişcior. Strungarul lucrează mi-au vorbit agronomul de. ei au lucrat. Pontatorul Marin Zlati
gronomul şef al staţiunii, Şerban Băr­ Petru Rusu dă ele­ sector, inginerul şef şi mulţi alţii. Dar şi şeful de brigadă Alexandru Corlâ-
bat, şeful atelierului mecanic, Aurel vilor Cileva explica­ ei sînt cunoscuţi nu numai de către feanu ţinînd permanent legătura cu
Nislor, directorul S.M.T.-idui şi alţii. ţii. mecanizatorii din staţiune — tovarăşii consiliile de conducere ale gospodării­
Toţi vorbitorii s-au angajat să-şi ridice lor de muncă — dar şi de către co­
Rezultate cu care ne mîndrim lectiviştii din Vinerea, Balomir, Şibot, lor colective, şi cu brigăzile de cîmp
nivelul profesional, să execute lucrări Aurel Vlaicu şi din alte sate. Pe
La începutul anului colectivul secţiei noastre şi-a propus ogoarele lor au lucrat harnicii tracto­ au asigurat întotdeauna de lucru trac­
de cea mal bună calitate şi la timp, să lupte neobosit pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor rişti din brigada I-a si au dat numai toriştilor. . Măsurile pe care le ia con­
cazanelor, depăşirea sarcinilor de plan şi obţinerea de econo­ lucrări de bună calitate. ducerea S.M.T. pentru îmbunătăţirea
in vederea creşterii continue a pro­ mii cit mai mari la preţul .de cost.
Nu rareori la sfaturile S.M.T, sau muncii la şedinţele decadale, sînt întot­
ducţiei agricole la hectar. Datorită muncii entuziaste desfăşurată de colectivul nos­ în orice altă ocazie brigadierii, pre­
tru, angajamentele au fost duse la îndeplinire. Astfel, în luna şedinţii sau şefii de echipă de ia gos­ deauna aduse ia cunoştinţa tractorişti-
De asemenea, mecanizatorii s-au an­ mai am realizat economii în valoare de 18.000 lei; în luna podăriile colective deservite de către
iunie economiile noastre vor fi şi mai mari. Pe lingă economii­ tractoriştii din brigada l-a si-an ex­ lor din brigadă. Prin foaia volantă ca­
gajat să execute reparaţii de bună ca­ le arătate, în luna iunie am reuşit să executăm două reparaţii primat mulţumirea faţă de felul cum
capitale în loc de o singură reparaţie cit se făcea pînă acum. re apare de 3 ori pe tună, tractoriştii
litate, să recondiţioneze şi să foloseas­ In afara lucrărilor de cazangerie am executat şi armături me­ aceşti fiiieri îşi fac datoria, şi-i ajută
talice pentru exploatarea minieră din Deva. cunosc realizările tovarăşilor lor de
că cu grijă piesele şi utilajele agricole pe colectivişti să obţină recolte din an
Cum am ajuns la asemenea rezultate ? In primul rînd muncă şi metodele care le adică ei.
şi să obţină cit mai multe economii. ¦ vreau să menţionez faptul că economiile noastre s-au datorat în an tot mai bogate.
folosirii mai raţionale a tablei şi barelor de cupru, precum şi . Acum, cei 10 tractorişti din brigada
ARTON C R Ă C IU N executării unor piese din resurse interne. Cei 10 tractorişti din brigadă, prin­
î-a au plecat din nou pe ogoare. Ei
corespondent Un mare aport la depăşirea planului de producţie şi obţi­ tre care Corne! Ştef, Nicolae i'ârtă-
nerea de economii l-au adus şi inovatorii. Inovaţiile „Matriţă prăşesc culturile colectiviştilor din Vi­
pentru confecţionarea garniturilor metalo-plastice“, „Recondi- reanu, Gheorghe Dragosin, Liviu Ra- nerea, Aiirel Vlaicu şi Şibot.
fcionarea colectoarelor vechi“ ca şi altele, aplicate în cursul lu­
nii iunie, au contribuit la obţinerea rezultatelor arătate. moşan şi Galea Amos au efectuat în Zece tineri, zece fruntaşi în produc­
Cea mai mare contribuţie la obţinerea acestor succese au campania de primăvară peste 1.400 ţie, membrii brigăzii a f-a de tractoa­
adus-o tovarăşii Vily Rusu, cazangiu, Miron Pepenar, montor,
Constantin Suciu, ţevar, Ioan Spineanu, strungar şi alţii. hantri realizînd în acest fel planul de re de la S.M.T. Orăştie luptă cu tot
Colectivul secţiei noastre nu se va opri aici. Pe viitor şi-a hantri pc brigadă în proporţie de 121 elanul lor tineresc pentru a smuige pă-
propus să realizeze în fiecare lună două reparaţii capitale de mîntului roade tot mai bogate.
bună calitate şi să obţină economii tot mai mari la preţul de ta sută. Harnicii tractorişti din briga­
cost. I. C O STEA
da l-a folosind întreaga capacitate de
DUM ITRU M ĂRUNŢIU
Roade ale întrecerii
maistru şef, secţia cazane
a Atelierelor G.F.R.—Sinverla in sectorul IV, mecanică, al ruia se poate citi orlcînd o de­
U. M. Cugir aproape 90 la sută păşire de plan de 30—40 la su­
La autobaza I.R.T.A. Deva din angajaţi sînt tineri. Intre tă. Secretul realizărilor lor con­
ei se desfăşoară o însufleţită stă în aceea că fiecare. îşi or­
Însemnele economii de combustibil întrecere socialistă pentru ob­ ganizează bine locul de muncă,
ţinerea celor mai bune rezulta­ îşi ascute sculele la timp, folo­
şi lubrefianfi te. Iar de pe panoul fruntaşilor seşte din plin capacitatea ma­
acestei întreceri utemiştii Dima şinii şi nu iroseşte nici un mi­
Marcu, ştefan Plopeanu, Spirl- nut din cele 480 ale zilei de lu­
<Ion Mateescu, loan Călin, Se- cru.
Tcely loan şi Richard Şencher
sînt nelipsiţi. In dreptul fiecă- GHEORGHE CURTUI
corespondent
:S S -
La autobaza I.R.T.A. din Deva, în­ la autobaza I.R.T.A. din Deva, s-a 6- lăsuri penfru sporirea produefiei
trecerea socialistă se» desfăşoară conomisit cantitatea de 48.660 litri de
şi cu mai multă însufleţire. întregul benzină. Cu această cantitate de ben­ de radiafoare
zină se poate parcurge cu un auto­
In sala de lec­ colectiv este animat de dorinţa fier­ camion „Steagul roşu" (24.700 km. şi Avînd în vedere volumul mare turnare, la organizarea mai
tură a bibliote­ binte de a munci în aşa fel incit con­ se pot transporta 5.736 tone marfă' pe al construcţiei de locuinţe, bună a muncii ş.a. Printre pro­
cii centrale re­ tribuţia lui la înfăptuirea sarcinilor în­ distanţa Deva—Petroşani (adică 573 deci necesitatea sporirii produc­ punerile făcute se numără res­
gionale din o- credinţate de partid să fie cit mai ţiei de radiatoare, recent la uzi­ pectarea reţetei de încărcare a
raşul Deva. mare. vagoane marfă a 10 tone fiecare). na „Victoria“ din Călan a avut cubllourilor, aşezarea nisipuri­
In fruntea acţiunii de economisire a loc o consfătuire în care s-a ana­ lor de formare pe sorturi şi ca­
Unul din obiectivele întrecerii ce se lizat ¦posibilităţile de sporire lităţi, confecţionarea de dia­
desfăşoară aici îl constituie lupta' pen­ combustibilului şi lubrefianţilor se a- a producţiei de radiatoare. fragme la oalele de turnare în
tru realizarea de economii cît mai flă comuniştii. Conducătorii auto Dorin vederea evitării pătrunderii zgu­
mari de combustibil şi lubrefianţi. Da­ Roşea, Iosif Cibianu, Robinson Bul­ Cu acest prilej participanţii rii în piese şi altele.
găr, Petru Deac şi alţii au economisit au făcut o seamă de propuneri
torită conducerii corecte, utilizării mai menite să contribuie la folosi­ GH. SPERIOS
intre 563 şi 1-522 litri de benzină, a- rea mai bună a suprafeţelor de
depline a capacităţii de transport a corespondent
ducîndu-şi în acest fel o contribuţie
autocamioanelor, îngrijirii şi bunei în­
de seamă la realizarea de economii în
treţineri a acestora s-a reuşit să se
producţie.
S facă însemnate economii. Pînă acum,
';a O C G C K X ÎG 0 O O tX X ^ X 2 C O Q 3 O C O C 0 0 C C X X X X X X X 3 O O Q C 1O Q G !Q Q Q CiQ aaaaQ Q Q Q (X l0a& X X2aQ ® a< X XX X !Q O & L& S& ?Ji^ -------
nu s-a făcut nimic pentru ame­ vitatea unor cercuri este slabă de ştiinţă şi tehnică, ele trebuie
najarea unui colţ geografic. în­ şi chiar sub numărul minim care să aprofundeze cunoştinţele pri­
munca lor, despre viaţa lor din rialist-dialectice despre lume şi zestrat cu aparate de măsurat se cere pentru funcţionarea u- mite de elevi în şcoală, prin le­
temperatura, presiunea aerului, nui cerc, aşa cum este cazul la garea teoriei cu practica, să
trecut şi de astăzi, de condiţiile viaţă. precipitaţii etc. cu ajutorul că­ cercul de mîini îndemînatice din dezvolte dragostea copiilor pen­
rora să se poată face observaţii Petroşani, care este frecventat tru munca practică şi pentru
de viaţă create de regimul nos­ Activitate bogată se desfă­ utile ce-ar putea fi aplicate în de 5—6 elevi pe zi. Asemenea activitatea ştiinţifică.
practică ? lipsuri sînt posibile datorită sla­
tru democrat-popular. Asemenea şoară la casele de pionieri şi pe bului control din partea secţiilor Trebuie acordată toată aten­
La cele mai multe case de de învăţămînt de la Petroşani, ţia organizării de cercuri de me­
activităţi contribuie nemijlocit linia muncii cultural-artistice şi pionieri activitatea cercurilor do Alba Iulia şi din alte părţi şi a or­ canică, lăcătuşerie, tîmplărie,
ştiinţă şi tehnică este nesatisfă­ ganelor U.T.M. a căror activişti laboratoare de energetică, chi­
ia educarea comunistă a tinere­ sportive. De pildă la casele do cătoare. Prea puţină importanţă trec doar în fugă pe,la casele mie care duc la formarea de­
s-a acordat înfiinţării de atelie­ de pionieri, fără a da o îndru­ prinderilor practice şi a intere­
tului nostru. pionieri din Alba Iulia. Petro­ re pe lîngă casele de pionieri, mare concretă. In această di­ sului pentru ştiinţă şi tehnică,
laboratoare, cercuri cu caracter recţie conducerile unor şcoli pre­ corespunzător cu cerinţele dez­
Deosebit de îndrăgite sînt pen­ şani, Sebeş, Brad şi altele, exis­ productiv prin care să se dez­ cum şi unii diriginţi nu ţin o voltării industriei şi agriculturii
volte ia copii dragostea de mun­ legătură strînsâ cu casele de noastre.
tru, copii activităţile din cercu­ tă formaţii artistice de cor, dan­ că productivă, să se formeze de­ pionieri pentru a urmări în con­
prinderi practice şi să se cul­ tinuare activitatea educativă Organele şi organizaţiile de
tive dorinfa de a-şi alege o me­ dusă cu copiii. partid au datoria să vegheze la
serie în viaţă. La casa pionieri­ îmbunătăţirea continuă a conţi­
vităţile practice de mîini înde- Cu faţa tn&i mult lor din Sebeş, de exemplu, cer­ Unele case de pionieri nu pri­ nutului muncii la casele de pio­
mînatice, toto etc. spre practica cul de radiofonie a fost desfiin­ mesc tot ajutorul necesar din nieri. Trebuie acordată mai mul­
ţat în cursul anului, iar la casa partea comitetelor executive ale tă atenţie din partea sfaturilor
Astfel, la cercul tehnic de ra­ sfaturilor populare pentru a-şi populare asigurării condiţiilor
de pionieri din Petroşani cercul completa laboratoarele, a orga­ materiale necesare. Secţiile de
dio frecventat de peste 80 de Deşi există realizări însem­ de mecanică este numai pe hîr- niza ateliere şi a bxecuta lucrări învăţămînt şi cultură, organiza­
tie. In unele locuri se manifestă de înlreţinere Îşi amenajare etc. ţiile U.T.M., trebuie să sprijine
elevi de la casa de pionieri din nate, totuşi activitatea multor tendinţa nesănătoasă de a se şi să îndrume mai mult activi­
Deva, numeroşi elevi au învăţat cercuri organizate în casele de crea anumite cercuri pornind nu In faţa caselor de pionieri, ca tatea cercurilor existente şi să
alfabetul morse în recepţie şi e- . pionieri se desfăşoară cu defi­ de la cerinţele practice şi în în orice alt sector de activitate, urmărească crearea de noi cer­
misie, alţii au construit aparate cienţe. Unele din aceste cercuri funcţie de necesităţile reale, ci se ridică obiective noi, sarcini curi pe baza necesităţilor reale.
de radio cu gaienă,‘manipulatoa­ au fost create fără să se por­ de la alte considerente legate noi. Ele trebuie să explice, la ni­ Ele trebuie să acorde mai multă
re, motoare electrice şi alte o- nească de la cerinţele şi speci­ de încadrarea unor cadre didac­ velul de înţelegere al pionierilor, atenţie extinderii şi generaliză­
biecte. Ea cercurile de mîini în- ficul raionului respectiv şi chiar tice. evenimentele social-politice ce rii experienţei p'ozitive în munca
demînatice ale caselor de pio­ unele din cele oiganizate au un se petrec pe plan intern şi in­ cu pionierii.
nieri din Sebeş, Orăştie, Alba caracter abstract, nelegat do In conţinutul activităţii multor
etc. s-au confecţionat numeroase viaţa practică. Aşa de exemplu, cercuri sînt şi alte deficienţe. ternaţional, lupta poporului no­ Să depunem toate eforturile
obiecte de cusături şi ţesături, la la casa pionierilor din Alba Iu­ De pildă, la cercul tinerilor na­ pentru a ridica la un nivel înalt
turalişti de la casa pionierilor stru sub conducerea înţeleaptă activitatea caselor de pionieri,
cercurile tinerilor naturalişti se lia, cercul de geografie, combi­ din Deva s-au organizat o sea­ a partidului pentru fericirea şi pentru a deveni adevărate insti­
mă de activităţi privind lucrările tuţii extraşcolare care aţulă
desfăşoară activităţi practice şi nat cu cel al micilor naturalişti, bunăstarea oamenilor muncii, şcoala şi organizaţia U.T.M. şi
de îngrijire a florilor şi plantelor măreţele realizări ale popoare­
de laborator, cum ar fi confec­ condus de profesorul Ioan Ple- lor socialiste în frunte cu de pionieri, în munca de educare
ornamentale şi decorative de ca ­ U.R.S.S. tăria şi forţa de ne­
ţionarea de ierbare, insectare, lu­ şa, îşi desfăşoară activitatea mai meră, însă n-au tost iniţiate ac­ clintit a lagărului socialist în comunistă a tinerei generaţii.
tivităţi axate pe cerinţele agri­ lupta pentru pace.
crări de răsadniţe ele. Aşa de mult prin dezbaterea unor teme culturii noastre socialiste. CORNEL STOICA
Qrganizînd temeinic cercurile
exemplu la casa pionierilor din teoretice. Pe lîngă faptul că nu Frecvenţa pionierilor la acti­ activist al Comitetului regional
Sebeş, tinerii naturalişti au a- există un lot experimental pen­ al P.M.R.
menajat un parc de trandafiri tru lucrări ale tinerilor natura­
şi flori, au fost .îngrijite pe io­ lişti şi nici un laborator înzestrat
tul experimental diferite culturi cu cele necesare, nu se folosesc
de legume şi zarzavaturi unde nici posibilităţile locale, cum ar
s-au aplicat reguli agrotehnice fi amenajarea 'în jurul' casei de
înaintate. Asemenea activităţi pionieri a unei grădini pentru
îşi aduc contribuţia la întregirea lucrări de altoiri, răsadniţe, fiori
cunoştinţelor primite în şcoală etc. Gum poate ti atractivă ac­
şi la formarea concepţiei matc- tivitatea micilor geografi cînd