Page 105 - 1960-06

/agr. 2
Părerea oamenilor
!fjT a intr-o zi spre sfirşi-
j |~ tul primei decade a
lunii aprilie. Tovarăşul To-
vică Munteanu, secretarul co­
mitetului de partid al mi­
nei Teliuc, şi Constantin Pe­
tru, maistru de schimb, se­
cretarul biroului organizaţiei
de bază. al sectorului III,
înaintau tăcuţi pe galerie.
Din cinci în cină, se opreau
să schimbe cîte o vorbă, şi
atunci, la lumina slabă a
lămpilor de mină, cineva ca­
re s-ar fi aflat prin apropie­
re ar fi putut citi pe feţele
lor o frămînţare deosebită.
Ce se intîmplase ? De la
începutul anului şi pînă la
sfirşitul lunii martie secto­
rul III şi-a depăşit cu regu­
laritate sarcinile de plan, ba
mai mult, în toată această
perioadă n-a rămas nici o
echipă în urmă. Acum însă,
de la începutul lunii aprilie,
două echipe, cea a lui Iacob
Minzatu şi a lui loan Feţic,
care mai înainte erau frun­
taşe, rămîneau sub plan în
fiecare zi. Situaţia devenea
cu atît mai dificilă cu cît,
pe zi ce trecea, se apropiau
tot mai mult două evenimen­
te im portante: ziua de 1
Mat şi Congresul al Ill-lea
al partidului, pe care mine­
rii. de la Teliuc s-au anga­
jat să le intîmpine cu
realizări cît mai frumoa­
se. Or, cele două echipe
trăgeau sectorul în urmă, şi
deci mina.
Pe loan Fetic l.au găsit
trebăluind de zor intr-unii
din abataje. De cum a aflat
despre ce este vorba a înce­
put să înşire o sumedenie de
greutăţi: că n-are coroane,
că n-are aer suficient, goale
etc. 'Maistrul de schimb a con­
firmat şi el că întrucitva are
dreptate. Tovarăşul Muntea­
nu a dat însă din cap îndoiel­
nic, apoi, lăsîndu-l să-şi va­
dă de treabă a trecut pe rînd
prin toate abatajele discu-
tînd cu unii şi cu alţii. A a-
flat multe lucruri. Şi-a dat
seama că aerajul se face
greu din cauză că se puşcă
in toate fronturile odată, şi
aceasta aduce după sine o
mare pierdere de timp, că
intre realizările schimburilor
există diferenţe inadmisibile :
în timp ce schimbul I dă cir­
ca 20 tone minereu, schim­
burile II şi III dau cîte 15 şi,
respectiv. 10 tone. Unul din­
tre mineri îl trase ceva mai
la o parte şi-i spuse oare­
cum confidenţial:
_ Tovarăşe secretar. Fe­
tic al nost‘ îi miner bun,
n-am ce zice. Dar de la o
vreme nu ştiu ce-i cu el. Nu
mai controlează locurile de
muncă,... iese deseori, afară...
poate... tinereţea asta, ştiu
eu ? Trebuie stat de vorbă
cu el...
La brigada lui Minzatu a
auzit iar o sumedenie de
lucruri de acelaşi fel.
Toate acestea l-au pus pe
gînăuri pe secretarul comi­
tetului de partid.
C am pania agricola de vară.
în centrul activităţii noastre
fn raionul Ilia pregătirea bă­
tăliei strîngerii recoltei a fost
obiectivul principal al activită­
ţii organelor şi organizaţiilor
de partid. Pe baza experienţei
bogate acumulate în decursul
anilor în conducerea şi organi­
zarea muncilor agricole, campa­
nia agricolă de vară se va des­
făşura în 'acest an la un nivel
superior.
Datorită muncii politice de
masă pentru atragerea în gos­
podăriile agricole colective a
ţăranilor muncitori cu gospodării
individuale cil şi dalorilă întă­
ririi economico-organizatorice a
G.A.G. avem create în prezent
condiţii favorabile pentru efec­
tuarea la timp a lucrărilor -j-
gricole din campania de vară.
De Ia începutul anului şi pî­
nă în prezenl au pornit pe fă­
gaşul .agriculturii socialiste pes­ agricole colective şi în întovă­
te 1.900 familii. Un mare nu­
măr de familii de ţărani munci­
tori cu gospodării individuale
au intrat în cele 90 întovără­
şiri agricole. Acest lucru face
posibilă ridicarea procentului de
mecanizare al recoltării şi lu­
crării terenurilor. Campania a-
gricolă de vară se va desfăşura
la un nivel agrotehnic superior
şi datorită faptului că în acest
— Ascultă, Constantine —
îi spuse secretarului biroului
organizaţiei de bază — după
şut strîngem ambele schim­
buri în sala de apel. Să ve­
dem ce zic oamenii, care-i
părerea lor...
| | n sala de apel a secto-
II rului Ui erau strinse
ambele schimburi: I şi îl.
Tovarăşul Munteanu, secre­
tarul comitetului de partid,
le explică în cîteva cuvinte
pentru ce au fost chem aţi:
să analizeze împreună cau­
zele rămînerii in urmă a ce­
lor două brigăzi şi să vadă
ce pot face pentru a le ridi­
ca din nou. I s-a dat cuvîn-
tul lui loan Fetic. Acesta a
înşirat din nou aceleaşi cau­
ze pe care le-a spus jos, in
abataj. Apoi. s-a ridicat mi­
nerul loan urzică.
— Ii drept şi ce spune şe­
ful nost‘ de brigadă, dar
cine-i de vină că Toma La-
ăislau şi Constantin Maican
trag miţa de coadă la în­
cărcarea vagonetelor ? Cine-i
de vină că n-avem întotdeau­
na burghie şi coroane cîte
ne trebuie ? Cine-i de
vină că n-avem goale ?
Fu zic că el, şeful de briga­
dă. Dacă s-ar îngriji din
timp de tot ce ne trebuie,
dacă ar controla cumsecade
locurile de muncă noi n-am
rămîne în urmă...
Asemenea lui Urzică au
vorbit şi alţi mineri. Din ce­
le spuse de ei a reieşit că la
baza rămînerii în urmă a
celor două brigăzi stă lipsa
de suficient interes din par­
tea şefilor lor, repartizarea
neraţională a cadrelor pe
cele trei spliimburi şi modul
defectuos de a puşca în toa-
te fronturile odată, intr-un
singur schimb. Toţi. au a-
preciat că există posibilităţi
reale ca cele două echipe
să se ridice la plan. Şi pen­
tru aceasta, au cerut şefilor
de brigadă să dea dovadă
de mai mult simţ de răspun­
dere, să controleze mai. des
locurile de muncă şi să jfe
îngrijească de aprovizionare.
Au propus de asemenea să
se facă reîmpărţirea cadre­
lor pe schimburi, iar puşed-
rea fronturilor să nu se mai
facă simultan, ci succesiv .-
Părerea oamenilor a fost
confirmată chiar a doua zi.
Brigada lut loan Fetic a dat
în aceleaşi condiţii şi cu a-
ceiaşi oameni 68 tone mine­
reu. peste plan.
De atunci, brigada lut Fe­
tic n-a mai rămas niciodată
în urmă. Tot de atunci, bri­
gada lui iacob Minzatu şi-a
depăşit sarcinile de plan cu
regularitate. Şi astfel, secto­
rul III de la I. M. Teliuc a
devenit sector care a intim-
pinat cel de.al Ill-lea Con­
gres al partidului cu toate
brigăzile la nivelul celor
fruntaşe. In perioada 1—25
iunie el a. dat peste plan cir­
ca 200 tone minereu de bună
calitate.
GH. COMSUTA
DOMINIC COVACI
secretar al Comitetului raional Ill-lea Congres al P.M.R. şi
de partid — llia
an. în raionul Ilia s-a înfiinţat
Staţiunea de maşini şi tractoa­
re de la Dobra, utilată cu ma­
şini agricole de mare capacita­
te, capabilă să satisfacă în cea
mai mare parte cerinţele uni­
tăţilor agricole socialiste din ra­
ionul nostru. Preocupîndu-se
permanent de buna desfăşurare
a muncilor agricole din campa­
niile trecute, colectiviştii şi în­
tovărăşiţi!' din raionul Ilia au
insămînţat la timp culturile şi
le-au aplicat lucrări de întreţi­
nere la termenele optime. Pre­
vederile planului de producţie în
ceea ce priveşte suprafeţele în-
sămînţnlc, au tost realizate şi
chiar depăşite. In gospodăriile
răşiri peste 10.000 ha. sînt. în-
sămînţate cu grîu de toamnă,
220 ha. cu orz, 546 cu ovăz,
2.08! ha. cu cartofi şi steclă de
zahăr. Porumbul pentru "boabe
ocupă o suprafaţă de 9.646 ha.
iar cel pentru însilozat 265 ha.
In acest an. mult mai mult
ca în anii trecuţi, vor spori pro­
ducţiile agricole. Colectiviştii şi
0 Comitetul comunal de temei din Băiţa, raionul Brad, a
ini(iat în ultima vreme, în cin s lea Congresului partidului, mai
multe acţiuni patriotice. Una din acţiuni a fost colectarea a 635
kg. fier vechi, care a şi tost pr edat centrului de colectare din
comună. (ANA EPUREAN, învăţătoare).
° Comitetul de conducere al Casei de ajutor reciproc a pen­
sionarilor din oraşul Sebeş a deschis un club în strada V. I.
Lenin. Clubul este înzestrat cu colecţii de ziare şi reviste, gar­
nituri de şah, rummy şi o masă de biliard.
In timpul lor liber, pensionarii pot petrece aici cîteya ore
recreative. (M. MANCIU, pensionar).
Prin muncă voluntară
Vechiul local al cooperativei
din satul Beldiu era mic şi ne­
încăpător pentru volumul mare
de mărfuri destinate desfacerii
din ultimii ani. De aceea, ţă­
ranii muncitori din sat, la în­
demnul organizaţiei de partid
au hotărît să-şi construiască un
nou local pentru magazin.
Mobilizaţi de către comunişti,
ţăranii muncitori au executat
toate lucrările de construcţii prin
muncă voluntară. De remarcat
este faptul că acest magazin a
fost realizat numai cu 8.000 lei
în loc de 28.000 lei cît era pla­
nificat.
O faptă lăudabilă
Cu ocazia schimbării mersului tre­
nurilor din noaptea de 29 spre 30 mai-
în staţia C.F.R. Spbcetate, trenul de
marfă nr. 2.665 a fost descompus. Tre­
nul avea în compunerea lui vagoane
încărcate cu cărbune pentru cocseria
din Hunedoara. Dîncju-şi seama că a-
ceste vagoane nu pot întîr/ia, persona­ angajamentul de a remorca pînă în
lul staţiei Subcetate a luat măsuri
de expedierea lor cît mai urgentă. Ast­ nuri. Trenul a fost remorcat în bune
fel tov. loan Boldurp a luat legătura
cu operatorul R.C. Vjctor V-acnovan
pentru programarea acestui tren.
Operatorul Victor Vacnovan a
cf)emaţ la telefon pe mecanicul Gheor-
ghe Buşoi, care era în cursă cu un
Echipa de mineri condusă de Ioachim Modîlcă de ia I. M. Teliuc, orga nizîndii-şi bine munca, folosind raţional
utilajele şi cele 480 minute aie zilei de lucru, reuşeşte să dea zilnic cantităţi însemnate de minereu peste plan.
Datorită priceperii cu care-şi conduce echipa, Ioachim Modîlcă a cîştigat luna trecută titlul de fruntaş în între­
cerea socialistă pe profesii-
IN CLIŞEU : Ioachim Modîlcă şi ortacii săi discutînd probleme de producţie.
întovărăşiţii însufleţiţi în muncă
de către Directivele celui de-al
hotărîţi să nu precupeţească
nici un efort pentru a-şi aduce
contribuţia la îndeplinirea sar­
cinilor ce revin oamenilor mun­
cii de pe ogoare, au acordat o
atenţie deosebită culturilor agri­
cole pentru a obţine producţii
mult superioare celor planificate.
Porumbul pentru boabe a pri­
mit pînă în prezent prima pra-
silă şi va mai primi încă elenă.
Pe cel pentru siloz colectiviştii
îl vor prăşi de două ori.
Campania de recoltare a ce­
realelor cît şi înmagazinârea
produselor sînt în momentul de
fată cele mai importante pro­
bleme care stau în centrul preo­
cupărilor noastre. Tn raionul
ilia sînt create toate condiţiile
pentru slrîngerea la timp şi
fără pierderi a recoltei. Pentru
scurtarea perioadei de recolta­
re, în acest an mai mult de 50
la sută din suprafaţa cultivată
cu păioase va ti recoltată me­
canizat. Pe lingă maşinile cu
care va recolta S.M.T., în raio­
nul Ilia există 38 batoze şi nu­
meroase secerători-legători. Dar
dacă avem la dispoziţie suficien­
te maşini de recoltat nu în­
DRUMUL SOCIALISMULUI
/ Ist t u r n « u
artistice de agitaţie0 Echipa de teatru a clasei a X-a de
După exemplul ţăranilor mun­
citori din satul Beldiu, şi cei
din Peţelca au hotărît să-şi con­
struiască un nou local pentru
cooperativă care să fie dat în
folosinţă tot în cinstea Congre­
sului. La • construcţia aces­
tui local ei au economisit
18.870 lei efectuînd -4.000 ore
de muncă voluntară cu braţele
şi peste 1.200 ore de muncă vo­
luntară cu atelajele. S-au evi­
denţiat ţăranii muncitori Petru
Popa, Iacob Domşa, Tina Popa,
lonaş Ciortea şi alţii.
F. DRĂGAN
tren de la Băniţa spre Simeria, făcîn-
du-i propunerea de a remorca din sta­
ţia Subcetate şj garnitura trenului nr.
2.665. Aceasta însemna o sporire a to­
najului cu 200 la sută.
Mecanicul Gheorghe Buşoi şi-a luat
staţia Simerîa Triaj cele două tre­
condiţiuni. S-a redus astfel timpul de
staţionare cu 120 ore.
Fapta mecanicului Gheorghe Buşoi
este demnă de toată lauda.
LI VIU MUNTEANU
şeful staţiei G.F.R.—Subcetate
seamnă că am rezolvat proble­
ma strînsuiui recoltei. Organele
şi organizaţiile de partid din
raionul Ilia trebuie să organi­
zeze temeinic munca în campa­
nie şi să mobilizeze la lucru
toate terţele pentru folosirea în­
tregii capacităţi de lucru a ma­
şinilor de recoltat.
O problemă importantă care
nu trebuie scăpată nici un mo­
ment din vedere este începerea
strînsuiui recoltei atunci cînd
spicul este în faza de coacere
în pîrgă. Organele şi organiza­
ţiile de parlid cît şi cadrele teh­
nice agricole trebuie să îndru­
me consiliile de conducere din
G.A.C. şi comitetele de condu­
cere din întovărăşirile agricole
pentru a desfăşura campania de
strîngerea recoltei în cel mai
scurt timp. Prin reducerea pe­
rioadei de seceriş cu 4-6 zile
se obţine la hectar un spor de
160-180 kg. boabe.
In această perioadă, inginerii
şi tehnicienii agronomi trebuie
să dovedească mai mult decjt
oricînd că jocul lor este acolo
unde se hotărăşte soarta pro­
ducţiei. Ei trebuie să fie per­
manent în mijlocul lanurilor şi
să stabilească cu cea mai mare
precizie momentul începerii re­
coltării deoarece orice zi în-
tîrziată scade producţia. In a-
rpst scop comitetul raional de
partid şi statul popular raional
a repartizat ingineri şi tehnicie­
ni agronomi la gospodăriile a-
la Şcoala medie „Avram lancu" din
Brad, a întreprins un turneu prin lo­
calităţile din raion, cu comedia „Că­
sătoria" de N. V. Gogol.
Piesa, regizată de prof. Gheorghe
Manciu, s-a bucurat de un deosebii
şucceş aiit la Brad, cît şi la Gura-
barza, Baia de Criş şi in alte locali­
tăţi — publicul spectator aplaudînd cu
căldură pe interpreţi. S-au remarcat
elevii Gheorghe Ţutunaru, MUţai Cos-
lina, Rodica Leucean, Floarea Tîrîş,
Rodica Florea şi Horia Micu.
— O—
Au rep arat drumul
Circulaţia pe drumul ce duce de la
Ribiţa la Brad, in ultima vreme era
anevoioasă din cauza deteriorărilor fă­
cute de ploi. Pentru ca drumul să fie
redat circulaţiei, zilele trecute un nu­
măr de 70 colectivişti din Ribiţa, efec-
tuind 420 ore de muncă voluntară,
au transportat şi împrăştiat 94 tone
nisip şi pietriş pe o porţiune de 2 km.
In fruntea acţiunii s-au aflai colec­
tiviştii Viorel Vlad, loan Avram, Ele­
na O.bădău, Marca Golcea şi mulţi
alţii.
HORIA POPA
elev
— O—«
Pentru cei mici
Prin grifa comisiei de femei, în co­
muna Băcia, raionul Hunedoara, a
luat fiinţă de curind, un cămin de ai
pentru copii. Iniţiativa femeilor a fost
sprijinită de către consiliul de condu­
cere al gospodăriei colective, mai
ales in aprovizionarea cu alimente.
Datorită faptului că de acum înainte
copiii sini îngrijiţi la cănim, se asi­
gură o participare inai mare a fe­
meilor colectiviste la muncile agricole.
DUMITRU ONCIULENCU
corespondent
gricole colective pentru a spri­
jini şi îndruma munca în cam­
pania de vară.
Concomitent cu secerişul şi
treierişul, colectiviştii şi întovă­
răşiţii trebuie să acorde o aten­
ţie deosebită transportului cerea­
lelor de la batoză la magazie
şi înmagazinării lor în condiţii
bune.
Tn acest an, cantităţile de cer
reale contractate cu statul cît
şi plata muncilor S.M.T. se vor
transporta la bazele de recep­
ţie direcl de la arie.
Condiţiile pregătitoare pentru
campania de recoltare deşi sînt
asigurate nu sînt suficiente pen­
tru a obţine succes deplin în
campania de vară. E necesar
ca la lucru să part ici pe toţi co­
lectiviştii şi întovărăşiţii. For­
ţele de munca să fie just re­
partizate şj să nu se precupe­
ţească nici un efort pentru ca
rodul ogoarelor să îie strîns la
iimp şi fără pierderi.
Din experienţa anilor trecuţi
noi ne-am dat seama că cam­
pania agricolă de vară cere o
muncă intensă şi multă răspun­
dere. Tocmai de aceea noi am
Dcegătit-o din vreme şi sîntem
siguri că desfăşurarea ei va de­
curge aşa cum cerinţele impun.
Muncind tot mai bine, cu mai
mult sîrg ne aducem contribu­
ţia la realizarea măreţelor sar­
cini trasate de c.el de al 111-lea
Congres al P.M.R.
Nr. 1715
Ajutor concret brigăzilor
La redacţie ne-a sosit o scri­ să analizeze împreună cu crea­
soare a tovarăşului Traian Trie, torii de texte şi responsabilii
autor de texte pentru brigăzile brigăzilor artistice de agitaţie
artistice de agitaţie de la Uzi­ textele pentru programele vii­
nele metalurgice din Cugir. Vor­ toare, dînd îndrumări colective­
bind despre munca sa pe tărîm lor de creaţie în ceea ce priveşte/
artistic tovarăşul Trie arată şi modul de a ataca anumite
greutăţile ce le întîmpină la teme.
crearea textelor de brigadă. Socotim că propunerile tova­
Pentru îmbunătăţirea muncii, răşului Trie sînt bune şi ap
carea lor în practică ar du
tovarăşul Trie propune Casei Ia îmbogăţirea conţinutului ş i 1
raionale de cultură Orăştie să ridicarea nivelului artistic
organizeze periodic şedinţe de programelor de brigadă. Ar 1
lucru eu toţi autorii de texte bine dacă tovarăşii de la Casa
din întreprinderile din Cugir. La raională de cultură din Oraştie
aceste şedinţe să fie analizate
textele de brigadă şi să se dis­ ar studia posibilităţile aplicării
cute pe marginea lor. De aseme­
nea, propune ca un instructor al acestor propuneri pentru a da un
casei raionale de cultură să se ajutor cît mai etţcient brigăzilor
deplaseze periodic la Cugir şi artistice de agitaţie.
ŞOQ:
3 vagoane reparate peste plan
Deşi sarcinile de plan sînt Roman Nelega, Aurel Moga,
simţitor sporite faţă de lunile Loghin Piscoi, Liviu Olani, Onu
precedenţe, datorită muncii en­ Vlad, Viorel Cimpoieş şi alţii.
tuziaste a colectivului Ateliere­
lor C.F.R. Simeria ele sînt cu f! sa i?ia iro s ira ™ P i
regularitate depăşite.
1 IULIE 1960
Astfel, în ziua de 22 iunie DEVA : Ultima noapte pe Ti­
s-au efectuat probele Ia 3 loco­ tanic ; D-ale Carnavalului;
motive cu reparaţie capitală, ALBA IULIA : Despre priete­
deşi în mod obişnuit se făcea nul meu ; Paginile trecutului;
o probă la două zile. In zilele BRAD : Nu aştepta Urna m a i;
următoare au fost efectuate cîte ILIA: Marile fam ilii; HAŢEG:
o probă. Mama vitregă ; HUNEDOARA :
in întimpinarea zorilor; ORăŞ-
In acelaşi timp colectivul TIE : Erupţia ; ştrengarii; PE­
secţiei vagoane a reparat peste TROŞANI : Copiii minune; Oa­
plan în perioada 20-23 iunie in­ meni sau m ajuri; SEBEŞ : Mi­
clusiv un număr de 3 vagoane zerabilii ; SIMERIA : Misiune
care au şi fost date în exploa­ periculoasă ; LONEA : In cău­
tarea comorii; TEIUŞ : Nevă­
tare. zut... necunoscut; ZLATNA : A.
Aceste succese sînt rodul mun­ buz de încredere; APOLDUL
cii însufleţite a întregului colec­
tiv al atelierelor, din rîndul că­
ruia se evidenţiază popiuniştii
mi prnmâMML SSL
1 IULIE 1960 DE SUS: Pentru 100.000 de
PROGRAMUL I : 5,40 „Dimineaţă de mărci.
vară“, muzică uşoară ; 7,15 Gintec şi
voie bună ; 8,00 Din presa de a stăzi; BmLih mTmmtmQ
9,00 Melodii p.opulşre romîneşti; 9,50
Fragmente din opera „Norma" de Be- PENTRU 24 ORE
Iţini; 11,03 Uverturi din cele mai cu­
noscute operete ; 12,10 „Fr.urnoasă-i via­ Vremea rămîne nestabijă cu cerul
ţa de miner“ — emisiune de cînte- mai mult noros. Vor cădea ploi sub
c e ; 13,05 Formaţii muzicale înfiinţate formă de averse însoţite de descărcări
în anii puterii populare ; 15,10 Gîntece electrice. Temperatura staţionară, ziua
populare romîneşti; 16,15 Vorbeşte Mos­ va fi cuprinsă între 24 şi 28 grade, iar
noaptea între 11 şi 16 grade. Vînt po­
cova I ; 18,00 „Partid viteaz, căljt în trivit din sectorul vest şl nord vest.
luptă“ — emisiune de cîntece; 19,05 t
Actualitatea în ţările socialiste; 20,20
Noapte bună, copii: „O legendă“ de Centrul F ru c iex p o ri
Selma Lagerlöfi; 21,1.5 Jurnalul sa­ Deva
telor ; 22,30 Simfonia a IV-a în Mi
minor de Brahrhs ; 23,13 Potpuriuri de ANGAJEAZA •
muzică uşoară.
zece achizitori tehnicieni,
PROGRAMUL II: 14,07 Muzică pulpatori de fructe.
populară romînească şj a minorităţilor
naţionale din B an at; 15,30 Vechi me­ Condiţiile de angajare:
lodii populare romîneşti; 16,50 C.urs domiciliu stabij în regiu­
de limba ru să ; 17,30 Igiena corporală nea Hunedoara, calificare
în timpul verii; 17,50 Cronica econo­ profesională, fişa de sănă­
mică : 18,05 „Divertismerit“ de Mar­ tate apt pentru munca ali­
ţian Negrea; 19,00 Din muzica popoa­ mentară, antecedentele pe­
relor ; 19,30 Teatru la microfon ; Moar­ nale.
tea unui comis voiajor d.e Arthur Mi- După angajare se va
Her ; 20,52 Melodii populare romîneşti; semna contract de garan­
21,45 Album artistic; 22,00 Program ţie materială.
de serenade; 22,30 Doine şi jocuri
populare romîneşti; 23,15 Muzică djn Plata muncii cu remiză.
opere; 23,33 Sonata în Lp major pen­ Perioada de angajare :
tru vioară şi pian de Fauri. 1 iulie — 31 decembrie
1960.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00; Doritorii se vor prezen­
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; ta la sediul Centrului din
19,00; 22,00; 23,52 (programul I), Deva, str. Cuza Vodă,
14,00; 16,00; 18,00: 21,30; 23,00 nr. 25.
(programul II).
> ANUNŢ
Incepînd cu data de 1 iulie a.c., în zilele de luni, miercuri
şi vineri se vor executa curse de pasageri pe liniile Deva, Cluj
şj Timişoara, după următorul orar:
8,55 Timiş oara 13,00 A
9,50 Deva 12,05
10,05 Deva 11,50-
V 10,40 Cluj 11,15
• Tarife : Deva—Timişoara 78 lei
> Deva—Cluj 76 lei
Informaţii se pot obţine de Ia agenţia TAROM Deva, tele-i
fon 52 sau de la aeroport, telsî on inter 8.
I,
ÎNTREPRINDEREA d e g o s p o d ă r i e
O RĂŞENEASCA DEVA
5fr. Emanoi! Gojdu, 75, telefon inter. 10
EXECUTĂ:
pentru întreprinderi şi popuiafie
ii Construcţii şi reparaţii
de construcţii
® Zugrăveli şi vopsitorie
® instalaţii de apă, canal şi
încălziri centrale
P$af& prin virament sau numerar