Page 11 - 1960-06
P. 11
Nr. 1692 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. S
Atenţiune!Se film e a z ă !... TELEGRAME EXTERNE
— Lupiinăl — 'se auzi vocea gres al Partidului Muncitoresc mat, după orele de muncă, a- Răspunsul fus i . S. Kruşciov ii o întrebare Eroii Pacificului au fost
operatorului Zoltân SzalKai. Romîn filmul „Oţelarii“ să fie casă la ei, în familie. înaintafi în grad
Reflectoarele îmbrăcară Intr-o prezentat oamenilor muncii. Şi — Vreau să redau întocmai eorespiîifciit a! ziarului IUJNO SAHAL1NSK (Ager
jerbă puternică de lumină ca aparatul continuă să-şi plimbe şi cit mai bogat in imagini,
bina de unde omul struneşte obiectivul de la tablou la ta minunatele condiţii de viaţă ce z f e s sa pres). — TASS anunţă : Cei
şi dirijează forţa extraordinară blou. le-a creat partidul oamenilor patru membri ai echipajului am
a coloşilor de oţel. Aici totul muncii din combinat. — ne-a
e gigantic, covlrşitor. Omul, în O uriaşă oală plină cu fontă spus îhtr-un scurt răgaz tova MOSCOVA (Agerpres). — că dacă preşedintele Eisenhower barcaţiunii „T-36" care au în
schimb pare o floare printre topită este adusă de macaraua răşul Szallcay. Mă ajută şi tex va manifesta interes faţă de a-
nişte stînci ameţitoare. Şi to gigantică pînă in dreptul cup tul creat de un colectiv al ce TASS transmite textul răspun ceastă întîlnire, eu voi ti dis fruntat 49 de zile stihia Ocea
tuşi el este creierul acestor torului. Unul din topitorii echi naclului literar „Alexandru Sa sului dat de N. S. Hruşciov, pus să mă întîlnesc cu el. nului Pacific au fost înaintaţi
trupuri uriaşe, el le stăpineşte pei lui Iulian Ispas — pentru bia“ din localitate — colectiv preşedintele Consiliului de Mi în grad.
şi le conduce cu precizie de că acest colectiv de oţelari este pe care îl ajut să pătrundă tai niştri al U.R.S.S., la întreba Nu am vrut însă şi nu pu
parcă pirghiile şi braţele n-ar subiectul uman al filmului — nele meseriei mele. împreună team să iau iniţiativa în aceas Ashat Ziganşcin a fost înain-.
fi ale macaralelor, ci ale sale, potriveşte la baza oalei un cir- vom realiza o monografie cine rea pusă de un corespondent al tă chestiune. Acest lucru este tat la gradul de sergent major,
ale omului. lig enorm, acţionat tot de co matografică a oraşului Hune ziarului „Izvestia“. iar tovarăşii săi Filipp Po-
menzile sigure ale macaragis- doara pe care o vom intitula plavski, Anatoli Kriucikovski şi
Obiectivul aparatului de fil tului principal. Se retrage a- probabil „Hunedoara ieri şi
mat urmăreşte deplasarea ma poi grăbit. Topitorul şef, loan azi“. Sintem la început, dar Un corespondent al ziarului foarte firesc. Iniţiativa trebuie Ivan Fedotov — la gradul de
caralei de şarjare spre gura Arăeleanu, stă în dreptul rinei dragostea pentru munca noa
cuptorului. Braţul puternic al — un jgheab uriaş căptu stră şi admiraţia pentru eroica „Izvestia" a adresat lui N. S. să o ia cei care a încălcat rela caporal. După un concediu, e-
macaralei ridică rină pe rină şit cu material refractar, muncă a siderurgiştilor ne vor
troacele încărcate cu fier vechi, ce serveşte la încărcarea ajuta să scoatem un lucru bun. Hruşciov, preşedintele Consiliu ţiile bune ce începuseră să se chipajul ambarcaţiunii a sosit
le introduce in cuptor, se ră cuptorului Siemens Martin
suceşte pentru a-şi deşerta în cu fontă topită — şi diri Hotărîrea cu care vorbea ti lui de Miniştri al U.R.S.S., ur statornicească între S.U.A. şi în Saha-1in pentru a-şi continua
cărcătura, apoi revine la po jează manevrele macaragis- nărul operator şi regizor al pri
ziţia iniţială. tului. La un semn al topitoru- mului film creat de cineclubul mătoarea întrebare: U.R.S.S., adică preşedintele Ei serviciul milita- ui subunitatea
lui şef uriaşa oală ce poartă din cetatea oţelului ne-a permis
GHEORGHE MECEA Tinărul înalt şl firav, înar in pîntec lichidul incandescent să întrezărim in perspectivă un în senatul american, în tim senhower. Uniunea Sovietică a sa de pe insulele Kurile.
conducător auto, lucrează pe un mat cu aparatul de filmat, urcă se apropie de rină şi se în stuăiou cinematografic modern, pul şedinţelor comisiei senato fost jignită, împotriva ei a fost
autocamion „Tatra“ de 10 tone. acum pe podul mobil al m.aca- clină ăeşertîndu-şi conţinutul ce va lua fiinţă aici. în inima riale pentru relaţiile externe ca comis un act agresiv care a in -o -
Folosind la maximum capacita ralei. Se apropie de gura dogo fierbinte. Un tablou de o fru de oţel a patriei. In anii noştri re a întreprins o anchetă în le dignat întregul popor sovietic,
tea autocamionului, el se men ritoare a cuptorului. îşi şterge museţe feerică. Oameni şi uti atit de măreţi, nimic nu este gătură cu „evenimentele ce au întreaga omenire progresistă. Sesimiea Organizaţiei
ţine în rîndurile fruntaşilor în laje sini învăluiţi de o diade imposibil. Poate nu va trece dus Ia eşecul conferinţei la ni Nu este oare limpede că de la
broboanele de sudoare de pe mă de stele arzînăe. Parcă a mult şi pe ecranele cinemato vel înalt", Fulbright, preşedinte preşedintele S.U.A., şi numai de internaţionale a Muncii
producţie. faţă — căldura, aproape insu fost aprins un artificiu uriaş grafelor din ţară să ruleze fil fa el, trebuia aşteptat primul
pe pomul de iarnă. me artistice şi documentare le comisiei, l-a întrebat pe secre pas ? GENEVA (Agerpres). — L ai
portabilă, uscă, frige. Declan realizate de... „Studioul cinema tarul de stat al S.U.A.. Herter, iunie, in Palatul Naţiunilor din
şează aparatul. In cuptor oţe Szallcay aleargă in faţa cup tografic Hunedoara“. dacă la Paris, şeful guvernului Acest pas nu a fost însă făcut. Geneva s-a deschis cea de-a
lul topit clocoteşte, fierbe ca torului, Filmează cu hărnicie sovietic nu a. întreprins „direct Astfel, răspunsul dat de secre 44-a sesiune a organizaţiei in
apa. Spectacolul e măreţ. Tem cină aici. rină colo. Nu-t scapă D. CRICOVEANU sau indirect" demersuri pentru tarul de stat, Herter. comisiei, ternaţionale a muncii în pre
peratura pe care o degajă cup nici o scenă din această eroică a se întîlni cu Eisenhower îna senatoriale pentru afacerile ex zenţa reprezentanţilor guverne
torul împrăştie o căldură pu cavalcadă a muncii. S-a fami NOTA inte de conferinţa la nivel înalt. terne, ca şl cuvîniarea preşedin lor, patronilor şi muncitorilor
ternică peste tot. liarizat cu procesul tehnologic Dl. Herter-a răspuns: „Nu, nu telui Eisenhower, rostită cu cî- din 80 de ţări membre ale
C o n tra c tu -i ştiu nimic despre vreo aseme teva zile înainte de aceasta, O.I.M. Pe ordinea de zi a aces
O clipă tinărul se gîndeşte şi ştie ce trebuie să aleagă. Ii nea încercare". conţin afirmaţia nejustă că eu tei sesiuni figurează printre al
c-ar trebui să se retragă, să contract I n-aşi fi dorit să mă întîlnesc tele următoarele chestiuni: pro.
se mai răcorească puţin. Dar cunoaşte şi pe muncitori şi asta Ce aţi putea spune în legă cu preşedintele S.U.A. Ia Pa tecţia muncitorilor împotriva
nu! Filmul trebuie terminat cit tură cu aceasta ? ris. Această afirmaţie urmăreşte radiaţiilor, relaţiile profesiona
mai curînă. Cineaştii din Hu îl va ajuta mult atunci cină îi să inducă în eroare opinia pu le, problema locuinţelor munci
nedoara s-au angajat ca în N. S. HRUŞCIOV: Ducă cum toreşti, precum şi raportul di
cinstea celui de-al Ul-lea Con- va însoţi cu aparatul de fll- am mai spus la 28 mai, la Kre blică americană şi să ferească rectorului general al O.I.M.,
mlin, la Consfătuirea unională David Morse, avînd ca temă
a fruntaşilor întrecerii pentru guvernul S.U.A. de critici le în „tineretul şi munca“. Lucrările
titlul de brigăzi si de fruntaşi sesiunii vor ţine pînă la 23
ai muncii comuniste, preşedin dreptăţite pentru zădărnicirea iunie.
tele S.U.A., Eisenhower, nu a
conferinţei !a nivel înalt.
manifestat în cursul şederii Sate ¦si
la Paris nici înainte de îritîîni-
7=H5S©C rea preliminară a şefilor de gu ma antiguvernamentale
verne. nici după ea, nici un fel
Coreea Sud
IL1E BOLGD M ILIONARI II3 In primăvara acestui an de tendinţă de a deschide cafea
este şeful unei echipe de strun U.R.C.C. Sebeş a încheiat spre conferinţa la nivel înalt
gari care dă lucrări de bună Jn specia! el nu a depus efor
cu gospodăria agricolă co turi sincere pentru a se întîlni SEUL (Agerpres). — La 31 mai, mai au avut Ioc asemenea demonstra
calitate. şi a avea o explicaţie cu noi. îii oraşul Taegn, an avut loc din nou ţii în oraşele Tâegu şi Seui.
(Urmare din pag. l-a) tru al acestui an s-au distribuit lectivă „Brazdă nouă" din manifestaţii antiguvernamentale ale
AVRAM DINEŞ Încă înainte de întîlnirea pre tineretului studios. Demonstranţii au După cum relatează agenţiile de
tnecanic-auto, lucrează cu dra clin care Î00 cumpărate astă colectiviştilor produse în valoa Apoldul de Sus un contract liminară a şefilor de guverne, cerut, printre altele, ca ambasadorul presa, in Coreea de Sud au Ioc para
goste şi pricepere la repararea primăvară, şi altele. Si-apoi, ce re de 22.030 lei. Ca urmare a am avut o convorbire cu primul american în Coreea de Nud, care a lel cu acţiunile antiguvernamentale şl
pieselor auto. In calitate de şef te 500 ha. teren arabil, lucrate veniturilor mari, colectiviştii au pentru 4.000 kg. ceapă ver ministru al Marii Britanii, dl. participat la organizarea tugii lui Li acţiuni de lupta eu caracter revendi
de echipă este apreciat de co Cu grijă şi după toate regulile realizat lucruri Ia care in tre de. Macmillan. In timpul acestei Sin Man, să păriS;ască teritoriul cativ ule oamenilor muncii din dife
lectivul de muncă de aici. Echi agrotehnicii înaintate, dau pro cut nici nu puteau visa. !n Ilia convorbiri, dl. Macmillan m-a ţării. rite localităţi.
pa ce o conduce se menţine ducţii cum nu s-a pomenit prin s-au înălţat în ultimul timp 24 încă de la început, colec- întrebat dacă intenţionez să mă
partea locului. de case noi proprietate a colec întîlnesc cu preşedintele Eisen ¦Ar Astfel, la Pusan a avut Ioc recent
în rîndurile fruntaşelor. tiviştilor. De cînd este colecti L tiviştii s-au străduit să res- ţj hower pentru a avea o discuţie o demonstraţie a .peste 200 de mun
De curînd. această gospodă vist, Dănilă Zenovie şi-a înălţat în această problemă. Mi s-a pă SEUL (Agerpres)j —- Potrivit şti citori concediaţi de la uzina textilă
rie a împlinit zece ani de exis casă nouă, şi-a cumpâ-aî mo pecie contractul încheiat rut, chiar că şeful guvernului Cioson, care au cerut reangajarea lor.
tenţă. Cu acest prilej, s-a săr bilă, bicicletă, apari’- de radio englez îmi pune această între rilor sosite din. Seul, în Coreea de La Masau, un mare număr de de
bătorit şi un alt eveniment im ele. Şi Dănilă Zenovie nu e sin Au cumpărat sămînţă în bare nu numai din iniţiativa sa. monstranţi au pătruns în birourile
portant în viaţa gospodăriei si gurii!. Astăzi în Ilia nu există Sud au loc noi manifestaţii de protest percepţiei, cerînd concedierea Inspec-
a colectiviştilor. Este vorba de colectivist care să n-aibă în ca valoare de 4.000 lei, au Am răspuns d-lui M acm illan, tcrilor fiscali care jecmănesc popu
faptul că această unitate socia să aparat de radio sau difuzor; împotriva guvernului provizoriu al lui laţia.
listă a devenit milionară. Suc mulţi şi-au cumpărat aragazuri, pregătit terenul, au îngrijit
cesul se cîatoreşte faptului că n- iar cămările ie sînt pline cu a- Fio Cijon care a înlesnit luga fostului Toate acestea arată că poporul din
ceşti oameni au urmat cu con limente. cultura aşa cum se cuvine. Coreea de Siid este nemulţumit de
secventă îndrumările partidului dictator Li Sîn Man în S.U.A. La 31 politica dusă de guvernul Ho Cijon.
şi au muncit neobosit pentru în in faţa acestor colectivişti stă Şi roadele muncii nu s-au
florirea continuă a gospodăriei. un viitor şi mai luminos. Desore -yv w W W W ^ ' . -
Acum,, sînt mîndri de acest a- acest lucru vorbeau cu mîndrie lăsat aşfeplale: colectiviş
tribut — milionari — si luptă comuniştii Tudor Fldrea, Ionel
pentru ca gospodăria lor să se-, Dăniiă, Ine.n Banu şi ceilalţi tii au obţinut o producţie t
dezvolte continuu. colectivişti, care, în urma studie
rii proiectului c’e Directive ale L mare de ceapă. 1
Viaţa colectiviştilor din ilia celui de-al lil-lea Congres al
este şi ea bogată. Anu! trecut P.M.R., şi-au întărit şi mai muit [ la recoltare colectiviştii 1
valoarea unei zile-muncă a fost convingerea în viate ie- nouă
' nu anunţat pe tovarăşii de ] Citit 3 $
[ la U.R.C.C. să vină să r1- ţ Í3 Veac nou a
( dice cele 4.000 kg. ceapă, j
Dar U.R.C.C. Sebeş, neţi- săptămînal în 12 pagini.
Vă informează despre:
nînd seamă de contractul
0 actualitatea sovietică ;
încheiat, a refuzat să ridi ® economia şi politica
internaţională ;
ce cele 4.000 kg. ceapă ° ce e nou în ştiinţă şi
verde sub pretext111 că nu
de 30 lei, iar în primul trimes care va îi si mai îmbelşugată. arc nevoie. De menţionai tehnică ;
că acest lucru a fost făcui
Concursul c u ltu r a l—sportiv al tineretului în necunoştinţă de cauză, ® literatură şi artă.
întrucît pe piaţa oraşului Rubrici de : teatru — ci
nema — umor — modă —
sport..— şah •— filatelie —
Sebeş cît şi în aile părţi jocuri distractive.
ale regiunii ceapa verde Revista se găseşte de
este foarle solicitată. vînzarc l-a chioşcurile de
difuzare a -presei.
U.R.C.C. Sebeş ar tre-
Pentru a vă, asigura pri
Concursul cultural-sportiv sensul că nu a reuşit să locali existat aceeaşi preocupare pen L bui să ţină cont de aceste La 15 mai Thomas Gates, ministrul Om PBOBB&MUL BE mirea regulată a revistei,
desfăşurat în comuna Rişcuîiţa, zeze conferinţele primite — co tru activizarea formaţiei de flu C cerinţe, precum şi de mun- de Război al S.U.A., a pus '!Hf* abonaţi-vă din timp la
lectivul de conferenţiari din co ieraşi şi a brigăzii artistice de [ ca pe care au clepus-o co- in stare de alarmă toate forţele mi IJLsL-A „VEAC NOU“. Costul unui
raionul Brad a constituit atît în muna Rişcuîiţa — a prezentat 6 agitaţie, care se găsesc tot în l Iectiviştii din Apoldul de litare aeriene ale S.U.A. din ţară şi abonament: pe 3 luni .10
faza sa de pregătire, cît şi după conferinţe, audiate de aproape fază de reorganizare şi că în L Sus pentru a pune la dis- de la bazele din slrăinălale. 4 IUNIE 1960 lei, pe 0 luni 20 lei, pe 1
încheiere, un prilej de înviora 900 cetăţeni. trimestrul II, activitatea comi L poziţia oamenilor muncii Numeroşi cetăţeni au refuzat să Programul I : 6,30 Muzică distrac an 40 lei. Diîuzorii volun
re a activităţii cultural-sportive siei concursului „Iubiţi cartea" L cît mai multe produse. To intre in adăposturi, manifes- tivă ; 7,30 Sfatul medicului: Boli ic tari din întreprinderi pri
în această comună, populată în _ Prin contribuţia colectivului este slabă. de nas, gît şi urechi Ia copii; 8,(te mesc şi abonamente pe o
mare parte de mineri. de muncă al bibliotecii şi mai tindu-şi astfel, indignarea împotriva ce Din presa de astăzi; 9,30 Din lupi;: lună.
ales a bibliotecarei Kalman Ma In general, se poate spune că poporului nostru pentru libertate:
Comisia comunală a concursu fia, au fost organizate recenzii concursul cultural-sportiv din rii varăşii de la U.R.C.C. Se- 1 lor care se joacă de-a războiul. „Bobîlna“ — poveste istorică de Că 4 IUNIE 1960
lui, încă de la început şi-a pre la cărţile „Mitrea Cocor“, ,,Soar comuna Rişcuîiţa şi-a atins sco L beş ar trebui să ştie că un In clişeu : Cetăţeanul A. Hannancy, lin Gruia ; 10,30 Din repertoriul cântă
văzut în planul de măsuri ca ta unui om“ etc., o seară litera pul, că el a constituit un bun L contract este... contract şi reţului Ştefan Lăzărescu; 11,43 Muz! DEVA: Valurile Dunării; AL
prim-cbiectiv, mobilizarea tine ră, un basm dramatizat şi alte [ că el trebuie respectat’ purtind o pancartă pe care scrie: că uşoară; 12,30 „Sub steagul Par BA IULIA : ' întîlnire cu
retului la activitatea formaţiilor acţiuni de masă cu cartea, la prilej de intensificare a activi „Pentru a şasea oară refuz să iau tidului“, emisiune de cîntece; 13,05 viaţa; Nauris; BRAD: I-
care au participat 750 persoane. < i—1 u-/ uJ i parte la jocul de-a războiul''. Concert popular; 14,00 „Pe malul mă nimă de mamă; ILIA: in
artistice din satele Rişcuîiţa şi tăţii cultural-sportive în aceas rii“, program de muzică uşoară; 15,2” căutarea comorii: HAŢEG:
Baldovini şi a celorlalţi cetăţeni Analiza făcută la sfîrşitul a- r©6 Valsuri; 16,15 Vorbeşte Moscova!: Fata in negru: HUNEDOARA :
la mai multe acţiuni de interes cestei întreceri a arătat de ase tă parte a raionului. 17.45 Tribuna Radio; 18,00 Noi înre
obştesc. menea că de la începerea con In staţiunile de pe litoralul Marii Negre
cursului cultural-sportiv nu a CORNEL IVAN
La încheierea concursului, bi Ultimele pregătiri vederea
lanţul realizărilor obţinute este bibliotecar şef
cît se poate de rodnic.
Biblioteca raionala din Brad
La concursurile sportive, de deschiderii sezonului de vară gistrări de muzică populară romîneas- Copiii minime ; QRAŞTIE : Ma
pildă, au participat 82 tineri şi că ; 19,05 Pe teme Internaţionale; rinarul îndrăgostit: InlUiiire cu
110 elevi, care s-nu întrecut în In staţiunile de pe litoralul Mării Negre se fac ultimele pregătiri in ve 20.30 Cine ştie, cîştigă!; 21,15 Mu viaţa: PETROŞANI: Pe jo s
numeroase competiţii de atle derea deschiderii sezonului de vară. Casele de odihnă, vilele şi sanatoriile zică dc d a n s; 23,30 Ciclul „Cvartete spre r a i; Omul dc pc planeta
tism. volei, fotbal, oină şi cros au fost revizuite, amenajate şi mobil ale. Printr-o mai judicioasă reparti de llaydn". Păm înt; SEBEŞ: inimă de ma
Tot în această perioadă, au zare a spaţiilor, capacitatea staţiunii or Eforie, Vasile Roaită şi Techirghio! Programul II: î 1,07 Din muzica mă ; SIMERIA: Ultima primă
fost reorganizate colectivele de s-a mărit în acest an cu peste 1.500 de locuri. In acelaşi timp, Ia Ma popoarelor; 15,25 Arii din opere ruse; vară : LONEA: Telegrame;
muncă ale căminului cultura! maia s-âu construit un nou hotel mo dern cu 320 paturi, două noi case 16.45 „Te cîntăm. Republică“ , 17.00 TEIUŞ: Telegrame; ZLATNA:
şi bibliotecii comunale, cu spri de odihnă cu 670 de locuri şi este în curs de construcţie un restaurant ma Din viaţa de concert a Capitalei: Cintăretul mexican; APOLDUL
jinul cărora activitatea celor re, care va ti dat în folosinţă în acest sezon. De asemenea, la Mangalia 17,35 Muzică uşoară sovietică; 19,00 DE SUS: Secretul cifrului.
două unităţi culturale a crescut se apropie de sfîrşit construcţia unui sanatoriu pentru cură şi odihnă cu o Muzică uşoară de compozitori rom îni;
simţitor. Aşa, de exemplu, corul capacitate de 500 locuri. 19.30 Jurnal de întrecere; 20,30 Con m a rh mmmQtmh
căminului cultural din Rişcitli- cert de muzică populară romînească;
1a a învăţat trei cîntece patrio Lucrări importante au fost executate în scopul amenajării şi lărgirii pla 2|,05 Scrisori din ţară; 21,15 ,.150 P E N T R U 24 O R E
tice şi patru cîntece populare. jelor, îmbunătăţirea alimentării cu apă şi iluminatului public în staţiuni. Au de ani de la naşterea lui Rolrti
Echipa de dansuri are în re fost modernizate numeroase străzi şi bulevarde, s-au extins spaţiile verzi şi Schumman“ ; 21,50 A doua pasiune Vreme relativ frumoasă cu
pertoriu patru dansuri, iar for s-au creat noi parcuri de odihnă. _ radioreportaj despre fruntaşi al cerul variabil mai mult noros
maţia de teatru a pregătit o muncii culturale; 22,00 Muzică de ziua şi cu înseninări noaptea.
Cei ce vor veni anul acesta la od !hnă pe litoral vor găsi un nou ci d an s; 22,30 Muzică populară romî Temperatura în uşoară creştere ;
piesă. nematograf cu ecran lat în aer liber |a Mamaia, un nou stadion sportiv ziua, între 24 şi 28 grade iar
la Mangalia, bibliotecile tuturor staţiunilor cu sute şi sute de volume. nească. noaptea între 10 şi 13 grade. Vînt
Paralel cu aceste formaţii,
Numărul cantinelor care vor funcţiona la Eforie, Vasile Roaită şi Te-
cele fi echipe artistice ale şco 'La staţia C.F.R. răin Teiuş în curînă va intra în funcţiune chirghiol a sporit în acest an cu încă 14, asigurîndu-se astfel servirea în BULETINE DE ŞTIRI : 5,00, 6,00. potrivit din sectorul estic.
lilor din Rişcuîiţa şi Baldovini. o staţie de semnalizare electrod inamică. mai bune condiţiuni a oamenilor mu ncii veniţi la odihnă şi tratament. 7.00, li,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, PENTRU URMĂTOARELE
au prezentat publicului, mici Cantinele şi unităţile de alimentaţie publică din staţiunile de pe litoral 20.00, 22,00, 23,52 (programul 1) 14,00,
3 ZILE
spectacole. In clişeu: mg. silviu Stănciulescu făcind ultimele verifi pot să desfacă în acest an un volum de produse alimentare cu 25 la su 16.00, 18,00, 21,00, 23,00 (progra Vreme relativ inimoasă cu
Deşi a muncit mai slab — în cări la tabloul parcurselor. tă mai mare decît anul trecut. mul II). temperatura în uşoară creştere.