Page 102 - 1960-06

Nr. 1714
M A R E A B U C U R I E Şoapta codrilor
In secţia de încheiat ciorapi
a fabricii „Sebeşul“ din Sebeş
tocmai se prelucra proiec­
tul de Directive ale celui trebări. Oare a făcut totul ca
de-al III-lea Congres al să întîmpine cu cinste acest
P.M.R. In aceste momente
Maria Olteanu se gîndea
la un singur lucru: ce să
facă pentru a contribui cît mai
mult la realizarea angajamen­
tului luat de colectivul fabricii
în cinstea Congresului. Făcuse
în minte un mic calcul. De a-
ceea aştepta cu emoţie dis­
cuţiile.
,A cerut prima cuvîntul. Pri­
virile tuturor s-au aţintit asu­
pra fruntaşei secţiei şi parcă se
întrebau: ce surpriză plăcută
ne va aduce azi Maria ? 1 s-a
dat cuvîntul.
— Tovarăşi, în cinstea Con­
gresului' partidului îmi iau an­
gajamentul să dau peste plan
200 decini de ciorapi (o decină
este egală vcu 10 perechi de
ciorapi).
Cum?! Celor prezenţi nu le
venea să creadă... Era un an­
gajament cu totul deosebit...
Oare nu c prea mult ? Şi totuşi...
Toţi aveau convingerea că
Maria îşi va îndeplini cuvîntul
de candidată de partid. Şi nu
s-au înşelat. La 1 iunie ea a
raportat că şi-a îndeplinit si
chiar a depăşit angajamentul
cu două decine.
... începuseră lucrările Con­
gresului al III-lea al P.M.R. Cu
multă satisfacţie a luat Maria
Olteanu cunoştinţă de raportul
îm i
După o muncă rodnica
o vacantă plăcută
Duminică a avut loc in ioate şco­
lile din regiunea noastră încheierea
festivă a anului şcolar. După efor­
turi susţinute, depuse de-a lungul ce­
lor 10 luni de şcoală, pe elevi ii aş­
teaptă in prezent o vacanţă plăcută,
recreativă.
Datorită grijii pe care partidul şi
guvernul nostru o acordă copiilor, va­
canţele de vară sint din an in an tot
măi bine organizate, la dispoziţia fii­ tatea copiilor, au fost asigurate condi­
lor oamenilor muncii fiind puse ta­
bere menite să facă acestora vacanţa
nu numai recreativă dar şi instructivă. lor cu alimente etc.
In regiunea noastră, la 1 iulie a.c.,
secţia de invăţămint şi cultură a sfa­
tului popular regional va deschide un
număr de 13 tafiere de vară, unde-şi
vor petrece zilele de vacanţă peste
4.500 de copii, fii ai oamenilor muncii
de la oraşe şi sate.
In taberele de vară de la Tăufi şi
Valea Dosului, raionul Alba, vor avea
posibilitatea să petreacă o vacanţă
plăcută aproape 700 de elevi; in cele
6 tabere din raionul Haţeg — Ha­
ţeg, Pietros, Sarmizegetusa, Pui, Peş-
teana, Săcel — îşi vor petrece zilele
de vacanţă peste 2.000 de elevi, iar la
Certej, raionul Ilia, Cioara, raionul
Orăştie, Voievod, raionul Petroşani,
Girbova şi Săsciori, raionul Sebeş, ta­
berele aşteaptă să primească aproape
1.500 de elevi.
La înfrumuseţarea
şcolii
Pionierii şi elevii şcolii de 7
ani din Vingard, raionul Sebeş,
au prestat 9.000 ore de muncă
patriotică pentru înfrumuseţa­
rea şcolii. Ei au amenajat un
frumos parc şi o terasă în
curtea şcolii, realizînd astfel e-
conomii în valoare de 18.900
lei.
Un preţios ajutor a fost acor­
dat de sfatul popular comunal,
comitetul de părinţi şi sfatul
pionieresc atît Ia confecţiona­
rea stîlpilor pentru parc cît şi
Ia transportarea nisipului şi la
alte lucrări.
,V W v V
vAAAA
* La data de 25 iunie, f
depozitul de petrol Deva ^
şi-a îndeplinit planul lu­
nar ; planul pe semestrul
I a.c. a fost depăşit cu
3 la sută.
0 Cetăţenii comunei Ro-
mos şi mai ales cei din
satul Romoşel în urma
unui angajament ce şi
l-au luat într-o adunare
populară, au muncit vo­
luntar în ziua de 24 iunie
a.c. Ia praşila porumbu­
lui aparţinător G.A.S.
Orăştie. Dintre cei 250 de
) cetăţeni prezenţi la muncă
. în acea zi, s-au eviden­
ţi ţiat mai ales tovarăşii
Ioan Grozav. Ioan Mi-
hăilescu, Maria- Paras-
chiv, Ioan Jurj şi Maria
Simedru.
C.C. al P.M.R. prezentat de to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej. Din nou o frămîntau în­
mare eveniment ? Răspunsul
l-a aflat curînd, în adunarea
generală a organizaţiei de par­
tid unde Maria a fost pusă în
discuţie pentru a îi primită în
nodurile membrilor de partid.
... A fost o zi de neuitat...
Cei prezenţi au remarcat pe
lîngă faptul că a fost mereu
fruntaşă, dînd lucrări de cali­
tate, nivelul înalt al cunoştin­
ţelor sale ideologice. Şi au mai
aflat că pentru a cinsti acest
eveniment ea a dat peste plan
în perioada 1-22 iunie încă 01
decini de ciorapi.
Toţi au votat cu bucurie pri­
mirea ei în rîndurile membri­
lor de partid. Dar bucuria cea
mare a fost a ei.
— Azi sînt mai fericită ca
orieînd. Mulţumesc pentru în­
crederea ce mi-aţi acordat-o.
Tuturor le voi dovedi că nu
le-am înşelat aşteptările. Pen­
tru mine este o mare cinste că
am fost primită în zilele Con­
gresului în rîndurile membrilor
de partid. Aceste două mari e-
venimente din viaţa mea nu le
voi uita niciodată. Voi căuta
să muncesc de acuma şi mai
mult şi nu voi precupeţi nici
un efort pentru a dovedi că me­
rit înalta calitate de a fi co­
munistă.
I. BRETTFELD
Luind din timp măsurile cuvenite
pentru buna organizare a taberelor
de vară, secţia de invăţămint şi cul­
tură a Sfatului popular regional a a-
sigurat ţoale condiţiile pentru ca la 1
iulie, cind prima serie de elevi va
păşi in cele 13 tabere, să se simtă cit
mai bine. Au fost spoite şi reparate
in acest scop localurile, au fost re­
partizate cadre cu experienţă care să
organizeze plăcut şi instructiv activi­
ţiile de cazare, urmînd ca in aceste
zile să înceapă aprovizionarea tabere­
Pină la deschiderea taberelor de
vară mai sint doar citeva zile'. La Va­
lea Dosului, raionul Alba, şi Săcel, ra­
ionul Haţeg, singurele rămase în ur­
mă cu reparaţiile, vor trebui urgentate
aceste reparaţii.
Pedagogii şi instructorii de pionieri
care sint repartizaţi în tabere trebuie
să ' depună dragoste şi interes, întrea­
ga lor pricepere pentru a asigura co­
piilor activităţi interesante, atractive, o
vacanţă cu adevărat recreativă şi edu­
cativă.
Mai mult sprijin băncilor cooperative!
Adunările generale ţinute în
acest an la băncile cooperative
au analizat activitatea desfă­
şurată de acestea în cursul a-
nului 1959, scoţînd în relief u-
nele aspecte pozitive şi lipsuri
în activitatea consiliilor de con­
ducere şi a comisiilor de revizie.
Dezbaterile din cadrul adu­
nărilor generale au trasat prin­
cipalele obiective ce trebuie să
stea în faţa consiliilor de con­
ducere ca organe de conducere
alese, accentuînd asupra răspun­
derii de bază pentru buna gos­
podărire a fondurilor băneşti şi
a dezvoltării băncilor cooperati­
ve prin creşterea numărului de
membri.
La multe din băncile coopera­
tive ale regiunii noastre, noile
consilii alese şi-au orientat bine
activitatea, împărţind sarcini
concrete pe membri repartizaţi
pe sate şi comune. In şedinţe
:©5E
NOTA
IJnde stau vagonetele goale?
Pentru o cit ynai în mină este cel
bună organizare a prevăzut de grafic.
transportului de mi­ Unde stau vagone­
nereu, în scopul tele goale ?
realizării sarcinilor
de plan, la I.M. Bar. La un control e-
za s-au luat mă- fectuat de condu­
suri de asigurare cerea I.M. Barza şi
după grafic a tutu­ secţia transporturi,
ror sectoarelor cu la toate sectoarele,
vagonete goale ne­ s-a constatat că la
cesare transportu­ unele orizonturi ale
lui de minereu. minelor 'se stochea­
ză un mare număr
Măsura s-a dove­ de vagonete goale.
dit eficace, dină re­ Aşa, de pildă, la
zultate bune în pro­ orizontul 180 al mi­
ducţie. Dar de la un
timp se observă că nei 'Musariu s-au
unele sectoare duc
lipsă de vagonete găsit 138 vagonete
goale, deşi numă­
goale peste numă­
rul lor la intrarea
rul planificat, iar
la orjjzgnţurifâ '120,
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
din mină
In faţă şi în spate, la stin­ nit cu vatra, Privind pano­
gă şi la dreapta, deasupra rama, auzi parcă şoapta jal­
capului, oriunde priveşti, nu nică a codrului înmormîntat.
vezi altceva decît buşteni de — Prăbuşiţi mîine ? întrea­
lemn. Muntele se reazemă pe bă inginerul.
un codru de brazi. Pe cerul Păcuraru încuviinţează cu
abatajului tot lemn. Lemn capul.
decojit, pe care cucul n-a mai — Cu lemnul ce aveţi de
cîntat de un an sau doi, gînd să faceţi ?
lemn fără rămurele şi irunze; — II perforăm, îl puşcărn,
aşa sînt armăturile de mină. aşa cum am făcut întot­ In aceste zile la secţia Bîrcea Mare a G.A.S. Călan, munca la grădina de legume şi
zarzavat este în toi. Muncitorii de aici, prăşesc culturile de legume iar pe cele ajunse la
întunericul de zmoală a în­ deauna pînă acum —• răspun­
maturitate le recoltează.
văluit codrul. Ici colo se văd de minerul Păcuraru, neîn- In clişeu : Echipa legum icolă condusă de utemi sta Ioa na Iancu care depăşeşte lunar
luminile de licurici ale lăm­ ţelegînd pe semne unde vroia norma cu 15-20 la sută pregăteşte legăturile de ceapă pentru un nou transport spre ma­
pilor cu benzină. Şi poate să ducă vorba şeful sectoru­ gazinele de desfacere.
ai crede că doarme codrul lui. ’
dacă omul nu şi-ar tace sim­ Strînşi în jurul inginerului
ţită prezenţa. ortacii lui Păcuraru aşteaptă
In abatajul cameră nr. 3 dispoziţiile pentru prăbuşirea m «M C I»® PENTRU CTOECEREâ
din sectorul II al minei Vul­ abatajului. ClMTECEMMt W#I $1 MUICIT#REŞTi
REVOLUŢIONARE
can se dezlănţuie o furtună Vorbesc de ultima consfă­
cu cărbune. Se aude răpăi­ tuire de producţie în care mi­
tul sacadat al ciocanului de nerul Hunyadi Ioan, spunea
abataj. Cărbunele curge în şu­ că a realizat însemnate eco­
voi nestăvilit pe craţer. Aici nomii de material lemnos
sînt izvoarele cocsului atît prin răpirea lemnului la pră­
de necesar Hunedoarei. Pc buşirea abatajului, că a mai in trecut, clasa muncitoare Tot mi-ai zis, maică, să-ţi scriu, şugată se construieşte in fiecare
zi la sate. Vremea
urmă, transportat în vagoneţi realizat în felul acesta şi fru­ din ţara noastră sub conduce­ Dacă io-n Bucureşti viu Cînd munceam pe la ciocoi
Şi trăiam ca vai de noi
soarele din adîncuri urcă spre moase economii de exploziv. rea partidului a dus lupta îm­ Cum îi lucru prin fabrici... a rămas de mult în urmă, păs­
trată numai în amintirea celor,
soarele de aur ce-şi ţese pîn- Oamenii cad pe gînduri. Hu­ potriva orînduirii nedrepte, in- . Lucru-i greu, periculos, mai vîrstnici. Sînt atîtea şi atî-
tea lucruri noi în satul de as­
za sclipitoare de lumină pes­ nyadi a avut dreptate. staurată de setea de exploata­ SPoate măduva din os. tăzi :
Dragu mi-i şi satul meu
te mîndra noastră patrie. — După cîte văd în aba­ re a burghezo-moşierimil. Au Intri-n lucru dimineaţa,' Cînd în el tractoarele
Au arat ogoarele...
Minerul Gheorghe Marcu tajul vostru se pot răpi cu fost ani grei de împilare ne­ Nu eşti sigur cu viaţa, Azi în sat avem lumină
Rîde soarele-n fereşti,
stă cocoţat pe o scară. Cio­ securea cam 50 de armături. miloasă în care muncitorimea Mai veni.vei cum te-ai dus, Viaţă nouă-ntinereşti.
canul de abataj din mîna lui Inginerul comunist Petru neînfricată, prin greve, întru­ Sau aduce-te-or pe sus. Ţăranii părăsesc pe zi ce trece
vechile forme de lucrare indivi­
despică în bulgări stratul de Stoica le vorbeşte apoi de sar­ niri de protest, presă ilegală Altele folosesc, dimpotrivă, duală a pămîntului pentru for.
mele noi, socialiste :
cărbune. Mihai Dumitru şi cinile pe care partidul le pune etc., şi-a afirmat tot mai răspi­ tiparele de creaţie specifice Lucrăm în tovărăşie,
Alţii în gospodărie
Vasile Petruţ împlîntă nesă­ minerilor pentru scăderea cat voinţa de a pune capăt a- poeziei culte. Uneori, muncito­ Şi trăim la noi acasă
Viaţă dulce şi frumoasă.
ţios lopeţile în movila de căr­ consumului specific de lemn cestei stări de lucruri aducă­ rul poet a preluat cîte o cunos­
Avîntul constructiv care a
bune. Craţerul geme sub po­ de mină, le spune că lemnul toare de mizerii nesfîrşite de cută poezie cu conţinut progre­ început să traducă în viaţă
măreţele directive ale celui de-al
vară. Negri pînă-n albul o- este una din marile bogăţii tot soiul. sist pe care a prelucrat-o adu- III-lea Congres al P.M.R. se va
oglindi în noile creaţii ale fol­
chilor, minerii zîmbesc mul­ ale patriei noastre, că el poa­ Poziţia protestatară, lupta cîndu-i modificările necesare. clorului patriei noastre. E ne­
voie ca acestea să fie cunos­
ţumiţi. te fi folosit în o mie şi una neînfricată a clasei muncitoare Astfel, „Deşteptarea Romîniei“ a cute de cît mai mulţi, să fie a-
preciate şt popularizate după
— Dacă ne merge bine, de scopuri şi pentru aceasta > s-a reflectat într-o seamă de lui V. Aleosândii a fost modifi­ cum se cuvine. Pentru, aceasta
Casa Centrală a Creaţiei Popu­
mîine închidem abatajul — el trebuie cît mai gospodă- \ cîntece care ne sînt mai puţin cată de un miner din Valea Jiu­ lare şi institutul de Folclor au
organizat un concurs pentru
le spune ortacilor Trâian reşte chibzuit, J cunoscute din cauza atitudinii lui pentru a corespunde noilor culegerea folclorului muncito­
resc din trecut, cîntece, poezii,
Păcuraru, şeful brigăzii, o- Cincizeci de trunchiuri ) duşmănoase a clasei dominan­ aspiraţii ale clasei muncitoare
prindu-se pentru un moment groase de lemn cărora să Ic f te, care îşi vedea zilele numă­ de la noi. luminată de zorile Re­
din muncă. Marcu îl ascultă dai pentru a doua oară între­ rate. Această atitudine ostilă a voluţiei din Octombrie:
ştergîndu-şi cu palma butucă­ buinţare la noul abataj, e un influenţat şi pe cercetătorii fol­ Voi ce staţi în amorţire, voi ce
noasă fruntea grea de nădu- lucru frumos, este o faptă pa­ clorului din trecut, care le-au staţi în nemişcare.
şeală. triotică. Ce reprezintă cele 50 neglijat sub pretextul unei po­ N-auziţi prin somnul vostru acel
Viaţa abatajului se apro­ de trunchiuri din mină într- ziţii puriste potrivit căreia ei glas triumfător ?...
pie de sfîrşit. Va trebui des­ un codru foşnitor, cu rămu­ socoteau folclor numai ceea ce Iată lumea se deşteaptă din
chis un altul după ce pe cel rele, frunze şi păsărele ? Re­ provenea din mediul ţărănesc, adînca-i amorţire...
vechi îl vor prăbuşi. Poate prezintă 17 arbori semeţi de mai cu seamă de la analfabeţi. Ah, treziţi.vă ca dînsa, muncitori
că tocmai evenimentul acesta brad, care ocupă o suprafaţă Unele cîntece muncitoreşti fo­ din Romînia...
l-a adus pe' şeful sectorului de 450 m.p. şi care pentru a losesc structura, procedeele şi Bolşevici în faţa lumii au aprins
II, inginerul Petru Stoica la ajunge la maturitate, pentru a imaginile artistice ale cîntecu- un••m....î.n. dru. . .s.oare...
hd popular ţărănesc, ca în a- Marea cotitură de după 23
brigada lui Păcuraru. Fîşia putea, fi. folosiţi în mină, au
de lumină a lămpii lui elec-’ nevoie ele 80-90 de ani. cest clntec cules în raionul O- August 1944 a adus "în patria
trice se plimbă prin toate un­ Tăcerea codrului din mină radea înainte de război in care noastră, pentru prima oară în
gherele abatajului. La por­ e totuşi o şoaptă. O şoaptă ni se zugrăveşte viaţa de iad istoria ei zbuciumată, instau­
ţiunea surpată lumină ' po­ neauzită care ţinteşte în ini­ din fabricile patronilor; rarea unei orînduiri în care s-a
poseşte mai mult. Se văd ma omului. Şoaptele acestea desfiinţat exploatarea omului de povestiri — şi a noilor creaţii
buşteni groşi frînţi ca beţele precum şi vorbele inginerului din pqoqhâmul m către om, orînduirea. socialista. care cintă făurirea vieţii noi în
de chibrit. Pe acolo a trecut Stoica au nimerit în plin. Masele descătuşate din robia patria noastră.
' omul. A scos cărbunele şi în Mîine, cînd abatajul se va » 0I capitalistă au pornit cu avînt
urma lui muntele şi-a lăsat prăbuşi, lemnul va fi recupe­ să-şi construiască o nouă lume, 'Materialul, cules cu grijă şi
pîntecul peste codru, strivin- rat. Si nu numai mîine... 30 IUNIE 1960 un nou fel de viaţă, sub condu­ însoţit de toate lămuririle ne­
du-1. Cerul dbatajului s-a u- PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică uşoa­ cesare, va fi trimis pînă la 15
C. MORARU ră interpretată la acordeon; 6,30 cerea înţeleaptă şi hotărită a iulie Casei Centrale a Creaţiei
Jocuri populare romîneşti: 8,00 Din partidului. Populare, Bucureşti, Piaţa Scîn.
IS ©9® I presa de astăzi; 9,30 Drumeţii veseli teii nr. 1. Cele mai valoroase
(reluare) ; 11,03 Muzică populară ro- Transformările revoluţionare vor fi difuzate prin radio, pu­
mînească din Ardeal; 12,00 Muzică de s-au petrecut în toate domenii­ blicaţii, altele .vor fi prelucrate
estradă interpretată de orchestre de le de activitate. Acestea şi-au de către scriitorii şi compozi­
de lucru, se analizează mai un mare număr de împrumuturi coarde; 13,05 Cîntece ciobărieşti şi pus pecetea şi în creaţiile artis­ torii noştri pentru a le pune a-
concret munca salariaţilor băn­ băneşti, pentru încasarea şi re­ “ jocuri populare romîneşti; 14,30 Con­ tice ale poporului muncitor. Un poi la înăemînă formaţiilor ar­
cilor cooperative în ceea ce pri­ ducerea restanţelor din împru­ certul în Re minor pentru vioară şi cîntec bănăţean, care se aude tistice de pe lîngă sindicate şi
veşte ducerea Ia îndeplinire a muturile scadente duc o acţiune orchestră de Sibelius; 16,15 Vorbeşte şi prin părţile Hunedoarei vor­ căminele culturale în vederea
obiectivelor cuprinse în planu­ mai susţinută. Moscova I î 17,30 Tinereţea ne e dra­ beşte de avîntul minerilor care îmbogăţirii activităţii lor de
rile consiliilor de conducere. gă (reluare); 19,05 Tribuna Radio; taie din mal în mal culturalizare a maselor. E o da­
In regiune avem însă şi bănci 19,50 Selecţiuni din operete; 21,30 Pentru planul cincinal torie patriotică să contribuim
Printre băncile cooperative cooperative ale căror consilii de Mărturii de scriitor; 21,45 Din muzica din toată inima şi cu mijloace­
care se pot evidenţia pentru ac­ conducere nu întreprind măsuri popoarelor; 22,45 Muzică de dans. O muncitoare de la Bumbă- le ce ne stau la înăemînă la cu­
tivitatea depusă în perioada ce corespunzătoare în vederea în­ PROGRAMUL I I : 14,07 Solişti in­ căria Jilava spune cu sinceri­ noaşterea şi înflorirea noii cul­
s-a scurs de la adunările gene­ tăririi ş! dezvoltării unităţilor strumentişti de muzică uşoară : 15,00 tate .- turi populare din ţara noastră.
rale, sînt cele din Brad, Zam. pe care le conduc. Asemenea De toate pentru toţi (reluare) ; 16,15
Balşa, Orăştie, Vinerea, Bretea consilii de conducere sînt cele Muzică uşoară ; 17,00 Orchestre sovie­ Drag mi-e să privesc maşina, OVIDlIJ BÎRLF.A
Romînă, Beriu, Simeria etc. din Romos, Cricău, Benic, Alba tice de instrumente populare • 17,30 Dragă mi-e ca şi lumina...
Consiliile acestor bănci, înţele- lulia, Baia de Criş şi Cunţa. Sfatul medicului: Enterocolita; 18,05 Drag mi-e să fiu lucrătoare, cercetător ştiinţific
gînd răspunderea ce le revine Muzică uşoară de compozitorii , sovie Lucrătoare, ţesătoare
şi, răsplătind încrederea ce le-a Unele consilii merg chiar mai fici Soloviev Sedoi şi Matvei Blanter Pentru, lumea muncitoare. la Institutul de Folclor
fost acordată, au reuşit să în­ departe, preşedinţii acestora în- 19.15 „Imn înălţăm patriei" — emi
caseze fondul social pe anul în ţelegînd în mod greşit să con­ siune de cîntece; 19,45 „Din cele ma O viaţă nouă, liberă şi îmbel­
curs în .proporţie de 65-68 la voace membrii numai la inter­ cunoscute melodii populare romîneşti“
sută, au lămurit şi atras un în­ vale de două-trei luni. In a- 20,30 Din antologia poeziei noastre ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
semnat număr de noi membri. ceastă situaţie sînt băncile din contemporane ; 20,45 Cîntece lirice ORĂŞENEASCA DEVA
Situaţia organizatorică şi finan­ Cut, Pui, Vulcan şi Veţel. Cu 21.15 Mari ansambluri de cîntece ro­
ciară a băncilor amintite mai asftel de metode, nu este de mi­ mîneşti: 21,45 Părinţi şi copii — „Un Sfr, Ernanoil Gojdu, 75, telefon inter. 10
sus a început să se îmbunătă­ rare că băncile respective bat interviu neobişnuit" — scenetă : 22,00
ţească, ele acordă în prezent pasul pe loc, fără să întreprin­ Interpreţi de frunte din R. Cehoslova­ EXECUTĂ:
dă vreo acţiune organizatorică. că ; 23,15 Concert de noapte. pentru întreprinderi şi populafie
Rău este că asemenea consilii
de conducere nu solicită spri­ n¦ o— — i ¦m a u iii i i ii mir — — — ii ib — — g— | . . . . . . r - ® Construcţii şi reparaţii
jinul organelor locale de partid, de construcţii
nu le informează despre sarci­ I Centrul Fructexpori
nile ce Ie stau în faţă. Deva ® Zugrăveli şi vopsitorie
® instalaţii de apă, canal şi
In acest an, majoritatea băn­ ANGAJEAZĂ:
şi 90 ale aceleeaşi cilor cooperative trebuie să de­ zece achizitori tehnicieni, încălziri centrale
mine — 78 şi, res­ vină mai puternice, pentru a fi pulpatori de fructe.
pectiv, 26 vagonete în măsură să satisfacă în con- Plata prin virament sau numerar
goale peste numă­ diţiuni şi mai bune împrumutu­ Condiţiile de angajare:
rul prevăzut in gra­ rile solicitate de membri. Intr- domiciliu stabil în regiu­ Meşteşugărească
fic. un cuvînt, ele trebuie să devină nea Hunedoara, calificare
rentabile şi un exemplu pozitiv profesională, fişa de sănă­ M E ir IE 71 Â\ Y IU II"
Această situaţie de bună deservire în faţa ţără­ tate apt pentru munca ali­
trebuie să dea de nimii muncitoare. De aceea, este mentară, antecedentele pe­ HAŢEG, s tra d a I. V. S tatin nr. 2, telefon. 6-7
gîndit şefilor de o- necesar ca preşedinţii băncilor nale.
rizonturi, ea consti­ cooperative să acorde atenţia execută prm unităţile sales
tuind o încălcare a cuvenită importantelor sarcini După angajare se va
disciplinei de pro. ce revin unităţilor pe care le semna contract de garan­ ^ Croitorie barboteas ca si de dama Ü comenzi
ducţie, o piedică în conduc, să aibă o preocupare ţie materială. B
buna desfăşurare a permanentă pentru realizarea
transporturilor şi în­ obiectivelor ce vor duce la în­ Plata muncii cu remiză. de încalfaminfe ® tinichigerie cojocarie cu-
tărirea organizatorico-îinanciară Perioada de angajare:
deplinirea planului a băncilor cooperative. 1 iulie — 31 decembrie Lucrările se execută Iu condiţii ireproşabile
1960.
de către toate sec­ IOAN ŞTEFAN UJ I l UJ W>J uJ U../\-~J i-*J l—/t t b
Doritorii se vor prezen­
toarele de la I.M. preşedintele Uniunii regionale ta la sediul Centrului din
Deva, str. Guza Vodă,
Barza* ă băncilor cooperative — Deva nr. 25.
I. SAVU
corespondent