Page 13 - 1960-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
mulsodutisuwlul
Anul XII Nr. 1693
In cinstea celui de-al IlI-lea
Congres al P.M.R., cocsarii hu-
nedoreni, antrenaţi in întrecerea
socialistă, obţin succese tot mai
însemnate. De la începutul anu­
lui şi pînă la 2 iunie, cocsarii
au dat peste, plan 5.370 tone de
cocs metalurgic. La această rea­
lizare, o contribuţie importantă
au adus şi muncitorii de la în­
treţinere. Prezentăm mai jos ci-
ţiva dintre aceştia.
CONSTANTIN CIOARA
şef de echipă Ia sortare
LAZAR GĂINA
lăcătuş
:®ei
A ţ i , în regiunea noastră
Expoziţie
Oraşul Deva găzduieşte înce-
pină de azi o interesantă ex­
poziţie de artă plastică înclii-
nată celui ăe-al IlI-lea Con­
gres al P.M.R. Expoziţia cu­
prinde cele mai izbutite lucrări
ale membrilor cercurilor de
artă plastică din Lupeni, Hu­
nedoara, Petroşani, Bărbăteni,
Alba Iulia şi Brad. Exponatele
oglindesc realizări ale artişti­
lor amatori, din domeniul pic­
turii în ulei, acuarelei, dese­
nului, gravurii, afişajului, cari­ lul preventoriilor T.B.C. în com­
caturii şi sculpturii. Autorii a-
cestor lucrări semnează com­
poziţii, schiţe şi studii inspira­
te din realizările măreţe ale
oamenilor muncii din regiunea
noastră obţinute în anii regi­
mului de democraţie populară,
sub conducerea înţeleaptă a
partidului.
Şedinţă de comunicări
ş» t i i n¦ţ_i_f_i_c e
La preventoriul T.B.c. din
Nălaţi, raionul Haţeg, societa­
tea ştiinţelor medicale — fi­
liala Deva — secţia de ftiziolo-
gie, organizează azi, la orele
Sîm bătă 4 iunie 1969
ÉEâR H
Se dezvoltă. fsiiflativa
creatoare a oam enilor
m ucii
In întrecerea socialistă ce se desfăşoară In cinstea celui
de-al IlI-lea Congres al P.M.R. se dezvoltă iniţiativa creatoare
a oamenilor muncii, iniţiativele valoroase izvorîte din mase
duc la creşterea producţiei şi pr oductivităţii muncii, la economi­
sirea de materii prime şi ma teriale, la sporirea volumului de
economii şi reducerea preţului de cost.
„600 kg. ofel pesie plan pe i . p 5
vatră de cuptor“
Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la ojelăria Martin nr.
2 a G. S. Hunedoara, dornici să
întîmpine. Congresul partidului
cu realizări de seamă, au pornit
iniţiativa de a da zilnic peste
plan 600 kg. oţel pe fiecare m.p.
vatră de cuptor şi zi calendaris­
tică. In scurt timp, această ini­
ţiativă s-a’ extins şi în celelalte pildă, în primele două ziie ale
secţii ale Combinatului.
Mărind greutatea încărcăturii
metalice şi scurtînd timpul dc
elaborare a şarjelor, colectivul
acestei secţii a reuşit să pro­
99Să reducem timpul de lam inare
pe fiecare blum!“
In cursul lunii trecute, lami-
natorii de la laminorul de 650
mm. al G. S. Hunedoara, au
pornit iniţiativa „Să reducem cu
cel puţin 10 secunde timpul dc
laminare pe fiecare blum".
Aplicînd această iniţiativă, la-
minatorii au obţinut succese fru­
moase. Aşa de exemplu, la pro­
fil rotund şi la platine timpul
de laminare s-a redus în luna
mai cu 25 de secunde pe fiecare
tonă de blumuri.
De asemenea, tot în luna mai,
faţă de media celor 4 luni ale
acestui an, la ţagle de relami­
nare s-a obţinut, datorită scur-
„Nici un m uncilor sub 700 dm.
piele economisită lunar“
La fabrica de încălţăminte
„Ardeleana“ din oraşul Alba Iu-
lia se desfăşoară o întrecere
susţinută pentru reducerea con­
sumurilor specifice de materii
prime.
Aplicînd iniţiativa muncitori­
lor de la întreprinderea „Nikos
Beloianis“ din Timişoara : „Nici
un muncitor sub 700 dm.p. piele
economisită lunar“, şi folosind
cu pricepere tiparele combinate,
18, o şedinţă de comunicări
ştiinţifice.
In cadrul şedinţei vor fi pre­
zentate şi dezbătute referate­
le : „Date noi asupra rezisten­
ţei faţă de infecţia cu bacilul
Koch“, „Studiul isto-patologic
şi bacteriologic asupra pulmo-
nului pentru tuberculoză“, „E-
ficienţa colapsoterapiei ca me­
todă de luptă împotriva tuber­
culozei în etapa actuală“, „Re­
zultatele tardive ale pneumo-
toraxului enăo-pleural“ şi „Ro-
baterea tuberculozei
Excursie
Comitetul sindical de secţie de
la semicocseria uzinei „Victoria“-
Călan, organizează o excursie
la care vor participa 36 de
muncitori fruntaşi în produc­
ţie.
Plecarea în excursie va avea
loc azi la orele 12 în direc­
ţia Deva—Brad—Meziaă. Cu a-
cest prilej, excursioniştii vor vi­
zita minele Barza, băile Vaţa şi
peştera Scărişoara.
Printre excursionişti se a.flă
fruntaşi în producţie ca Ioan
Oprişor, tîmplar, Ambelidis Mi-
cos, lăcătuş de întreţinere, ing.
Adrian Stoicoi şi alţii.
SARCINI MARI ÎN
Citiţi în pap. iV-a
® Mesajul preşedintelui P R E A JM A ÎN C H E IE R II
Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., N. S. Hruşciov  N U M JI p m A K
către şefii guvernelor tu­
turor ţărilor în problema Ne mai despart ____ „ elevi, cît şi pe pă-
dezarmării generale şi totale.
puţine zile pînă - Ia CORNEL CISMASIU
0 Propunerile guvernu­
lui sovietic referitoare la încheierea anului şeful secţiei de învăţămînt şi cultură nn 11 aCe 0ra care
prevederile fundamentale a Sfatului popular regional nu Pr*vesc cu
ale tratatului cu privire la şcolar, eveniment de
dezarmarea generală şi to ­ ____ suficientă încrede-
tală.
seamă în viaţa elevilor, a cadrelor di­ re învăţămîntul profesional şi tehnic.
4 pagini 20 bani dactice, a şcolii noastre în general. Astăzi, 4 iunie, se încheie lecţiile Ia
In această perioadă în toate unităţile grădiniţele de copii, la clasele 1—IV
de învăţămînt, învăţătorii, profesorii şi la clasa a Vll-a, iar la 11 iunie,
şi elevii muncesc intens pentru a în­ cu excepţia clasei a Xl-a, vor încheia
cheia cu succes bilanţul muncii unui lecţiile celelalte clase. Terminarea lec­
an. Se depun eforturi pentru ca fie­ ţiilor nu înseamnă însă încheierea a-
nultii şcolar. Elevii diferitelor clase
care clasă sau şcoală să poată pre­ vor efectua pînă Ia 25 iunie activi­
zenta un grafic cît mai ridicat de pro­ tăţi social-utile şi recreative, vor face
movaţi, pentru ca fiecare elev să se practică în întreprinderile industriale,
prezinte în faţa dascălilor şi a părin­ pe şantierele de construcţii şi în agri­
ţilor cu fruntea sus. cultură.
Secţiile de învăţămînt şi cultură ra­
Rezultatele ce se vor obţine Ia acest
bilanţ al muncii vor fi fără îndoială ionale şi orăşeneşti, conducerile şcoli­
lor trebuie să considere activitatea
consecinţa strădaniei şi a conştiincio­ care urmează o continuare a muncii
cadrelor didactice şi a elevilor, un
zităţii elevilor, a muncii cadrelor di­ mijloc important de a deprinde pe
elevi cu munca, de a le consolida cu­
dactice şi a eforturilor comune ale noştinţele teoretice dobîndite în cursul
şcolii şi familiei şi, bineînţeles, a anului prin legătura directă cu pro­
ducţia, cu munca productivă. Directo­
eficacităţii muncii desfăşurate de orga­ rii de şcoli au obligaţia să respecte
cu stricteţe planurile întocmite, să
nizaţiile de pionieri şi U.T.M., îndru­ controleze şi să îndrume cadrele din
şcolile ce Ie conduc pentru a participa
mate de organizaţiile de partid. Suc­ efectiv Ia buna desfăşurare a acestor
activităţi, iar elevii să dea dovadă,
cesele obţinute vor fi bucuria comună acc4c unde muncesc, de seriozitate,
a datoriei împlinite. cinste, respect şi dragoste faţă de
muncă. Organelor de învăţămînt le
Intrucît sîntem în perioada de pre­ revine sarcina de a îndruma şi con­
trola mai mult şcolile în această pe­
gătire a acestui bilanţ, în faţa noa­ rioadă.
stră stau încă sarcini importante. In In faţa elevilor clasei a Vll-a stă
examenul de absolvire care se va des­
ducă peste prevederile planului, ÍÜ É prezent, cît şi in perioada activităţi­ făşura ÎQtre 9 şi 14 iunie, iar în 18
în primele 5 luni ale acestui an, lor practice, o mai mare atenţie tre­ iunie absolvenţii acestor clase vor în­
24.691 tone oţel. Această spo­ Ecaterina Lungii, zugrav-vopsitor pe şantierul nr. 1 al T.R.O.H. din buie acordată orientării profesionale a cepe concursul de admitere în clasa
rire a producţiei de oţel se da- Deva, îşi depăşeşte în medic norma de lucru cu 10 la sută. elevjlor,' respectiv a absolvenţilor cla­ a VIII-a la şcolile de cultură gene­
toreşte faptului că de ia o lună selor a Vll-a şi a Xl-a. rală şi anul I al şcolii pedagogice.
la alta s-au obţinut indici de Apreciindu-i meritele, organizaţia de bază a primit-o in rîndul candi­ Pentru pregătirea lor, atît la absolvire
utilizare superiori şi că s-a pro­ daţilor de partid. cît şi Ia admitere, trebuie tăcute efor­
dus pe fiecare m.p. vatră de turi susţinute, organizîndu-se temeinic
cuptor mai mult otel. Aşa de Consfătuire xa tinerii creatori Perspectivele .minunate ale dezvoltă­ studiul în puţinele zile care ne mai
rii ţării noastre în anii viitori, potrivit stau la dispoziţie.
lunii iunie, harnicii oţelari de Duminică dimineaţa la orele l) va Desfăşurîndu-se în preajma Congre­ iproiectului de Directive ale celui de-al
aci au produs cu 2.013 kg. mai începe în Deva consfătuirea regională sului al IlI-lea al partidului, consfă­ IlI-lea Congres al P.M.R. ceri şcolii La capătul a 11 ani de şcoală o
mult oţel pe m.p. vatră de cup­ a tinerilor creatori. La această consfă­ tuirea constituie un eveniment de sea­ să dea producţiei oameni cu un înalt nouă generaţie de absolvenţi se găseş­
tor şi zi calendaristică. Datorită tuire vor participa membri ai cercuri­ mă in viaţa literară a regiunii, prile­ nivel cultura! şi profesional, capabili te în aşteptarea examenului de matu­
acestui fapt, în aceste 2 zile s-au lor literare din întreaga regiune, in­ juind o trecere in revistă a rezultate-, să mînuiască cele mai moderne ma­ ritate care va începe la 1 iulie. Pen­
dat peste plan 800 tone oţel. vitaţi din diferite instituţii şi organi­ lor obţinute şi orientarea activităţii li­ şini-ale industriei şi agriculturii noa- tru pregătirea lor în perioada de la
zaţii obşteşti, precum şi reprezentanţi terare în viitor. ‘stre socialiste. Spre învăţămîntul pro­ ;5 iunie la 1 iulie, şcolile trebuie să
ai Uniunii scriitorilor. fesional şi tehnic trebuie orientaţi tot arate toată grija organlzînd cît mai
bine repetarea materiei, pentru ca exa­
menul să fie într-adevăr o dovadă a
maturităţii pregătirii acestora în cei
fra centrul oraşului Deva rn-ii mulţi absolvenţi ai şcolilor de 7 11 ani de studii, un mijloc important
«ni şi medii. In rezolvarea acestei sar­ de verificare a nivelului general de
cunoştinţe, a puterii de judecată, a
început lucrările !a primele !!focuri cini, diriginţii, directorii de şcoli şi capacităţii de sintetizare şi generali­
zare. O atenţie deosebită trebuie a-
tării timpului de laminare, o In cadrul lucrărilor de construcţii re a fundaţiilor s-au şi terminat. toţi profesorii care predau la clasele eordată pregătirii muncitorilor elevi,
creştere a indicelui de utilizare de locuinţe prevăzute în proiectul de absolvenţi ai şcolilor sau secţiilor se­
a laminorului, cu 9 tone pe oră. Cele trei blocuri vor avea în total ! de absolvire, au sarcina de a orienta rale. Aceştia trebuie ajutaţi îndeaproa­
La obţinerea acestor realizări a pe şi cu toată înţelegerea de către
contribuit eliminarea timpilor Directive ale Congresului al IlI-lea al 120 apartamente. | in mod just şi convingător atit pe nadiele cu experienţă şi cu rezultate
morii, reducerea timpului de re­ bune la catedră.
glaj a cilindrilor şi altele. Frun­ P.M.R. se numără şi cvartalul din 3 - . ------- ----
taşe în întrecere sînt schimburile centrul oraşului Deva. Se prevede ca De asemenea, trebuie ^acordată a-
conduse de tov. Alexandru Pe- tenţia cuvenită pregătirii încheierii
terfi şi Alexandru Cîra. Aceste în anii 1960—1965 să se construiască
schimburi au adus o mare con­
aici un număr de circa 1.300 aparta­
tribuţie la depăşirea planului
mente.
de producţie pe luna mai cu
Gu cîteva zile în urmă, acest pro­
4.867 tone şi a planului pe pri­
gram de construcţii a început să prin­
mele 2 zile ale lunii iunie cu
dă viaţă. Harnicii constructori din ca­
308 tone laminate
drul şantierului nr. 1 al T.R.C.H. au Comunistul
început lucrările la primele blocuri din loa.n Mărginean,
viitorul cvartal. Astfel s-au trasat fun­
daţiile la 3 blocuri şi 5 tronsoane. La muncitor in sec­
unul dintre blocuri lucrările de săpa­ ţia de înnobilare
Cosiours Jruiiseîii veseli" a fabricii „Vi­
dra“ din Orăştie
muncitorii de la secţia croi- Miine ta ora 10, in sala clubului nou îşi depăşeşte zil­
talpă au obţinut realizări însem­ din Hunedoara, va avea loc faza re­ nic norma cu
nate. Aşa, de exemplu, tov. Ioan gională a concursului „Drumeţii ve­ 12-14 la sută.
Dreibic, a economisit în luna seli" pe ierna „Drumul glorios de
trecută, cantitatea de 67,2 kg. luptă al partidului pentru fericirea şi In clişeu: Ioan
talpă, iar tov. Ioan Frăţilă, 33,5 bunăstarea poporului". Mărginean in
timpul lucrului-
kg. Pe fabrică, s-a economisit, Concursul este organizat de Comi­
tetul regional U.T.M. in colaborare cu
în luna mai, cantitatea de 407,1
kg. talpă. Secţia de învăţămînt şi cultură a sfa­
tului popular regional şi Muzeul regio­ 9
im v .m > Fr » i » w
nal. ROBERT FI.OCA
corespondent
rS©E (Continuare în pag. 3-a) /
culturilor
întreţ$inerea să se facă
cu toată atentia! Pentru o activitate cultural-educativă
Obţinerea unor recolte din ce în ce bul este răsărit şi bun de praşila, de masă in sprijinul sarcinilor
mai bogate e condiţionată în cea mai Totuşi jn acest raion munca nu se
mare măsură de telul cum culturile desfăşoară corespunzător. In raionul
agricole sînt întreţinute. Sebeş e întîrziată nu numai praşila noastre actuale
Din situaţia operativă comunicată porumbului dar şi praşila sfeclei de
secţiei agricole regionale la 2 iunie zahăr şi a cartofilor. iic, care s-a clasat pe locul 1 în cipă în număr tot mai mare la' pro­
cadrul întrecerii, activează în formaţii gramele artistice şi la manifestările
?. c., reiese că în raioanele unde ca­ Nici gospodăriile agricole de stat nu Recent á fost încheiată întrecerea şi cercuri peste 500 amatori. Se a- culturale, dovedind dorinţa de a-şi în­
dintre casele raionale de cultură din firntă tot mai mulţi muncitori talen­ suşi binefacerile culturii noi, socia­
drele tehnice agricole au îndrumat au muncit mai intens în această pe­ regiunea Hunedoara care s-a desfă­ taţi, care după orele de muncă, sînt liste.
şurat între 1 noiembrie 1959 şi 1 Mai nelipsiţi de la activitatea cultural-ar­
competent pe colectivişti şi întovărăşiţi rioadă. Neorganizîridu-se bine munca, 1960. tistică. Printre interpreţii colectivului Concluzia analizei activităţii desfă­
de operetă, colectiv care pregăteşte şurată de către casele de cultură din
pentru a efectua la timp lucrările de tn G A S. nu s-au prăşit decît 637 ha. Analiza rezultatelor acestei întreceri „Ana Lugojana“, se numără muncitori regiunea noastră este aceea că
a scos în evidenţă o creştere calitati­ fruntaşi de la Fabrica Chimică şi munca cultural-artistică se desfăşoară
întreţinere a culturilor, mutica se desfă­ din cele 3.006 ha. cultivate. vă şi cantitativă a întregii mişcări din alte întreprinderi. pe un plan superior şi cu rezultate
cultural-artistice atît la oraşe cît şi mai bune. Aceasta se datoreşte în pri­
şoară corespunzător. Aşa, de pildă, în Gum timpul este înaintat, consiliile la sate. In această perioadă au fost La Sebeş, Brad şi celelalte case de mul rînd îndrumării şi sprijinului a-
raioanele Ilia şi Brad colectiviştii şi în­ G.A.S., consiliile de conducere din organizate mai multe acţiuni cu ca­ cultură de asemenea activitatea se cordat de către organele şi organizaţii­
tovărăşit» au muncit intens în ultima G.A.G. şi comitetele de conducere ale racter educativ: conferinţe pe teme bucură de participarea masivă a mun­ le de partid care s-au ocupat îndea­
vreme şi au prăşit porumbul de pe întovărăşirilor agricole trebuie să ia de cultură generală şi ştiinţifice, infor­ citorilor şi intelectualilor din oraş. proape de această problemă. Secţiile
mări politice, seri de întrebări şi răs­ Au apărut forme noi de manifestare de învăţămînt şi cultură au condus
?. 150 hectare din cele 9.759 hectare cele mai indicate măsuri îneît praşila punsuri, călătorii pe hartă etc. S-au culturală cum s în t: sărbătorirea gos­ cu competenţă casele de cultură şi au
cultivate şi respectiv pe 1.739 hectare porumbului să fie urgentată. prezentat mai multe spectacole în faţa podăriilor colective (în raionul Sebeş), dat atenţie deosebită activităţii cultu­
din 3.657 cultivate. oamenilor muncii, mai bune şi mai sărbătorirea fruntaşilor în producţie etc. rale în ultimul timp.
variate. A crescut în mod simţitor nu­
Dar dacă în aceste două raioane SITUAŢIA PRASILEI PORUM­ mărul formaţiilor artistice de amatori In toate satele regiunii, intelectualii Conţinut şi forme de
din toate genurile de artă. Atît la au format o unitate de acţiune în sco­ manifestare mai bogate
munca se desfăşoară cu spor, nu ace­ BULUI LA DATA DE 2 IUNIE centrele de raioane cît şi Ia sate s-au pul culturalizării maselor de ţărani
închegat formaţii bun; care se bucură muncitori care păşesc pe drumul vie­ Gu toate rezultatele obţinute, analiza
laşi lucru se petrece în celelalte ra­ A. G. de succes. In prezent se fac mai multe ţii noi. Nu este aproape nici o zi de scoate în evidenţă şi o serie
deplasări cu formaţiile artistice chiar sărbătoare în care să nu fie la că­ de lipsuri care mai persistă în
ioane. In raionul Orăştie, de pildă, şi în cele mai îndepărtate sate. minul cultural o formă sau alta de activitatea caselor de cultură.
manifestare. Artiştii amatori, bătrîni şi Astfel unele acţiuni se des-
deşi porumbul a fost i'nsămînţat din ILIA 63% Mişcarea cultural-artistică a luat pro­ tineri, se întrec între ei pentru a face
timp şi a avut condiţii optime de dez­ porţii de masă. Tineri şi vîrstnici, cît mai plăcută odihna oamenilor mun­ PETRU ARDEU
muncitori, ţărani şi intelectuali, fac
voltare el nu este încă prăşit decît pe BRAD 47,6% parte în număr tot mai mare din for­ cii. Peste tot se slăveşte prin mijloace directorul Gasei regionale
o suprafaţă foarte mică. In acest raion maţiile de cor, de teatru, dansuri şi artistice bucuria vieţii noi. a creaţiei populare
brigăzi artistice de agitaţie.
nu s-a prăşit porumbul decît pe 2.505 ORĂŞTIE 26,3% Populaţia oraşelor şi satelor parti­ ( Continuare in pag. 3-aji
ha. din cele 9.512 semănate. Apreciem Numai Ia casa de cultură din Orăş*
că e foarte puţin faţă de posibilităţile ALBA 21,50/0
existente în raionul Orăştie. La fel de
nesatisfăcătoare se prezintă situaţia HUNED. 20,2%
prăşitului porumbului şi în raioanele
Alba, Hunedoara şi Sebeş. In raionul
Sebeş nu s-au prăşit decît 1.654 ha. SEBEŞ 11,8%
din cele „peste 14.000 ha. cultivate.
Din constatările făcute pe teren re­ HAŢEG 7,9%
zultă că pe foafe suprafeţele porum­