Page 107 - 1960-06
P. 107
P a g . r4 •DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1715
Uniunea Sovietică cere ca a XV-a uÁXítneXB ş iiri •>xülimAAe ş±iri •juiiim ele ş iiri •iiliimjalB ş tiri
sesiune a Adunării G enerale a ©JV.IL
să dezbată problem a d e z a rm ă rii
NEW YORK (Agerpres). — TASS tembrie 1959, a pregătit pentru con Guvernul sovietic nu putea admite
anunţă: La scrisoarea adresată de A. ferinţa la nivel înalt de la Paris noi ca participarea Ia lucrările Comitetului
A. Gromîko secretarului general al propuneri în problema dezarmării ge celor zece a Uniunii Sovietice, a cărei
O.N.U. a fost anexată următoarea no nerale şi totale. sinceră dorinţă de dezarmare este în N . S . Hruşciov a avut întâlnire F e d e ra ţia M ali va
tă explicativă: deobşte cunoscută, să servească drept
Uniunea Sovietică a mers în întîm- paravan pentru a ascunde în faţa po
Guvernul Uniunii Republicilor So pinarea dorinţelor puterilor occidentale
vietice Socialiste consideră necesar ca în mai multe probleme importante. poarelor adevăratele fapte ale puteri cu Rajendra Prasad devenii m e m b ra a
Adunarea Generală să examineze pro Printre altele s-a ţinut seama întru- lor occidentale, care nu au nimic co
blema importantă şi urgentă „Gu pri totul de dorinţa Franţei de a se in
vire la dezarmare şi la situaţia înde terzice şi distruge în primul rînd mij mun cu dezarmarea. NEW YORK 29 (Agerpres). mului şi a imperialismului, apro
plinirii rezoluţiei din 20 noiembrie 1959 loacele de transport al armelor nu —j TASS anunţă: La 28 iunie pierea nestăvilită a zilei cînd
a Adunării Generale în această pro cleare. Uniunea Sovietică, ca şi celelalte MOSCOVA 29 (Agerpres). — re s-a înapoiat ia Moscova din a avut loc o şedinţă a Consiliu întregul continent african va fi
blemă“. călătoria tăcută prin Uniunea lui de Securitate, convocată liber. Uniunea Sovietică a spus
Deşi deţine superioritatea în ce pri ţări socialiste participante la lucrările TASS anunţă i In după-amiaza Sovietică. pentru examinarea cererii gu Sobolev, manifestă cea mai sin
In septembrie 1959, Uniunea Sovie veşte mijloacele cele mai moderne şi Gomitetului celor zece s-au văzut puse zilei de 29 iunie, N. S. Hruş vernului Federaţiei Mali ca a- ceră simpatie şi cea mai pro
tică a prezentat la O.N.U. un program eficiente de transport al armelor nu Intre şeful guvernului sovie cest nou stat independent din fundă înţelegere faţă de toate
de dezarmare a cărui înfăptuire ar în cleare, Uniunea Sovietică a declarat în faţa unui fapt — în faţa văditei lip- ţ ciov, preşedintele Consiliului de tic şi înaltul oaspete din In Africa să fie primit în Organi popoarele care în diferite părţi
semna lichidarea tuturor mijloacelor de că este gata ca, încă în prima etapă zaţia Naţiunilor Unite. La şe ale globului pămîntesc luptă
război şi ar asigura astfel o pace a dezarmării să interzică şi să distrugă se de dorinţă a participanţilor occiden Miniştri al U.R.S.S. a avut o dinţa Consiliului de Securitate pentru libertatea şi indepen
rrainică pe pămînt. toate mijloacele de transport la ţintă a luat cuvîntul reprezentantul denţa lor, pentru dreptul legi
a! armei nucleare, inclusiv rachetele tali la lucrările acestui comitet de a întâlnire la Kremlin ou preşedin dia a avut loc o convorbire cor U.R.S.S., A. A. Sobolev. tim de a-şi hotărî soarta. Salu
In urma examinării propunerilor so balistice intercontinentale. tând sincer naşterea unui nou
vietice, la 20 noiembrie 1959 Aduna- rezolva problemele dezarmării. Ele tele Indiei Rajendra Prasad, ca dială. După ce a amintit că în acest stat independent în Africa, oa
roa Generală a O.N.U. a adoptat în Venind în- întîmpinarea dorinţelor an Consiliul de Securitate se menii sovietici urează cu căldu
unanimitate o rezoluţie în care guver puterilor occidentale, Uniunea Sovie s-au văzut puse în faţa lipsei de do re » ; întruneşte pentru a treia oară ră popoarelor din Mali mari
nele sînt chemate să depună toate e- tică a expus în mod amănunţit în rinţă a puterilor occidentale de a du în vederea examinării proble succese în întărirea independen-:
forturile în vederea rezolvării construc noile sale propuneri principii de orga mei primirii unor noi state a- ţei şi democraţiei lor, în asi
tive a problemei dezarmării generale nizare a unui control internaţional efi ce tratative serioase în problema de Poporul francez cere fricane în O.N.U,, Sobolev a de gurarea prosperităţii lor.
şi totale, ceea ce dădea temei să se cient asupra măsurilor de dezarmare. zarmării. Se pune întrebarea — se poa clarat : Crearea de noi state in
spere că în ce priveşte dezarmarea vor Guvernul sovietic a ţinut seama, de dependente pe continentul afri Consiliul de Securitate a spri
fi obţinute, în sfîrşit, rezultate con asemenea, de considerentele exprimate te admite ca tratativele într-o problemă soluţionarea paşnică can constituie un fenomen re jinit în unanimitate rezoluţia
crete. de partenerii U.R.S.S. la tratative pri atît de importantă pentru toate po franco-tunisiană care cuprinde
marcabil al zilelor noastre, ca recomandarea către Adunare^
poarele ca dezarmarea, sau mai pre a problemei algeriene Generală a O.N.U. de a primi
cis — aparenţa unor astfel de trata re ilustrează marile succese în Federaţia Mali în Organizaţia1
Naţiunilor Unite.
tive, să fie folosite drept paravan pen PARIS 29. Corespondentul A- care au participat muncitori răs- lupta de eliberare a popoarelor
tru camuflarea politicii de pregătiri mi gerpres anunţă: La 28 iunie, punzînd apelurilor comune ale
litare şi de intensificare a cursei înar dată aleasă de către Comitetul Centralelor sindicale, Confedera Africii de sub jugul colonialis-
mărilor dusă de cercurile militariste din francez de coordonare a acţiu ţia Generală a Muncii, Confede
unele ţări occidentale ? nilor pentru pace în Algeria, în raţia franceză a muncitorilor
diferite regiuni ale Franţei au creştini şi Force Ouvriere.
Guvernul sovietic nu putea fi de a-
cord ca Comitetul celor zece să fie
Uniunea Sovietică nu numai că a vind măsurile de menţinere a păcii şi folosit în asemenea scopuri. Ga atare, avut loc o serie de manifestări In provincie, potrivit ştirii so Declinul Holy
prezentat un plan care indică o cale securităţii în condiţiile dezarmării ge guvernul sovietic a întrerupt partici in sprijinul soluţionării proble site în seara de marţi, au avut
clară de rezolvare definitivă a proble nerale şi totale. parea sa la discuţiile sterile din Co mei algeriene pe calea tratative loc reuniuni şi manifestaţii fa LONDRA 29 (Agerpres). — Declinul Holywoodului se ma<
mei dezarmării, dar a adus şi o sub mitetul celor zece şi adresează secre lor. Melun şi Fontainebleau, unde Sub titlul „Tristeţe la Holy- nifestă nu numai prin scăderea'
stanţială contribuţie practică la cauza Cum au răspuns puterile occidentale tarului general al O.N.U. cererea ca delegaţii ale muncitorilor fero wood“, ziarul londonez „Finan producţiei globale de filme, ci
dezarmării. Fără a aştepta încheierea reprezentate în Comitetul celor zece problema dezarmării şi a situaţiei în îndată după anunţarea acestor viari s-au prezentat Ia primăriile cial Times“ relatează că difi şi prin practica companiilor ci
unui acord internaţional de dezarmare, la noile propuneri ale Uniunii Sovie deplinirii rezoluţiei din 20 noiembrie manifestaţii, acum cîteva zile, locale prezentând rezoluţii prin cultăţile economice în care se nematografice de a-şi realiza1
Uniunea Sovietică a hotărît la înce tice ? 1959 a Adunării Generale în această Comitetul francez pentru coor care se cerea rezolvarea proble află Holywoodul de la începu filmele în afara graniţelor Sta
putul anului 1960 să reducă din nou problemă să fie prezentată spre exa donarea acţiunilor pentru pace mei algeriene pe calea tratati tul acestui an nu au trecut nici telor Unite. Acest fapt a făcut
unilateral forţele sate armate cu o In ceea ce le priveşte, S.U.A. şi ce minare următoarei sesiuni a Adunării în Algeria a dat publicităţii un velor, la Bezieres, Chalons-Sur- în perioada care a urmat după ca uniunile sindicale reprezen
treime. lelalte puteri occidentale nu numai că Generale a O.N.U. apel în care cerea populaţiei să Marne, etc. In uzine şi fabrici reglementarea grevei actorilor tând 24.000 salariaţi angajaţi
nu au făcut nici un pas pentru a veni se reunească cu calm, acolo un din localităţi ca Marcoule (un din luna ianuarie. în industria filmului să protes
In prezent această hotărîre este tra în întîmpinarea poziţiei Uniunii So Uniunea Sovietică a fost şi rămîne de condiţiile vor permite, pentru de se află o centrală atomică teze pe lingă principalele stu
dusă în viaţă. Aşadar, în ceea ce o vietice, dar au făcut totul pentru a adeptă consecventă a tratativelor între a-şî manifesta hotărîrea de a franceză), Cahore (în departa Datorită acestor dificultăţi, diouri cinematografice împotri
priveşte, Uniunea Sovietică a făcut tot împiedica o discutare concretă a noi state în problema dezarmării, ea este mentul Lot), Tulle (departamen cele 8 principale studiouri cine va acestei practici. Mai grav
posibilul pentru a contribui la înfăp lor propuneri sovietice, care ţin seama gafa să participe şi de acum înainte lupta în vederea soluţionării tul Coreze) etc. au avut loc matografice din Holyvvood, n-au este faptul că nici în viitorul
tuirea rezoluţiei Adunării Generale a în mare măsură de dorinţele puterilor juste a problemei algeriene. Răs- greve demonstrative şi mitinguri produs în acest an decît 9 fil apropiat nu se întrevăd posî-:
O.N.U. cu privire la dezarmare şi pen occidentale. Mai mult decît atît, re- Ia tratative. Dar ea se pronunţă pentru punzînd acestui apel, în cursul unitare ale muncitorilor aparţi- me. Astfel, studiourile uneia din bilităţi de ieşire din acest im
tru a crea premise mai favorabile în curgînd Ia nesfîrşite tergiversări şi tratative care să contribuie la o exa după-amiezii de marţi la Paris, nînd diferitelor sindicate care au tre cele mai mari companii ci pas. Din contră, continuarea!
vederea desfăşurării cu succes a tra sustrăgîndu-se de la examinarea fon în curtea interioară a Sorbonei adoptat rezoluţii în sprijinul tra nematografice americane, „Me grevei autorilor de scenarii de
tativelor în Comitetul celor zece state. dului problemelor dezarmării, au mers minare concretă şi rodnică a problemei a avut Ioc o adunare organizată tativelor pentru a se pune capăt tro Goldwyn Mayer“, se află în clarate în luna ianuarie a.e.,
pe linia torpilării tratativelor în ca dezarmării, nu pentru discuţii goale de diferitele comitete de studenţi, războiului din Algeria. „totală inactivitate“, ceea ce re în legătură cu refuzul compa
Din păcate, însă tratativele din Co drul comitetului. de conţinut. niilor de a satisface revendică-:
printre care comitetul studen fn timp ce autorităţile franceze prezintă cea mai izbitoare ilus rile acestora în ceea ce priveş
mitetul de dezarmare al celor zece Practica activităţii Comitetului celor Guvernul sovietic îşi exprimă spe au interzis desfăşurarea oricăror trare a decăderii Holywoodului,
zece a arătat că S.U.A. şi celelalte ranţa că discutarea problemei dezarmâ- ţilor comunişti, în sprijinul tra adunări în problema Algeriei, în subliniază ziarul. Firma a în te participarea lor Ia benefi
state nu au justificat speranţele pe puteri occidentale care au luat parte la rii la următoarea sesiune a Adunării special Congresul naţional pen ceput anul acesta turnarea doar
tratativele din cadrul acestui organism Generale a O.N.U. — forul în care a tativelor pentru rezolvarea pro a două filme faţă de 10 filme ciile obţinute prin vînzarea fil
care şi le-au pus în ele popoarele. în mod vădit nu doresc nici interzi fost adoptată rezoluţia cu privire la turnate în prima jumătate a
cerea şi distrugerea armelor nucleare blemei algeriene. anului trecut. O altă firmă, melor către posturile de televi
Care este cauza acestei situaţii ? „Columbia“, a început anul a-
Mitinguri au avut loc în cesta turnarea a 5 filme faţă ziune accentuează perspectivele
de 14 filme produse în etapa
Cauza este că, după cum o arată în nici lichidarea armatelor, nici lichidarea dezarmarea generală şi totală — va cursul după-amiezii la centralele tru pace în Algeria care trebuia corespunzătoare a anului 1959. sumbre micşorînd şansele de re
treaga desfăşurare a tratativelor, gu bazelor militare de pe teritorii străine. contribui la traducerea în fapt a ideii de gaz şi electricitate' din subur să aibă Ioc Ia 12 iunie, Ia 27 dresare economică a cetăţii fil
In felul acesta, poziţia puterilor oc
vernele S.U.A. şi celorlalte puteri oc cidentale a determinat sterilitatea to'- nobile şi profund umane a dezarmării. biile pariziene Vitry şi Ivry, Ia iunie în oraşul Lille a avut Ioc mului american.
cidentale care acţionează mînă în mină tală a lucrărilor Comitetului celor zece o adunare a reacţionarilor fran
nu au manifestat dorinţa de a ajunge In Japonia continuă lupta cezi care se pronunţă împotriva
ia o înţelegere asupra înfăptuirii vre In aceste condiţii, preşedintele Con împotriva tratatului militar cu S, U. A. autodeterminării Algeriei. Orga
unor măsuri reale de dezarmare. In siliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. nizatorii acestei adunări au de
loc de aceasta, ele au încercat să Hruşciov, a adresat personal condu clarat pe un ton de emfază că
„interzicerea guvernamentală nu
cătorilor guvernelor Marii Britanii,
tragă comitetul la discutarea propu Franţei, S.U.A., Italiei şi Canadei me TOKIO 29 (Agerpres). Agen 20-a acţiune comună de luptă se referă la adunarea respecti S©®psii wisdtel laşi Hllesi t a l l e s
nerilor lor de control şi inspecţie fără saje în care se cere insistent să se ţia Kiodo relatează că la 28 iu împotriva „Tratatului de secu- vă“.
dezarmare. Puterile occidentale repre examineze cu toată seriozitatea situa nie a avut ioc la Tokio o şedin 1itnte".
zentate în Comitetul celor zece au ţia creată în Comitetul celor zece state. ţă a Consiliului Naţional de La adunare au luat parte ul-
căutat în felul acesta să obţină nu luptă împotriva Tratatului de se Consiliul va mobiliza peste tracolonialişti din tot departa
Guvernul sovietic este nevoit să con curitate japono-american. la ca 200.000 de cetăţeni care vor lua mentul nord precum şi fostul
state că s-a creat o situaţie inadmisi parte la acţiunile de protest din ministru Jacques Soustelle, unul 1st F r a r d f a
dezarmare sub control internaţional, bilă ; Comitetul care fusese însărci re s-au discutat acţiunile de lup 2 iulie de Îa Tokio. din inspiratorii colonialiştilor
cum au propus U.R.S.S. şi multe alte nat să examineze cea mai importantă şi tă imediate ale poporului împo Consiliul a hotărît de aseme care nu numai că a criticat po- PARIS 29 (Agerpres). — Ziarul „In recentele sale declaraţii pe oare
ţări, ci un control asupra înarmărilor. cea mai urgentă problemă a relaţiilor In triva „Tratatului de securitate“ nea să intensifice lupta împo litic7a autodeterminării AlgerViei, „l’Humanité“ publică un articol inti Allen Dulles le-a făcut în comisia se
ternaţionale contemporane, a lucrat după „ratificarea“ lui. triva bazelor militare americane ci a şi ameninţat cu răsturna tulat „De ce a sosit în Franţa Allen natului american, se spune în articol,
Dorind o cotitură în rezolvarea pro vreme îndelungată în gol, nefiind în şi în special a avioanelor de rea guvernului dacă ei nu vor Dullés, şeful serviciului american de el a încercat după cum se ştie, să jus
blemei dezarmării, guvernul sovietic, S-a hotărît ca la 2 iulie să spionaj „U-2“ din Japonia şi să spionaj ?“, în care demască adevăra tifice zborurile de spionaj deasupra
aibă loc în întreaga ţară mitin teritoriului Uniunii Sovietice. El a fost
dezvoltîndu-şl programul prezentat In stare să cadă de acord asupra niciu- guri şi demonstraţii de protest ceară retragerea lor de pe teri renunţa la promovarea acestei tele scopuri ale vizitei în Franţa a iniţiatorul campaniei pentru reluarea
spionului american nr. 1“. acestor zboruri desfăşurată într-o serie
Adunarea Generală a O.N.U. „în sep nei probleme practice a dezarmării. care vor face parte din cea de-a toriul japonez. politici.
de publicaţii americane de pildă în
„Devotamentul tată de leninism— portantă a tuturor statelor socia niîestul păcii, adoptate la Con aliniază sub steagul marxism-le. revista „United States News and World
liste şi acest fapt s-a manifes sfătuirea de la Moscova, în a- riinismului, cînd pentru pace Report“. In orice caz, Allen Dulles con
chezăşia victoriilor' viitoare tat cu mare forţă la Congresul nul 1957. luptă nu indivizi izolaţi, ci po sideră că în momentul de faţă este
de Ia Bucureşti. Bizuindu-se pe poare şi state întregi, oameni cu necesar să se intensifice acţiunile de
Articol de fond din ziarul „P R A V D A “ ajutorul reciproc şi sprijinul Concluziile congreselor al diferite vederi şi convingeri po spionaj îndreptate împotriva Uniunii
prietenesc, ţările socialiste merg XX-lea şi a! XXI-lea ale litice. Sovietice şi ţărilor de democraţie popu
MOSCOVA — Agenţia TASS materiale — sfera hotărîtoare a cialist, a unităţii şi coeziunii cu încredere înainte. Conducerea P.C.U.S., Declaraţia şi Manifes lară de pe teritoriile unor ţări cum
transmite articolul de fond al activităţii omeneşti. mişcării comuniste internaţiona pricepută şi elastică de către tul păcii exercită o înrîurire ho Forţa partidelor comuniste şi
ziarului „Pravda“ din 27 iunie le. In cuvîntările delegaţilor la partidele marxist-leniniste, gos tărîtoare şi binefăcătoare asu muncitoreşti constă în pricepe sînt Norvegia, Germania occidentală,
1960, intitulat „Devotamentul Experienţa extrem de bogată Congres, în cuvîntările de salut podărirea socialistă, fundamen pra dezvoltării mişcării comu rea de a aplica în mod creator
faţă de leninism — chezăşia a construcţiei socialiste din ale reprezentanţilor partidelor niste şi muncitoreşti internaţio teoria revoluţionară, de a studia precum şi Franţa. Allen Dulles inten
victoriilor viitoare“, în care se U.R.S.S. şi din celelalte ţări su frăţeşti s-a oglindit deplina uni tată din punct de vedere ştiinţi nale. profund viaţa şi de a trage con
spune între altele: rori confirmă cu toată vigoarea tate de vederi a partidelor mar fic, constituie chezăşia noilor cluziile juste care sînt folositoare ţionează să folosească în acest scop
adevărul incontestabil că izvorul xist-leniniste în problemele de succese politico-economice ale Uniunea Sovietică, toate ţările cauzei generale a comunismului.
Sub influenţa binefăcătoare a victoriilor în lupta pentru socia cea mai mare importanţă ale ţărilor socialiste. Politica justă lagărului socialist, dovedesc bazele americane şi staţiile radar pe
ştiinţei marxist-leniniste veşnic lism îl constituie devotamentul construirii socialismului şi co în domeniul dezvoltării econo prin fapte concrete popoarelor Cine nu înţelege acest lucru, a-
vii, în continuă dezvoltare, miş nestrămutat faţă de marea în munismului, ale mişcării comu mice, iată principala condiţie întregii lumi ataşamentul lor cela nu are încredere în forţa care Statele Unite le au în ţara noa
carea muncitorească internaţio văţătură marxist-leninistă, tra niste internaţionale şi actualei pentru victoria socialismului şi faţă de ideea coexistenţei paşni şi posibilităţile creatoare ale cla
nală acumulează experienţă, do- ducerea consecventă în viaţă a situaţii internaţionale. Partici comunismului nu numai în anu ce între state. Demascînd unel sei muncitoare, acela subaprecia- stră“.
bîndeşte o forţă nouă. Marxism- principiilor leniniste ale inter panţii Ia Congres au ascultat mite ţări în parte, ci şi în cadru!
leninismul este un izvor nesecat naţionalismului proletar, întări cu uriaşă însufleţire cuvîntarea întregului sistem mondial socia tirile aţâţătorilor la război, înfie ză tăria lagărului socialist, nii Criza din îndusfrîa
de energie şi inspiraţie pentru rea continuă a unităţii şi coeziu convingătoare, profundă şi plină list. rând acţiuniie provocatoare ale observă marea forţă de atracţie
masele muncitoare, o busolă si nii ţărilor lagărului socialist — de conţinut a Iui N. S. Hruşciov, imperialiştilor americani care a socialismului care îşi demon meiaîurgică
gură şi de nădejde, după care bastionul principal al păcii în şeful delegaţiei P.C.U.S. Această In cuvîntările rostite la Con au zădărnicit conferinţa la nivel strează din ce în ce mai deplin
se călăuzesc partidele comuniste întreaga lume. cuvîntare prezintă o mare însem gres, reprezentanţii partidelor înalt, popoarele statelor socia şi limpede în faţa tuturor po americană
şi muncitoreşti în lupta pentru nătate principială pentru întrea comuniste şi muncitoreşti au re liste consideră că în situaţia poarelor superioritatea asupra
progresul social, pentru demo Cel de-al II 1-lea Congres al ga mişcare comunistă interna afirmat că devotamentul faţă de creată lupta pentru pace nu tre capitalismului. NEW YORK 29 (Agerpres).
craţie şi pace. Partidului Muncitoresc Romîn ţională, ea se află în centrul a- marxism-leninism determină ac buie slăbită, ci intensificată. Agenţia Associated Press anun
a fost o nouă mărturie grăitoare tenţiei întregii opinii publice tivitatea partidelor frăţeşti şi în Nu este necesar un război ţă că aproximativ 25.000 d°
Un mare triumf al teoriei a puternicei forţe vitale a mar- mondiale. domeniul politicii externe. Popoarele ţărilor socialiste mondial pentru victoria ideilor muncitori din industria meta
marxist-leniniste îl constituie a- xism-leninismului. La lucrările consideră că în zilele noastre socialiste în întreaga lume. Pro lurgică americană au rămas:
pariţia şi dezvoltarea sistemului Congresului au luat parte soli Succesele economice cucerite Linia generală a politicii ex războiul nu este inevitabil. A- cesul istoric de trecere a ome fără lucru din cauza reducerii
mondial socialist. Popoarele U- ai 50 de partide comuniste şi de Uniunea Sovietică, de Romî- terne a Uniunii Sovietice, care ceastă concluzie a fost desprinsă nirii la socialism este ineluctabil, numărului comenzilor şi a redu
niunii Sovietice, ale tuturor ţă muncitoreşti. nia frăţească, de toate ţările so este sprijinită de toate ţările so pe baza unei profunde analize sistemul capitalist şi-a trăit tra cerii activităţii întreprinderilor
rilor lagărului socialist, sub con cialiste au o imensă importanţă cialiste, a fost definită la con marxist-leniniste a actualei eta iul. Oamenii de pe toate conti din această ramură a industriei.
ducerea partidelor marxist-leni Ca şi congresele partidelor istorică mondială. Cu fiecare nou gresele al XX-lea şi al XXî-lea pe de dezvoltare socială, a si nentele pămîntului. se conving
niste, traduc în viaţă cele mai comuniste şi muncitoreşti din succes al ţărilor noastre cresc ale P.C.U.S. Aceasta este o po tuaţiei internaţionale, pe baza că numai socialismul aduce oa In legătură cu această situa
scumpe visuri ale omenirii. In alte ţări socialiste, cel de-al forţele socialismului, sporeşte in. litică de coexistenţă paşnică, o aplicării creatoare a teoriei mar menilor fericire şi prosperitate. ţie, preşedintele Sindicatului
domeniul politic şi social, ţările Hl-Iea Congres al Partidului fluenţa lui asupra tuturor po politică de întărire a păcii, de xist-leniniste la condiţiile isto unit al muncitorilor metalur-
capitaliste smt împinse tot mai Muncitoresc Romîn a fost o de poarelor lumii. slăbire a încordării internaţio rice concrete. In zilele noastre O societate fără exploatare şi gişti din S.U.A., Mc Donald, a
mult spre curtea din dos a is monstraţie emoţionantă a forţe s-au ivit multe fenomene care au mizerie, fără război şi asuprire, declarat că şomajul în această
toriei. Nu este departe timpul lor puternice ale socialismului, Accelerarea ritmului de dez nale şi de lichidare a „războiu devenit hotărîtoare pentru dez o societate a păcii şi progresului ramură a industriei creşte me
cînd ţările capitaliste vor rămî a prestigiului comuniştilor în voltare economică — se spune voltarea progresului istoric, pen social — iată pentru ce luptă reu.
ne cu mult în urma lumii so rîndurile maselor largi populare, mai departe în articol — con lui rece“. Această linie generală tru întreaga situaţie internaţio
cialiste în producţia bunurilor a tăriei şi a caracterului de ne stituie o legitate extrem de im- nală. Trăim într-o perioadă cînd comuniştii totdeauna şi pretutin Agenţia arată de asemenea
clintit a sistemului mondial so- a politicii externe a ţărilor so forţele socialismului cresc şi se că pe baza unei evaluări preli
întăresc tot mai mult, cînd ma deni, deschis, cu îndrăzneală şi minare a activităţii de afaceri în
cialiste este consemnată în De se muncitoare tot mai largi se S.U.A., institutul american al
cu convingere. Ei duc această fierului şi oţelului apreciază că
claraţia partidelor comuniste şi intreiprinderille din industria
luptă grea sub steagul glorios metalurgică vor lucra săptămî-
muncitoreşti, precum şi în Ma- na aceasta numai cu 54,8 la su
al marxism-leninismului. tă din capacitatea lor de pro
ducţie.
"Rcriacţia şi administraţia 'ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 1S9 ; 75. Taxa nlătita în numerar coutoiin aprobării Direcţiunii Genei ine P.T.T R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" Deva.
J
