Page 106 - 1960-06
P. 106
Nr. 1715 DRUMUL SOCIALISMULUI
Mai multă atenţie gazetelor TELEG R A M E EX TER N E
de perete Recepţia tie Ia Kremlin în cinstea
absolvenţii» Academiilor Militare
In munca politică de masă dusă de încredere pe drumul luminos trasat pentru a . trata în gazeta de perete ? Expoziţia sovietică organizată în pavilionul din Parcul de ale Forţelor
partid, gazetele de perete au un rol de partid“, „Angajamentele sectorului cultură şi odihnă V. Stalin“ din Capitală continuă să tre
deosebit de important. Publicînd arti I în cinstea Congresului partidului“, De asemenea, în curtea în care se zească un deosebit interes in rindul oamenilor muncii. Dumini MOSCOVA (Agerpres). TASS anunţă: La 28 iunie Comite
cole interesante, actuale, legate de „Mărirea angajamentelor la economii“. găsesc birourile administrative ale mi că, expoziţia a fost vizitată de peste 60.000 de persoane din tul Centra! a! P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S; au
preocupările cele mai arzătoare ale nei Lonea, se găseşte o gazetă de pe Bucureşti şi provincie. Primele trenuri speciale cu vizitatori organizat în Palatul Mare al Kremlinului o recepţie în cinstea
oamenilor muncii din întreprinderi şi In conţinutul lor, articolele se refe rete care însă nu are nici nume, şi nici din provincie au adus duminică in Capitală, pentru a vizita ex absolvenţilor Academiilor Militare ale Forţelor Armate Sovietice.
instituţii, gazetele de perete aduc q ră la probleme concrete legate de nu se ştie al cui organ de presă este. poziţia, mii de oameni ai muncii din numeroase regiuni prin In sala de şedinţe a Sovietului Suprem s-au întrunit ofiţeri ab.
preţioasă contribuţie la mobilizarea specificul minei, scot în evidenţă Aici, întreaga ediţie este închinată zi tre care Bacău, Ploeşti, Suceava. Printre vizitatori s-au numă solvenţi, profesori şi lectori de Ia Academiile Militare, ofiţeri
maselor pentru înlăturarea anmnitoi brigăzile de mineri fruntaşe, rezul lei de 1 Mai şi aceasta în 10 iunie ! rat peste 1.100 de siderurgişti de la Hunedoara şi Călan, mi superiori ai Forţelor Armate Sovietice. Ei au întimpinat cu a-
lipsuri, pentru îmbunătăţirea muncii tatele obţinute, cheamă la înfăptuirea neri de la Teliuc şi Ghelar, mai mult ăe 2.000 de muncitori, plauze furtunoase apariţia în sală a conducătorilor Partidului
In vederea îndeplinirii sarcinilor puse de noi realizări. Această stare de lucruri dovedeşte ingineri, tehnicieni şi funcţionari din diferite întreprinderi din Comunist şi guvernului sovietic.
de construcţia socialistă. că biroul organizaţiei de bază nr, |0, Oraşul Stalin.
Publicînd asemenea materiale, Ia căruia îi revine sarcina să se ocu Recepţia a fost deschisă de ministrul Apărării al U.R.S.S.
Multe din gazetele de perete din mina Petrila s-a ajuns ca gazeta de pe de activitatea gazetei de perete, n-a Dorinţa de a cunoaşte mai îndeaproape diferite aspecte din mareşalul Malinovski. fn faţa absolvenţilor Academiei Mili
raionul Petroşani îşi îndeplinesc rolul oerete să fie citită cu interes de oar prea făcut acest lucru. Tov. Ştefan uriaşele realizări ale Uniunii sovietice este ilustrată şi ăe fap tare a rostit o cuvintare preşedintele Consiliului de Miniştri al
pentru rare au fost create. Avînd co menii muncii, care găsesc întotdeauna Nagy, secretarul organizaţiei de ba tul că în 8 zile de la deschidere, expoziţia sovietică a fost vi U.R.S.S., N. S. Hruşciov.
lective de redacţie formate din oameni în articolele ei îndemn spre obţinerea ză, trece zilnic pe lîngă această gaze zitată de peste 280.000 de oameni ai muncii.
rare muncesc cu simţ de răspundere, de noi succese, ajutor în înlăturarea tă de perete părăsită, fără să observe Au rostit de asemenea cuvintări reprezentanţii absolvenţi
iar colectivele de redacţie fiind îndru diferitelor greutăţi. însă articolele îngălbenite, şterse şi de IN CLIŞEU: Aspect de la deschiderea expoziţiei. lor — locotenent colonelul Greb nev şi căpitanul de rangul 11
mate permanent de organizaţiile de păşite de mult de evenimente, de viaţă. al Armatei Populare Albaneze, Kondo Elham.
partid, ele constituie mijloace impor Comitetul de partid al minei al că -SIS-
tante ale muncii politice. rui organ de presă este gazeta de pe ? Ecouri la mesajele adresate
rete „Cărbunele păcii“, îndrumă, ajută de N , So HîmşcIov
In prezent, colectivele de redacţie colectivul de redacţie (responsabil tov. Este necesar ca tovarăşii din comi
ale gazetelor de perete au mari posi Irina Sîrbu), iar acest colectiv îşi tetul de partid de la mina Lonea să conducătorilor guvernelor
bilităţi de a tpata în materialele ce le face datoria. dea o mai mare atenţie activităţii ga occidentale
publică probleme ce preocupă toate co zetelor de perete, să facă din ele un
lectivele de oameni ai muncii din în Activitate mulţumitoare are şi gaze puternic mijloc în lupta pentru mo BERLIN (Agerpreis). — TASS celor zece state pentru dezar
treprinderi şi instituţii. Dezbaterea pro ta de perete a organizaţiei de bază bilizarea celor ce muncesc la îndeplini
iedului de Directive ale Songresului de partid nr. 3 de ia mina Lonea. Bi rea sarcinilor trasate de partid şi gu anunţă: Mesajele adresate de mare. !
al jll.lea a! P.M.R.,iupta pentru în- roul organizaţiei de bază (secretar tov. vern.
făptuirea angajamentelor luate în cin Radu Lupaşcu), se preocupă de bu N. S. Hruşciov, preşedintele Con Subliniind că Uniunea Sovie
slea Congresului partidului, au consti nul mers al gazetei de perete. Tre I. POP
tuit teme deosebit de bogate pentru buie arătat insă că este prea săra siliului de Miniştri al U.R'.S.S., tică a fost nevoită să ia aceas
activitatea gazetelor de perete. că, fiecare ediţie conţinînd numai două 4 9 .3 4 8
articole. lui Macmillan, De Gaulle şi Ei- tă hotărîre datorită poziţiei
Pentru a vedea în ce măsură gaze iei economii
tele de perete de la exploatările minie Gazete de perete rămase sehower, în care se face o ana S.U.A. care nu doresc, să se ia
re Petrila şi Lonea, îşi îndeplinesc ro în urma vieţii Colectivul sanatoriului T.B.C.
lul lor, am citit în ziua de 10 iunie Geoagiu, s-a angajat să eco liză clară a situaţiei în legă măsuri radicale şi urgente de
a.c. articolele ultimelor ediţii de la cîte- Acolo unde organizaţiile de partid nomisească pînă Ia sfîrşitul a-
va din gazetele de perete de la cele neglijează îndrumarea activităţii gaze nului 196H suma de 50.000 lei. tură cu problema dezarmării şi dezarmare, ziarul arată că
două exploatări miniere, făcînd consta telor de perete, acestea nu-şi îndepli Pînă fa data de 20 iunie acest
tările de mai jos. nesc rolul, sînt doar simple table colectiv a realizat economii în se subliniază că Uniunea So „noul“ plan al Occidentîilui în
de afişaj unde se găsesc anumite valoare de 49.3-18 lei.
Unde exisfă preocupare materiale depăşite de vreme şi care vietică intenţionează să prezin domeniul dezarmării nu numai
nu mai interesează pe nimeni. Economiile au fost realizate
Gazeta da perete „Cărbunele păcii“ prin folosirea raţională a ma ...s-ar termina sala de aştep ploaie maşinile stropesc cu no te această problemă spre exa că nu conţine nimic nou, ci vă
dp la mina Petrila tratează în arti Aşa de pildă, ultima ediţie a gaze terialului şi utilajului necesar tare din halta Şteampurile-veclii, roi pereţii caselor.
colele ultimei ediţii problemele cele tei de perete a organizaţiei de bază menţinerii curăţeniei, reducerea situată pe linia C.F.f. Brad-Gu- minare sesiunii Adunării Gene deşte dorinţa S.U.A. 'de a se a-
jnai importante care stau în faţa co- nr. 2 de la mina Lonea, are 3 artico consumului de energie electrică, rabarza. NICU TRAISTARU
Jecfivuliji minei. Toate articolele sînt le din care două vorbesc despre anga recondiţionarea cu posibilităţi rale a O.N.U., atrag în mod junge la control fără dezar
axate pe îndeplinirea angajamentelor jamentele luate în cinstea zilei de 1 locale a diferitelor aparate etc. Deşi lucrările de construcţie corespondent
luate în cinstea Congresului partidu Mai, iar altul -mai proaspăt, despre au început în primăvara anului deosebit atenţia presei demo mare. y
lui, pe dezbaterea proiectului de Di întîmpinarea „Conferinţei la nivel De asemenea, s-au realizat e- 1959, sala de aşteptare n-a fost ...s-ar repara acoperişul şi ta
rective ale Congresului al III-lea al înalt“. conomii şi prin folosirea judi dată în folosinţă nici pînă în vanul magazinului „Universal“ crate din Berlin. Ziarul „Neues Acest plan, scrie „Daily Wor
P.M.R. lată cîteva din titlurile arti cioasă a materialelor de con prezent, fiind folosită drept ma aparţinător cooperativei „Mun
colelor: „In întîmpinarea celui de-al Gare colectivul de redacţie al ga strucţii la blocul de locuinţe gazie pentru materiale. citorul“ din Călan. Pentru ca Deutschland“ publică expune ker“, nu prevede măsuri prac
II Mea Congres al P.M.R.“, „Păşim cu zetei de perete, biroul organizaţiei de care se construieşte numai cu mărfurile să nu fie expuse stri
bază (secretar tov. Edmund Tecar), mijloace proprii în incinta sa TRAîAN PEEŞA căciunilor, gestionarul acestui rea mesajelor sub titlul „pu tice de dezarmare nici în prima
n-au găsit altceva mai de actualitate natoriului. magazin a fost nevoit să eva
corespondent cueze mărfurile din rafturile terile occidentale tergiversează şi nici chiar în a doua etapă.
r C. ENCIUI..ESCU peste care apa ploilor se scurge
i. GHfŢĂ ...Uniunea interraională a coo nesiingherită. dezarmarea“. Ziarul subliniază „Acesta nu este un plan de de
perativelor de consum Ilia ar
corespondenţi deschide un chioşc „Aprozar“ şi A. MOÎSE că Uniunea Sovietică nu vrea zarmare, ci un plan de perpe
la Sacărîmb. Astfel ar fi rezol
7 -0 - vată legitima cerere a minerilor corespondent să creeze doar aparenţa de tra tuare a cursei înarmărilor“.
din Sacărîmb, care în prezent
Construiesc un ...fa cofetăria din Simeria s-ar tative în problema dezarmării Reprezentanţii Angliei şi
grajd sînt nevoiţi să străbată mai găsi, în afară de cîteva sticle
.mulţi kilometri pentru a se apro cu băuturi alcoolice, îngheţată şi prin aceasta să inducă po Franţei, subliniază în continua
La 23 iunie consiliul de con şi răcoritoare, produse mult so
ducere al G.A.C. „Drum noii“ din viziona cu legumele necesare în licitate în acest sezon. poarele in eroare. Ziarul „News re ziarul, în loc să se opună
satul Bîrcea Mică a prezentat alimentaţia zilnică.
în faţa organizaţiei de partid, o M. PROTOPOPF.SCU Deutschland“ subliniază, de a- S.U.A., şi-au discreditat ţările
informare privind stadiul lu DUMITRU L'.UCA
crărilor la construcţia grajdului corespondent semenea, că în mesajele sale prin faptul că au renunţat la
pentru bovine. Din informare a corespondent
reieşit că deja au fost termina ...gospodarii oraşului Brad adresate lui Macmillan, De propriile lor propuneri, de în
te fundaţiile, a fost procurat ...din partea întreprinderii de n-ar mai admite ca pereţii ca
materialul lemnos şi s-a tran selor şi gardurile să fie folosite Gaulle şi Eisenbower, preşedin dată ce Uniunea Sovietică a
sportai varul necesar. gospodărie orăşenească Alba lu- drept aîlşier. Pentru afişaj să
Succesul artiştilor polosiezi la Deva iia ar exista mai mult interes se confecţioneze panouri sau afi- tele Consiliului de Miniştri al venit în întîmpinarea lor.
Cu acest prilej consiliul de pentru întreţinerea curăţeniei la şiere cilindrice din beton. De a-
conducere al gospodăriei s-a an semenea, ar fi bine să se insta U.R.S.S. cere să se privească cu ROMA. — Corespondentul A-
gajat să termine construcţia hotelul din Alba iulia. Pasagerii leze coşuri de hîrtii pe străzile
In cadrul schimburilor cjilturale, ţa lor cinci Basta care au executat cu grajdului respectiv pînă la da oraşului, să se folosească zilnic seriozitate situaţia creată în le gerpres transmite: întreruperea
ra noastră găzduieşte in prezent un rajoase salturi la basculă. Artistul ta de 1 noiembrie a.c. ce trec prin acest hotel sînt cisterna pentru stropitul străzi
colectiv de artişti de circ din R.P. Po Scepenşki a cucerit publicul prin echi lor şi să se îngrijească cu mai gătură cu problema dezarmării. lucrărilor Comitetului de la Ge
lonă. Cu prilejul turneului ce-1 între libristica ce a făcut-o cu un complex ). OLARU nemulţumiţi de felul cum esie multă atenţie parcul din centru!
prind prin ţara noastră, artiştii de circ de sticle şi pahare iar Krawscova şi menţinută curăţenia aici. oraşului. In acest fel, oraşul Ziarul „Neue Zeit“ arată că neva a celor zece state pentru
din R.P. Polonă au poposit cîteva zile Truskowski au stîrnit admiraţia pen corespondent Brad ar avea un aspect mai fru Occidentul, nedorind să între dezarmare în urma sabotării de
in oraşul Deva, unde au prezentat o tru dresura de urşi şi respectiv dresu ...Sfatul popular ai comunei mos, mai plăcut. prindă nici un fel de acţiuni către occidentali a tratativelor
serie de spectacole ce Srau bucurat de ra mixtă de urs, porumbei, pisică, co modelaj, se remarcă Victoria concrete în problema dezarmă de dezarmare este comentată
un deosebit succes. coşi, dihor şi oaie. Bozdoc din clasa a V-a B a Şco Teiuş ar lua măsuri pentru re P. M. HULUBEI rii, face infructuoasă continua de majoritatea ziarelor italiene
lii pedagogice (basorelieful „In rea tratativelor de ia Geneva. de marţi.
Evoluţia artiştilor polonezi, plină de Spectacolu] oferit de artiştii polonezi mină“), Ladislau Banyai din pararea străzii ce duce de la corespondent
graţie şi de vigoare, a fost urmărită în oraşul Deva a prilejuit o caldă ma clasa a V-a a Şcolii pedagogice gară în centru! comunei. Strada Puterile occidentale, scrie zia Ziarul „Unita“ publică un e-
cu multă admiraţie şi răsplătită cu nifestare de prietenie şi admiraţie pen (modelajul „Tractor cu şeni rul „Tribune“, au împiedicat diterial intitulat „Ruptură ta
vii aplauze. Măiestria, graţia şi cu tru arta artiştilor de circ din Varşovia. le“) şi loari Bogdan din clasa a fiind plină cu gropi, în timp de discutarea serioasă a problemei Geneva în urma sabotajului a-
rajul cu care au fost executate de că Vl-a a Şcolii pedagogice, (ba dezarmării îp Comitetul celor merican“ în are subliniază că
tre actorii lan ici; şi Glawsky planşa In zilele ce urmează artiştii polonezi sorelieful „Vagonetar în mi zece şi în prezent această pro propunerile în cadrul Comitetu
aeriană ţinută în dinţi, elasticitatea ac vor prezenta spectacolul „O seară (â nă“). blemă trebuie discutată în ca lui au venit numai din partea
triţei Vitoldini, precum şi evoluţia ce Varşovia" în oraşul Hunedoara unde drul sesiunii Adunării Gene ţărilor socialiste. „In acest timp
lor 5 Kozlowsky, echilibrişti muzicali, va evolua şi celebra trupă de artişti Nu putem să nu amintim a- rale a O.N.U. — scrie ziarul — occidentalii
au cucerit admiraţia şi entuziasmul liliputani „Anitas“. cuarela după natură a elevei au Încercat să transforme lu
spectatorilor. Livia Hălălaie din anul al II- LONDRA (Agerpres). — Zia crările comitetului într-un de
De asemenea între 7 şi II iu n'e jr- lea al Şcolii pedagogice, intitu rul oamenilor muncii din An cor fals menit să înşele buna
O adevărată revelaţie a produs evo tiştii de circ din R.P. Polonă vor lat „Doniţe“ şi desenul în creion glia, „Daily Worker“ aprobă în- credinţă a popoarelor. Prin ges
luţia cetor trei acrobaţi Lidu şi a ce prezenta spectacole în oraşul Alba „Pionieri pe şantierul de con trutotul hotărîrea guvernului so tul lor, reprezentanţii ţărilor so
Iulia. strucţii“ al elevului Adam Fe- vietic de a-şi întrerupe partici cialiste au pus capăt jocului
renez din clasa a Vil-a de la parea Ia lucrările Comitetului murdar al reprezentanţilor oc
şpoaia maghiară.
cidentali.
De remarcat la toate aceste
EXPOZIŢIE lucrări este orientarea creaţiei aparate electrice şi optice, pen frumoase ierbare, iar insectare de alte eleve îndemînatice. Ziarul „Paese Sera“ de luni
spre activităţile patriotice ale tru executarea cărora eievii au le prezintă diverse insecte, ca Iniţiativa secţiei de învăţă scrie că „în urma sabotării sis
Secţia de învăţămînt şi cul a Şcolii medii „Decebal“. Fru pionierilor şi şcolarilor, spre apelat la cunoştinţele teoretice re de asemenea au fost studia tematice de către americani a
tură a Sfatului popular din o- moase aprecieri se cuvin şi a- activitatea practică. Faptul că asimilate la orele de curs. Ele te la orele de curs. Cele mai mînt şi cultură a Sfatuiui popu lucrărilor Comitetului celor zece
raşul- Deva a deschis în ziua de cuarelelor: „Strînsul fierului elevii în creaţia lor oglindesc vul Ştefan Gruja din clasa a îngrijite insectare le-au expus lar din oraşul Deva de a or state de la Geneva reprezen
27- iunie a.c. o expoziţie şcola vechi“, de Marchiza Barbu din munca, este o dovadă a educa Xl-a a Şcolii medii maghiare a elevii Ion Tudoran şi Constantin ganiza o astfel de expoziţie tanţii ţărilor socialiste au fost
ră de sfîrşit de an, la care şi-au clasa a iX-a B de la Şcoala me ţiei sănătoase primite în şcoa confecţionat macheta unei ma Moţoc din clasa a Vl-a B de este meritorie. Ea reflectă o- nevoiţi să părăsească comitetul
adus contribuţia şcolile elemen die „Dr. Petru Groza“ şi „înfru lă, o dovadă a orientării artei şini de tăiat lemne, acţionată de la Şcoala pedagogică. Emilian rientarea sănătoasă a elevilor şi să supună Adunării Generale
tare şi medii din localitate. museţăm oraşul“ de Silvia Lă- lor spre un bogat conţinut de un motor electric, construcţie Preda din clasa a V-a de la spre aplicaţii practice, spre a O.N.U. discutarea problemei
daru din clasa a Vil-a a Şcolii idei. proprie. De aptitudini în dome Şcoala pedagogică a expus un activităţi care îmbină cunoştin dezarmării. In cadrul Adunării
Locuitorii oraşului vor putea medii „Decebal“. niul tehnicii dă dovadă şi pio frumos ierbar. ţele teoretice cu cele practice. Generale a O.N.U. vor putea
viziona zilnic între orele 9-13 Un loc important în expoziţie nierul Ion Iiie din clasa a Vl-a Lucrările executate în cadrul participa la dezbateri şi alte
şi 17-19, pînă la data de 3 Exponatele secţiei de artă îl ocupă lucrările executate de de la Şcoala pedagogică, unul Tot la această secţie sînt ex orelor de politehnizare a învă ţări. In felul acesta răspunderea
iulie a.c., roadele strădaniei e- plastică de pe lîngă Şcoala e- elevi în cadrul orelor de poli- din harnicii membri ai cercului puse pianşe cum s în t: „Com
levilor din anul şcolar ce de cu- lementară de muzică oglindesc tehnizare a învăţămîntului. Sînt de radio de pe lîngă casa pio poziţia chimică şi schimbarea ţămîntului precum şi în cadrul pentru rezolvarea problemei de
rînd a luat sfîrşit. talentul şi priceperea micilor expuse diferite obiective de uz nierului. El a prezentat la ex dinţilor“ executată de elevul diferitelor cercuri de activităţi zarmării va sta in faţa tuturor
desenatori, precum şi atenţia şi casnic, confecţionate din lemn, poziţie bobine pentru unde Mircea Lac din anul I al şco practice, pe lîngă faptul că statelor lumii“.
In cadrul expoziţiei sînt pre îndrumarea ce li se acordă de precum şi piese din metal, de scurţe la aparatele de radio lii pedagogice, „Metamorfoza
zentate pe secţii diferite lu către cadrele de specialitate ce la cele mai simple, cum sînt confecţionate de el, precum şi lăcustei“ semnată de eleva Vio fixează mai bine cunoştinţele TOKIO (Agerpres). — TASS
crări practice. Aşa, de pildă, pe activează la această şcoală. făraşe, ciocane, dornuri etc , la un aparat electric pentru co rica Isopenco din clasa a Vl-a teoretice, au darul de a sădi anunţă : Puterile occidentale
un perete sînt expuse cele mai Dintre lucrările ce aparţin a- piese care cer precizie, cum piat fotografii. Elevul Ion Ma B a Şcolii pedagogice şi altele. în sufletul elevilor dragostea au arătat încă odată lipsa lor
reuşite desene executate de că cestei şcoli, remarcăm pe cele sînt diferite compase a căror rian a construit un aparat de
tre elevi în anul şcolar 1959- ale elevului Ioan Kosti din cla îmbinare necesită precizie de mărit fotografii şi un aparat de Sînt prezentate de asemenea pentru munca productivă, pen de dorinţă de a rezolva proble
1960. Pot fi apoi văzute lucrări sa a iV-a a Şcolii pedagogice zecimi de milimetri. radio cu galena. Un frumos a- un însemnat număr de semin- tru ştiinţă şi tehnică, precum ma dezarmării generale şi to
ale elevilor ce frecventează sec care vădesc mijit talent în îm parat de radio cu galena — în ţare. şi pentru lucrări de artă.
ţia de artă plastică de pe lîngă binarea culorilor (cum este ca De asemenea, sînt prezentate construcţie — este expus şi de tale — aceasta este concluzia
Şcoala elementară de muzică, zul Ia acuarelele reprezentînd către eleva Iakos Eva din cla Lucrările executate în cadrul Preocuparea elevilor pentru la care a ajuns opinia publică
lucrări practice executate în a- natură moartă) şi expresivitate sa a Vlî-a de la Şcoala peda casei pionierilor sînt cele care
telierele de t.împlărie şi meca în compoziţie de mişcare (acua gogică. atrag în mod deosebit pe ama lucrările practice dau învăţă japoneză aflxnd de încetarea ac
nică, precum şi planşe, seminţa- rela reprezentînd şantierul de toarele de cusături, broderii şi mîntului un conţinut concret, tivităţii Comitetului celor zece
re, ierbare, insectare etc. instalare a conductelor de gaz Toate aceste lucrări oglindesc alte confecţii ornamentale şi folositor, îi ajută pe elevi să state pentru dezarmare de la
metan). Elevul Florin Gavril grija şcolii din statul nostru vestimentare. Mîinile harnice găsească raţiunea elementelor Geneva.
Roadele activităţii elevilor din ciasa a V-a de la Şcoala democrat-popular pentru edu ale pionierelor au dovedit că
care frecventează Casa pionie carea tinerei generaţii în spiri pot crea lucruri frumoase şi teoretice, foloasele şi necesita Vina pentru eşecul lucrărilor
rului sînt prezentate şi ele cu medie „Decebal“, care s-a re tul dragostei faţă de muncă, folositoare. Dantelele executate
multă grijă într-un colţ al ex marcat la expoziţia pe ţară a faţă de ştiinţă şi tehnică. de Maria Vraci din clasa a V-a tea acestora în activitatea de comitetului revine ţărilor occi
poziţiei. elevilor — primind diploma de de la Şcoala pedagogică, cusă
onoare pentru acuarela „La pes Executînd cu mîinile lor di turile elevei Olga Popescu din producţie. De asemenea, acti- dentale, declară ziarul burghez
Primele exponate cu care face cuit“ — expune cu acest prilej ferite aparate şj piese, elevii clasa a Ill-a B de la Şcoala me
cunoştinţă vizitatorul sînt plan un desen în creion foarte reu îşi verifică în practică cunoş die „Decebal“ precum şi fru vînd în diferite cercuri de lu „Mainiţi“. in ciuda faptului că
şele de desen tehnic, ornamen tinţele lor şi sint atraşi de mun moasele dantele ale elevelor
tal, desen după natură etc. A- şit (natură moartă) precum şi ca productivă de creare a bu Maria Crişan şi Maria Faur din crări practice, ei îşi pot găsi Uniunea Sovietică a făcut con
tenţla vizitatorilor este atrasă o compoziţie în acuarelă. Tot nurilor materiale. clasa a Ill-a a Şcolii elementare
aici se poate vedea acuarela e- din Viile noi dovedesc hărnicia mai uşor înclinaţiile, se pot o- cesii importante occidentului, a
din prima clipă de precizia cu Ip.vei Dorina Călin din clasa a Exponatele secţiei de ştiinţe şi dragostea lor pentru trebu
care este executată planşa „Sec V-a de la Şcoala medie „Dece naturale oglindesc şi ele preo rile gospodăreşti. i'ienta mai bine spre o meserie prezentat noi propuneri con
ţiune înclinată prin con care bal“, reprezentînd pionieri la cuparea elevilor pentru apro
taie ambele generatoare“ unde muncă obştească. fundarea cunoştinţelor teoreti Multă plăcere oferă vizitato folositoare, îşi pot găsi mai u- structive pentru dezarmare, oc
este obţinută elipsa la mărime ce şi verificarea lor în practi rilor admirarea lucrului de mi şor locul în societate.
naturală, executată de elevul Dintre elevii pasionaţi de că. Aşa, de pildă, plantele stu nă ornamenta] reprezentînd doi cidentul s-a rezumat la tăcere
Virgil Zaharia, din clasa a X-a diate la orele de botanică sînt fluturi coloraţi, executat de
colecţionate de către elevi în eleva Ceorgeta Hossu şi şor- Desigur acest domeniu al ac şi în sfîrşit a respins definitiv
ţuleţele şi bluzele confecţionate
tivităţilor practice al şcolarilor propunerile sovietice, scrie zia
este la primii paşi încă, dar a- rul.
tenţiâ ce i se acordă din partea Preşedintele Comitetului ja
secţiei de învăţămînt şi din ponez pentru apărarea păcii,
partea cadrelor didactice, pre Hirano, a declarat că în timp
cum şi dragostea ce-o manifes ce Uniunea Sovietică prezenta
tă elevii pentru aceste activi noi propuneri cu privire la de
tăţi, dau convingerea că anii ce zarmare, S.U.A. declară starea
vin vor înregistra succese din de alarmă la bazele lor mili
ce în ce mai frumoase în acest tare, răspîndite în întreaga lu
domeniu al orientării elevilor me, convoacă conferinţe ale
spre producţie. membrilor alianţelor agresive,
•* D. GRîCOVEANU efectuează jnanevre militare.