Page 104 - 1960-06

1lunec!?):iro-Deva
Anuí XII Nr. 1715
Muncă entuziastă pentru_ înfăptuirea
hotărîriior Congresului partidului
In loc de două luni şi Jumătate,
16 zile
In vederea asigurării cuptoa­
relor cu cantităţi sporite de ton­
tă proaspătă, la oţelăria Martin
nouă a G. S. Hunedoara se con­
struieşte un nou melanjor. In-
tensificîndu-şi eforturile, munci­
torii secţiei cuptoare industriale
’din C. S. Hunedoara — au ter­
minat în numai 16 zile lucrările
de înzidire. Succesul acesta este
remarcabil 'dacă ţinem seama
Reducînd consumurile specifice
Colectivul secţiei I-a furnale
a C.S. Hunedoara a muncit în
cursul lunii iunie cu mult en­
tuziasm, hotărît să cinstească
lucrările celui de-al ni-lea Con­
gres al Partidului Muncitoresc
Romîn cu realizări cit mai fru­
moase. Ca rezultat al eforturi­
lor depuse de toţi muncitorii,
maiştrii, tehnicieni) şi inginerii
din secţie, antrenaţi într-o în­
sufleţită întrecere socialistă, preţul de cost in valoare de
s-au produs pînă ieri mai mult peste 600.000 lei.
CĂLÂN Fonta peste plan
Muncind cu mult entuziasm
pentru a da viaţă sarcinilor tra­
sate de partid, colectivul de Jur­
nalişti ai uzinei „Victoria“ din
Călan au reuşit să elaboreze în
această lună, pînă la data de
28 inclusiv, 3.297,8 tone fontă
peste plan, din care aproape
1.000 tone în perioada 20—28
iunie.
A p r o a p e în f i e c a r e zS este © in o v a ţie Sîrbu“ din localitate, piesa l
a p lic a t ă im p ro d u cţie
In cadrul întrecerii socialiste
desfăşurată pentru realizarea u-
nei producţii tot mai mari de
metal şi cu cheltuieli inai mici,
siderurgiştii combinatului din
Hunedoara au intensificat în ul­
timul timp şi mişcarea de inova­
ţii şi raţionalizări. La cabinetul
tehnic al Combinatului s-a în­
registrat de curînd cea de-a
245-a inovaţie din acest an.
Dintre inovaţiile înregistrate 155
au fost aplicate, ceea ce înseam­
nă că aproape în fiecare zi s-a
aplicat cîte o inovaţie.
Inovaţiile aplicate de la înce­
putul anului şi pînă acum au
un rol hotărîtor în extinderea
tehnicii noi, în sporirea indicilor care maiştrii Vaier Lăbuneţ şi
de utilizare a agregatelor şi re­
ducerea preţului de cost al pro­
ducţiei.
Pe baza unui studiu efectuat
rde un colectiv de inovatori la
condiţiile de funcţionare a fur­
nalului nr. 4, s-a determinat la
acest furnal greutatea optimă a
stratului de cocs folosit în şar­
jă. 'Acest lucru a dus la obţine­
Joi 30 iunie 1969
că pentru înzidirea primului me­
lanjor a fost necesar un timp
de aproape două luni şi jumă­
tate.
La obţinerea acestui succes
au contribuit în mod deosebit
echipele de zidari conduse de
comuniştii Roja Martin şi Toma
Ioan, precum şi maiştrii Leon-
tin Curtean şi Gheorghe Pope-
scu.
de 2.200 tone fontă peste plan.
Fonta produsă în această pe­
rioadă este în acelaşi timp ief­
tină şi de bună calitate.
Beducînd consumurile speci­
fice de cocs şi calcar, reducînd
procentul de declasate, furna-
liştii secţiei I-a furnale a C.S.H.
au reuşit ca în peroiada 1—28
iunie să realizeze economii la
La obţinerea acestui succes
s-a ajuns datorită folosirii ae­
rului cu umiditate constantă,
ridicării temperaturii aerului
insuflat în furnale. Trebuie
menţionat că în această perioa­
dă la furnalul I s-a obţinui cca
mai mare intensitate de ardere,
fapt care a dus la realizarea
unor indici de utilizare înalţi
ai furnalelor.
Secţia ateliere a
Uzinei metalurgi-
că-chimică Ztatna
asigură buna func­
ţionare a agrega­
telor din uzină. O
contribuţie însem­
nată in acest sens
o aduce şi candida­
tul de partid Petru
Tanislav, strungar,
prin pregătirea la
timp a pieselor de
schimb pentru a-
gregate.
In clişeu: Petru
Tanislav lucrind la
strung.
-ssşas«
rea unei producţii zilnice de
fontă mai mare cu 50 tone de­
cît producţia medie zilnică ce se
obţinea înainte de aplicarea a-
cestei inovaţii. Totodată consu­
mul specific pe tona de fontă
a fost redus cu circa 100 kg.
cocs şi 120 kg. calcar. Tovarăşul
Cornel Scurtu, ajutat de alţi Î-
novatori, a realizat o inovaţie
care constă în acţionarea elec­
tromecanică de la distanţă a co­
nurilor de la furnalele vechi.
Prin aceasta se realizează a-
nual economii în valoare de
1.000.000 lei.
Un colectiv de inovatori de la
oţelăria Martin nr. 1, printre
Ioan Gismaş, inginerul Grigore
Mihai şi alţii au introdus supra­
încărcarea cuptoarelor Martin
de la această oţelărie. Pentru a-
ceasta se cereau însă noi con­
diţii de evacuare şi turnare a
oţelului, lucru care a fost rezol­
vat odată cu aplicarea inovaţiei.
Astfel s-a trecut la utilizarea ri­ mai mult de 7.800.000 lei s-au
nei bifurcate pentru descărcarea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VĂI
iMiPp7
m 7 |/ 1 I1
m ssete*
¦B P .
.1 . m m
Vom îngriji şi exploata
mai raţionai fondul forestier
In primeîe 5
luni de activi­ Ing. C. FULGA
tate colectivul director I. F. Petroşani conomii în va­
nostru de muncă,
desfăşurînd îarg întrecerea so­ lei, la construcţii montaj, 77.000
cialistă a obţinut succese va­
loroase în toate domeniile de
activitate. Aşa, de pildă, pe
şantierele de refacere a patri­
moniului forestier degradat s-a
împădurit anul acesta o supra­
faţă de 1.462 hectare, cu 157
hectare mai mult decît era pla­
nificat, din care peste 133 hec­
tare au fost împădurite de bri­
găzile de tineret de muncă pa­
triotică din Valea Jiului.
Muncitorii din sectorul „Ex­ căţile de. tr.av ,rse-înguste cu 3
ploatări“ au dat în circuitul lei, iar m.c. de lemn de foc cu
economic, peste pian, produse 5,53 lei.
lemnoase de mare importanţă
pentru economia ţării noastre a
căror valoare atinge suma de
i.350.000 Iei.
Datorită preocupării fiecărui
muncitor s-a reuşit să se îm­
bunătăţească indicele de utili­
zare a masei lemnoase cu 3,25
la sută faţă de plan, iar prin
reducerea pierderilor de exploa­
tare s-au economisit circa 1.300
rn.c. masă lemnoasă.
In centrul preocupării colec­
tivului de conducere a stat şi
problema mecanizării procesului
de producţie şi extinderea mun­
cii în acord global, fapt pentru
care productivitatea muncii pe
cap de muncitor a crescut va­
loric şi fizic, cu 1.121 lei lu­
nar şi respectiv 0,150 rn.c. pe
om zi.
Bilanţul activităţii economi­
ce pe primele 5 luni arată că
muncitorii întreprinderii noa­
stre, în frunte cu comuniştiij au
obţinut succese importante şi în
ceea ce priveşte preţul de cost.
La lucrările culturale şi de re-
cuptoarelor concomitent în două
oale. Această inovaţie asigură
un spor anual de producţie la
oţelăria veche de aproximativ
24.000 tone de oţel. Toiodată,
consumul specific şi cheltuielile
de regie pe tona de oţel sînt
mult mai mici.
Din rîndul inovaţiilor aplicate
în ultimul timp face parte şi rea­ L ca, Gabriel Ducu, Traian
lizarea unei maşini pentru con­
fecţionarea şi sudarea automată
a ţevilor de desfundat gurile de
evacuare a metalului, fapt care
duce la uşurarea muncii manua­
le şi la realizarea unei economii
anuale de peste 250.000 lei.
Inovaţiile aplicate de siderur-
gişti de la începutul anului şi
pînă acum aduc combinatului
economii antecalculate în va­
loare de 18.710.000 lei. Din cele
peste 39.000.000 lei economii
realizate anul acesta la preţul
de cost în cadrul combinatului,
obţinut pe seama inovaţiilor a-
plicate în procesul de producţie.
I N V Â T Â T O R U L U I® Campania agricolă de vară
— în centrul activităţii noastre
(pag. 2-a).
o Părerea oamenilor (pag. 2-a).
® Expoziţie şcolară (pag. 3-a).
o Uniunea Sovietică cere ca a
XV-a sesiune a Adunării Generale
a O.N.U. să dezbată problema
4 pagini 20 bani dezarmării (pag. 4-a).. J
a^nrwffBsaggBssaieaictatwsaB
:.o cu succes sarcinile grandioase gres, pun în faţa şcolii sarcini
Brigăzile de mi­
neri de la IM . Ou-
rabarza au intim-
pinat cel de-al HI*
lea Congres al
p PM.R. cu succese
de seamă in între­
cerea socialistă.
Printre acestea se
numără şi brigada
condusă de minerul
comunist Ion Boga-
ru.
In clişeu: Echi­
pa minerului Ion
Bogaru după termi­
narea zilei de lu­
cru.
Gospodari
f runtaşi
Pentru o mai bună gospodă­
rire a oraşului, Sfatul popular
al oraşului Hunedoara a format
comitete de cetăţeni pe cir­
facerea pădurilor cumscripţii, străzi şi blocuri. In­
s-au realizat e- tre acestea a pornit o întrece­
re patriotică sub lozinca: „Să
facem din oraşul nostru un oraş
al parcurilor şi al zonelor verzi“.
loare de 165.000 Roadele acestei întreceri sînt
îmbucurătoare. Astăzi aspectul
oraşului este mult mai frumos.
lei, iar ia producţia industrială Recent Comitetul executiv al
512.000 lei. Sfatului popular orăşenesc Hu­
nedoara a analizat rezultatele
Drept rezultat, în primele 5 întrecerii patriotice între comi­
luni din acest an, faţă de anul tetele de cetăţeni. Cele mai fru­
1959, produsele întreprinderii moase realizări le-a obţinut co­
noastre s-au ieftinit în mod sim­ mitetul străzii Brîncuş, condus
ţitor. Aşa, de pildă, m.c. de buş­ de tov. Gavrilâ Pocala. Acestui
teni gater răşinoase s-a iefti­ comitet i-a fost luminat steagul
nit cu 7 lei, m.c. de buşteni ga­ de fruntaş, acordînău-i-se un
ter fag cu 52 lei, m.c. de premiu de 10.000 lei, sumă ce va
lemn de mină răşinos cu 36 lei, fi folosită pentru înfrumuseţa­
rea străzii. Reputate bune au
obţinut şi comitetele de cetă­
ţeni din blocurile nr. 3 şi 65.
m.c. celuloză fag cu 28 Iei, bu­ — o— profesor la şcoala medie din
Consfătuire
eu activiştii culturali
In zilele de 28 şi 29 iunie a.c.
Obţinerea acestor realizări se consiliul sindical regional, in
datoreşte efortului sporit pe ca­ colaborare cu Casa regională a
re l-au depus muncitorii şi teh­ creaţiei populare, a organizat la
nicienii întreprinderii noastre în Deva o consfătuire cu respon­
cinstea celui de-al III-lea Con­ sabilii culturali din întreprin­
gres al partidului. derile regiunii, directorii de
cluburi şi instructorii formaţii­
Citind raportul prezentat de lor artistice din cadrul clubu­
tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la rilor.
cel de-al Hl-lea Congres a! par­
tidului, colectivul nostru de In cadrul consfătuirii au fost
muncă a hotărît să-şi intensifi­ dezbătute pe larg probleme le­
ce şi mai mult eforturile pentru gate de orientarea activităţii
îngrijirea si exploatarea cît mai cultural-educative care se des­
raţională a fondului forestier,
pentru continuarea şi pe mai de­ făşoară în cluburi. De asemenea,
parte a lucrărilor de împăduriri
si a mecanizării exploatărilor au fost stabilite unele măsuri
forestiere, pentru valorificarea
superioară a lemnului.
„Ultima etap ău
Deva
a / v t / n/ \s\
Colectivul artistic al Spi- > pentru ca activitatea cultural-
educativă să fie axată în viitor
talului unificat din Deva, <
va prezenta în zilele de 1 3 pe sprijinirea îndeplinirii sar­
cinilor puse în faţa colectivelor
şi 2 iulie a. c., pe scena >
cinematografului „Filimon ,
de muncitori de către cei de-al
„Ultima etapă“ de Erich / III-lea Congres al P.M.R'.
Maria Remarque. Din dis- >
tribuţie fac parte: Maria < Asemenea consfătuiri vor fi
ţ Tunariu, dr. Cristian Geor- < organizate pentru viitor în fie­
care lună.
v geseu, Flora Călinescu, dr. >
< Martin Weber, dr. Victor ^
) Predoiu, dr. Nicolae lorda- <,
) che, dr. Dorin Sirca, Sandu 2
x Ambrozie, dr. Nicolae Jur- >
Vesa, Aurel Mihalv şi Lidia
< fonescu.
^ Regia artistică o semnea-
{ ză tov. Dumitru Căpitanii,
ş iar regia tehnică dr. Radu
<, Nicolau. Decorurile au fost
executate de Nicolae îanoş Ş
şi Ştefan Cules iar efectele
de lumină şi sonorizare a- >
parţin tovarăşului Alexan- ¦
dru Boltoşi. ;
Piesa a fost jucată pînă i
în prezent în faţa spectaio- >
•rilor din Brad, Gurabarza, >
Ilia, Haţeg şi Ghelar unde ş
a repurtat un binemeritat >
succes. >
Publicul devean aşteaptă >
cu nerăbdare evoluţia artiş­ De Ia secţia Bircea Mare a G A.S. Călan pornesc iii fiecare zi spre magazinele de \desfacere cantităţi mari
tilor amatori ai Spitalului / de legume şi zarzavaturi.
Clişeul nostru reprezintă un grup de muncitoare din echipa legumicolă de la secţia Bircea Mare recotlind
Unificat din Deva pe scena >
cartofii de vară.
din localitate. >
1v‘v/V'N./A ’ *
ZIUA
Astăzi se sărbătoreşte în în­
treaga ţară „Ziua învăţătoru­
lui" — semn al înaltei aprecieri
de care se bucură învăţătcrimea
noastră în regimul democrat-
popular.
Statui nostru a încredinţat
învăţătorului o nobilă şi măreaţă
misiune, aceea de a forma şi
creşte tînăra generaţie, de a da al P.ALR. prezentat de tovară­
ţării cadre capabile să rezolve şul Gh. Gheorghiu-Dej la" Con­
ce ne stau în faţă în minunata deosebite. Astfel, pînă în anii
operă de construire a socialis­
mului.
A fi învăţător înseamnă a
lupta cu consecvenţă şi dăruire
pentru stîrpirea obscurantismu­
lui, pentru pătrunderea culturii
şi ştiinţei înaintate în masaje
cefe mai largi populare, pentru
formarea unei conştiinţe noi, so­
cialiste, pentru a creste din tî­
năra noastră generaţie oameni
devotaţi trup şi suflet partidu­
lui şi poporului muncitor, cau­
zei construcţiei socialiste în
scumpa noastră patrie.
în regiunea noastră sînt ne­
număraţi învăţători şi profesori
care se dăruiesc cu hărnicie
muncii lor, care atît la catedră
cît şi în munca de culturalizare
a maselor lucrează cu pasiune
şi devotament, închinîndu-şi în­
treaga lor capacitate creatoare
misiunii înălţătoare ce Ie-a fost
încredinţată. Mulţi dintre ei
poartă cu mîndrie şi cinste de­
coraţii, iar alţii, pentru merite­
le lor deosebite în munca de
instruire şi educare a elevilor,
pentru înalta conştiinţă ce o de­
pun în ridicarea nivelului cul­
tural şi ştiinţific al oamenilor
muncii, poartă înaltul titlu de
învăţător sau profesor emerit.
Exemple de învăţători şi
profesori care au muncit cu rîv-
nă şi devotament pentru înde­
plinirea cu cinste a sarcinilor
de mare răspundere patriotică
atît pe tărîm şcolar cît şi pe tă-
rîm social-obştesc sînt nenumă­
rate în, regiunea noastră. Cadre
didactice ca Victor Gherman,
profesor Ia şcoala de 7 ani din
intregalde, raionul Alba, Zoie
Bozdoc. învăţătoare la şcoala de
7 ani din Daia Remînă, raionul
Sebeş, lean Popa, profesor la
şcoala medie „Aurel Vlaicu"
din Orăştie. Gheorghe Manciu,
profesor la şcoala medie
„Avram îancu" din Brad, loan
Caba. director la şcoala de 7
ani din Roşeam, raionul Ilia,
Kelemen Sara, învăţătoare la
şcoala de 7 ani din Vulcan, Bu­
jor Pădureanu, profesor la şcoa­
la de 7 ani din Topliţa, raio­
nul Hunedoara, Bogdan Titus,
Sebeş, sînt doar cîţiva din­
tre acei care au desfăşurat
o muncă plină de abnegaţie
pentru educarea copiilor, pentru
culturalizarea maselor.
Cîtă deosebire între condiţiile
de muncă şî de viaţă ale. învăţă-
torimii de astăzi şi cele din tre­
cut. Partidul şi guvernul nostru
poartă scolii şi cadrelor didactice dactice din regiunea noastră au
o grijă deosebită, ridicînd me­
reu rolul şcolii şi al cadrelor
didactice la înalta lor misiune.
Creşterea veniturilor din sa­
larii ale învăţătorilor şi profe­
sorilor anul trecut, în medie cu
30 la sută, iar pentru unele ca-
In oraşul Petroşani
Se construieşte o n o n a ş c o a la
Muncitorii constructori de pe şantierul Livezeni-Petroşani
au început ieri, construirea unei şcoli moderne în oraşul Pe­
troşani. Noua şcoală va cuprinde 16 săli de clasă şi va fi în­
zestrată cu un laborator şi un atelier în vederea politehnizăni
învăţămîntului.
tegorii cu peste 40 !a sută, in­
stituirea gradelor şi introduce­
rea sistemului de salarizare în ra­
port cu funcţia didactică înde­
plinită — reflectă pe deplin a-
tenţia şi grija de care se bucură
învăţătorii şi profesorii.
Directivele Congresului al III-
lea al P.M.R. şi raportul C.C.
1962-1963 se va încheia genera­
lizarea învăţămîntului de 7 ani
iar în perioada anilor 1960-1965
va începe trecerea treptată la
învăţămîntul generai de 8 ani,
durata învăţămîntului de cultu­
ră generală ajungînd astfel la
12 ani.
O sarcină din cele mai impor­
tante ce revin şcolii este de a
lega tot mai strîns învăţămîntul
cu practica construcţiei socialis­
te, în aşa fel încît elevii,, unind
învăţătura cu munca producti­
vă, să capete deprinderi prac­
tice, dragoste pentru munca fi­
zică.
Pentru a îndeplini cu cinste
sarcinile măreţe puse de partid
in faţa şcolii noastre, învăţăto­
rii şi profesorii trebuie să dea
dovadă de abnegaţie şi devota­
ment în munca lor, să depună
întreaga dragoste şi pasiune,
întreaga măiestrie pedagogică
în educarea copiilor oamenilor
muncii.
Chezăşia îndeplinirii cu succes
a acestei nobile misiuni este
ridicarea neîntreruptă a nivelu­
lui politic şi ideologic, însuşirea
temeinică a învăţăturii marxist-
leniniste, perfecţionarea continuă
a măiestriei pedagogice, parti­
ciparea activă la opera mărea­
ţă de construire a socialismului.
Ga o înaltă expresie a grijii
pe care partidul şi guvernul o
manifestă faţă de şcoală, faţă
de copiii oamenilor muncii, este
măsura anunţată de tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej în raportul
C.C. al P.M.R. prezentat la ce!
de-al !ÎI-!ea Congres.
„Pentru a crea, se spune în
raport, condiţii tot mai favora­
bile de studiu copiilor de oa­
meni ai muncii de la oraşe şi
sate, începînd cu acest an şco­
lar ©e introduce gratuitatea
complectă a. manualelor pentru
toţi elevii de la clasa î-a pînă
ia clasa Vll-a inclusiv. In vii­
tor se prevede’extinderea gratui­
tăţii şi asupra rechizitelor şco­
lare“.
îndeplinirea acestei măsuri
constituie una din marile înfăp­
tuiri ale epocii noastre, consti­
tuie una din dovezile cele mai
elocvente ale progresului nostru
în domeniu! asigurării dezvoltă­
rii învăţămîniiilni.
Astăzi, cînd se sărbătoresc
Ziua învăţătorului, cadrele di­
minunatul prilej de a face bi­
lanţul activităţii lor, după un
an de muncă rodnică, de a-şi
manifesta încă odată ataşamen­
tul faţă de partidul nostru drag
ş> de a porni cu însufleţire pen­
tru înfăptuirea cu succes a sar­
cinilor măreţe trasate de Con­
gresul al III-lea al Partidului
Muncitoresc Romîn.