Page 14 - 1960-06

Da g . ? -, $}ru m ü e m c r m m o L u i N r 1693

Proiectul de Directive ele celui de-al lll-lea Congres al P.M .R.

In dezbaterea oamenilor muncii

Rezerve însemnate de Propuneri — rOMIHlTURV-VTriCULTUKA Vom dezvolta
sugestii
sectorul
sporire a producţiei de oţel I ® NICOLAE SUCIU, miner la zootehnic

I. M. Barza, propune ca tro-

Citind prevede- —— ţelărie mai sînt liul de la puţul mare să fie în­ IOAN DUDAŞ
încă rezerve de locuit cu altul de o putere mai
rile proiectului de ŞTEFAN TR1PŞA sporire a produc­ mare, în scopul sporirii capaci­ preşedintele G.A.6. „Drumul
Directive ale Con- tăţii de transport pe acest puţ.
Erou al Muncii Socialiste Iui Lenin" — Geoagiu

greşului partidului maistru principal la O.S.M. II tivităţii muncii; « GHEORGHE DRAGOI, mun­

ai o imagine cla- C.S. Hunedoara Studiind posibi­ citor la atelierul mecanic al Proiectul de Directive ale ce­

ră a viitorului lu- ----- lităţile de care dis- I. M. Barza, propune să fie în­ lui de-al lll-lea Congres al

minos ce se deschide în faţa oame- pune secţia noastră, am ajuns la locuite maşinile de ascuţit sfre- P.M.R. a fost primit cu deose­

nilor muncii din patria noastră. Pen- concluzia că putem spori încă mult dele, cu altele noi. 3 0 0 .0 0 0 ha bit entuziasm şi de către mem­
tru fiecare sector de activitate sînt producţia prin introducerea mecaniză- • IOAN GURICAN, miner în brii gospodăriei agricole colecti­

prevăzute sarcini mari. Ele însă sînt rii la reparaţiile vetrelor cuptoarelor, sectorul X al exploatării car­ '"ft< « U 9 6 5 --¦ ve din Geoagiu. După cum re­
iese din Directive, în următorii
pe deplin realizabile. Astfel se poate cîştiga de fiecare bonifere Petrila, propune ca PRODUCŢIA-1*FRUCTE ani se va pune un mare accent
pe dezvoltarea sectorului socia­
Nouă oţelarilor, ne revine sarcina dată circa ()30 ore> ceea ce înseamnă întreprinderile forestiere fur­ list din agricultuă. „Gospodă­
riile agricole colective — se
ca pînă în anul 1965 să sporim pro- peste 50 ore pe cuptor an)]a) Aceas. nizoare de lemn de mină, să spune în proiect — pe care sta­
tul le sprijină prin mecanizare,
ducţia în aşa fel îneît să producem trimită exploatărilor numai lemn credite, seminţe de soi, îndru­
30,3„ m.i.l.ioane t.one oţ,el,. qSporul de pro- tă măsură va duce ta un 1plus de dimensiunile cerute, pentru mare agrotehnică, trebuie să
a se evita pierderile prin rete­ dezvolte multilateral gospodăria
ducţle, aşa cum prevede proiectul de Pr°ducţie pe an de circa 1.300 lor obştească, să sporească con­
tinuu producţia vegetală şi ani­
Directive, va trebui obţinut prin da- tone oţel de fiecare cuptor. De ase- zarea capetelor. Tot el mai mală“.

rea în exploatare a noilor cuptoare menea, prin scurtarea timpului de propune să se Introducă mica însufleţiţi de marile perspec­
tive de dezvoltare ale acestei
Martin şi prin sporirea indicilor de suflare a vetrelor în timpul repa- mecanizare la descărcarea va­ forme socialiste de muncă, co­
goanelor cu ciment şl balast lectiviştii noştri şi-au propus o
utilizare a cuptoarelor existente, cu raţiei cu cel puţin o oră faţă de pentru E. M. Petrila, întrucît în serie de obiective care cu si­
momentul de faţă, prin !ma- guranţă vor fi traduse în viaţă.
40 Ia sută faţă de 1959. realizările actuale, putem obţine, aşa Deşi ramura de bază a gospo­
dăriei noastre rămîne agricul­
Că este posibil să realizăm ase- cum ne arată un antecalcul, o spori- nipularea manuală a acestor tura, noi vrem să dezvoltăm ne­

menea indici confirmă faptele de re a producţiei pe cuptor cu peste materiale, se face multă ri­ încetat, pe lîngă alte sectoare,
j şi sectorul zootehnic^ aducător
pînă acum. Astfel, de la începutul 1.300 tone oţel anual, sipă.
de mari venituri. Noi dispunem
anului şi pînă în prezent, au fost ela- Aceste propuneri sînt pe deplin o IOAN BALOG1, contabil şef JJ0 .0 0 0 lo n e 1 .7 0 0 .0 0 0 î§ n e
borate peste sarcinile de plan 24.990 realizabile. Dar aici avem nevoie şi la E. M. Lonea, propune ca I n 1965
tone oţel. întrecerea socialistă care de sprijinul conducerii combinatului. baia muncitorească', lămpăria şi
alte lucrări de investiţii de la

^ a cuprins întregul colectiv şi care Este necesar a se lua măsurile co* Cimpă I, începute dar sistate

are ca obiective elaborarea de şarje respunzătoare pentru ca să fim a- încă din anul 1955, şi pentru

rapide cu un tonaj sporit şi redu- provizionaţi ritmic şi în cantităţile ne- care s-au alocat fonduri bă­ Proiectul de Directive ale Congresului al lll-lea al P.M.R. pentru planul de dezvoltare a
cerea procentului de rebufuri sub cesare cu minereu de calitate, ma- ) neşti însemnate, să fie termi­ economiei naţionale pe anii 1960—1965 şi pentru programul econo mic de perspectivă precizează că
admis, constituie cheia succeselor gnezită granulată şi dolomită calci- nate sau să li se schimbe des­
tinaţia. pentru mărirea producţiei de fructe se prevede extinderea plantaţiilor de pomi de la 190.000 ha. în
1959, pînă la 300.000 lia. în 19 65, iar producţia âe fructe să ajungă, în condiţii climaterice
noastre. La acest succes a contri- nată. De asemenea, va trebui modi- ® MARTIN VICTOR, înane- normale, la circa 1.700.000 tone în 1965, faţă de 1.170.000 tone în 1959.

buit însă mult şi reducerea timpului ficată maşina de ajustaj, iar aerul vrant la laminorul bluming al Se prevede de asemenea ca în anul 1965 suprafaţa viilor să crească la peste 300.000 ha. în momentul de faţă de 150

reparaţiilor la cald. Dacă în anul comprimat sâ-1 primim direct de la ? C. S. Hunedoara, propune 'să de pe care să se obţină în ani normali de climă o producţie d e circa 1.400.000 tone struguri, vaci, care prin valorificarea lap­

trecut, acesta reprezenta 6-7 la sută, sursă în cantităţile necesare şi la ] se' modifice dispozitivul 'de cu aproape 50 la sută mai piuit ăecît producţia medie pe ultim ii cinci ani. telui aduc venituri" "lunare de
din fondul de timp calendaristic, a- o presiune de minimum 5,5 atmos- manevrare de la postul de feo- peste 25.000 lei, de peste 700
nul acesta, în lunile aprilie-mai, el fere. man'dă nr. 3 şi să fie ridicat oi şi alte animale. După calcu­
Ia înălţimea corespunzătoare, în lele noastre, sectorul zootehnic
C A D R E C A L IF IC A T E va aduce gospodăriei venituri a-
reprezintă doar 3-4 la sută. Sîntem siguri că prin aplicarea în scopul evitării în viitor a blo­ nuale de peste 400.000 lei. Dar
noi nu ne vom opri aici. Ne-am
Anul trecut, fondul de timp ca- practică a acestor propuneri, preve- cării foarfecii de 1.000 tone, propus să cumpărăm încă 50
de vaci şi un număr "apreciabil
lendaristic a fost utilizat în pro- derile din proiectul de Directive ale ruperii rolelor şi pentru a se pe m t u u e c o n o m ia m a ţ io n a ia de păsări.
porţie de 82,8 la sută. Anul acesta, Congresului al lll-lea al P.A1.R., putea executa o tăiere rapidă
în primul trimestru, acest indice a vor fi înfăptuite. Fiecare oţelar este şi 'sigură a; materialelor. Combinatul siderurgic „Gh. GHERASIM RUSU Pregătirea viitorilor muncitori Pentru ca sectorul zootehnic
Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara este asigurată prin aceea că, pe să se dezvolte neîncetat, colec­
® VICTOR OVESA, muncitor responsabil cu probleme de învăţămînt lingă condiţiile deosebite de în­ tiviştii au luat hotărîrea să con­
a luat in anii regimului de de­ struiască adăposturi pentru ani­
lost ridicat la 86,3 la sută. conştient că dînd patriei mai mult la filatura Lupeni, propune să mocraţie populară, o mare dez­ G. S. Hunedoara văţătură şi practică ce le au male şi păsări. Astfel, în curînd
voltare şi continuă să se dez­ ucenicii, materiile legate de di­ va fi dat în folosinţă un grajd
Obţinînd indici superiori în ex- oţel, contribuie la ridicarea nivelu- se transforme şi să se moder­ volte pe zi ce trece. Paralel cu ăustriei cu cadre calificate, in­ feritele meserii sînt predate de pentru 100 de capete şi s-a în­
dezvoltarea combinatului s-a tre anii 1960 şi 1965, şcolile maiştri şi ingineri cu înaltă ca­ ceput construcţia unui nou grajd
ploatarea cuptoarelor nu înseamnă lui de trai al poporului, Ia întărirea nizeze unele maşini în scopul dezvoltat şi centrul şcolar pro­ profesionale şi tehnice vor pre­ tot pentru 100 de capete." Tot
însă că am epuizat rezervele. In o- patriei noastre. măririi productivităţii munci? fesional de pe lîngă combinat. găti pentru producţie 260.000 lificare şi cu experienţă In în curînd vor fi terminate două
şi îmbunătăţirii calităţii pro­ Astfel între anii 1955—1960 a noi cadre de muncitori califi­
absolvit şcoala profesională un caţi. producţie.
duselor. număr de 1-301 ucenici califi­ Atenţia deosebită ce o acordă
caţi în diferite meserii ca : fur- In anii care vin combinatul
-------------- --------------------- s a ------------------------------------ siderurgic va lua o dezvoltare partidul creşterii şi calificării
şi mai mare prin intrarea In
Consumul de lemn de mină — cadrelor de şnuncitori, însufle­

cita*. g maiR miisc 0î nalişti, cocsari, oţelari, lumină­ funcţiune a noii secţii de fur­ ţeşte munca profesorilor şi in­ şoproăne pentru vile în tabăra
tori, zidari-şamotori etc. nale, a celor trei cuptoare Mar­ ginerilor de la complexul şco­ de vară. Printre construcţiile
Membrii brigăzii pe care o ANDREI NAGY tajeior Irontale armate in fier. tin de 400 tone, a bateriei a lar profesional Hunedoara. Ei proiectate, şi care se vor ter­
conduc du primit cu multă în­ Noi ne-am gîndit însă că eco­ Intre anii 1.958 şi 1960, şcoa­ IV-a de cocs etc. Ţinînă cont se vor strădui să dea elevilor mina repede, mai amintim ma­
sufleţire proiectul de Directive şef de brigadă — sectorul II nomii însemnate de lemn se pot la tehnică de doi ani a dat de această dezvoltare, com­ o înaltă calificare, pentru ca gazia de cereale, podul bascul
ale Congresului al lll-lea al al minei Lupeni face şi prin recuperarea lemnu­ combinatului 55 de muncitori plexul şcolar profesional va atunci cină vor merge în pro­ de KT tone şi altele.
P.M.R, Fiecare dintre noi a stu­ lui odată folosii. De aceea, pro­ calificaţi în diverse meserii ca mări numărul de elevi al şco­ ducţie să facă faţă cu cinste
diat cu atenţie toate prevederile cuperat şi l-am folosit la alte punem ca toate brigăzile care termotehnicieni, laboranţi etc. lii. In anul şcolar 1960—1961 sarcinilor mari puse de dez­ In adunările pe care le vom
sale. In mod deosebit însă ne-am fîşii. Am recuperat în felul aces­ vor fi primiţi în anul I 240 voltarea economiei noastre na­ avea cu colectiviştii, sîntem si­
oprit asupra cifrelor care ilus­ ta peste 75 la sută din seîndura au condiţii asemănătoare cu ale Proiectul de Directive ale ce­ de ucenici, iar la şcoala tehni­ ţionale guri că ei vor veni cu noi pro­
trează creşterea producţiei de care reţine rambleu! şi am fo­ noastre, să lucreze cu avansuri lui de-al lll-lea Congres al că de 2 ani un număr de 90 puneri, astfel ca gospodăria
rapide şi astfel să recupereze o P.M.R. pune sarcini deosebite noastră, ca şi toate celelalte să
învăţământului profesional şi elevi. se dezvolte şl mai m ult
tehnic privind asigurarea in-

cărbune cocsificabil de calitate losit-o de cîte 5—6 ori. Bineînţe­ parte însemnată de lemn în ve­ Ocrotirea sănătăţii oamenilor m uncii-—
superioară şi cît mai ieftin. Ne­ les că în tot timpul am respec­ derea refolosirii lui. De aseme­
am dat astfel seama că sarci­ tat cu stricteţe densitatea de ar­ nea, cerem maiştrilor şi condu­ In anii de avînt creator ai re­ la loc de frunte creşterea numărului de paturi,
nile pe care* ie pune partidul mare, fapt care a făcut ca stîl- cerilor sectoarelor să urmărească gimului democrat-popular, prin prin construcţii la Geoagiu băi,
în faţa minerilor au o impor­ pii metalici să nu se distrugă. străduinţa şi elanul mereu cres- Vaţa de Jos şi Miercurea.
tanţă deosebită pentru econo­ cu stricteţe densitatea armării cînd al poporului muncitor, sub
mia naţională. Aşa cum am spus mai îna­ ou stîipi metalici, penîru ca să conducerea înţeleaptă a Parti­ In nagiune va ' lua fiinţă o
inte, aceste realizări nu ne mul­ nu fie necesar un consum su­ dului Muncitoreso Romîn şi cu trolul întregii prin secţia sani­ şcoală sanitară cu o capacítale
Noi, minerii clin Lupeni, va ţumesc. Şi-apoi mai sînt brigăzi plimentar de lemn de mină. ajutorul neprecupeţit al Uniunii
trebui să dăm bătălia de a ex­ din sectorul II, şi din alte sec­ Sovietice, ţara noastră se trans­ populaţii, staţii Dr. O. CONSTANTINESU tară şi prevederi de 150 de elevi. Va creşte coefi­
trage cît mai mult cărbune coc­ toare, care. consumă încă mult Sîntem încredinţaţi că propu­ formă din zi în zi. Aviasan etc. sociale a sfatului cientul de deservire medicală
sificabil cu un conţinut de cenu­ nerea noastră va fi însuşită de membru în Consiliul de conducere . prin înmulţirea numărului de
şă cît mai mic şi totodată să lemn peste canlitatea planifica­ toate brigăzile. In acest sens, Dezvoltarea impetuoasă a in­ In trecut, da­ al Societăţii Ştiinţelor medicale popular regio­ medici, astfel că în 1965 un me­
ieftinim continuu tona de căr­ tă. In proiectul de Directive se noi ne angajăm să reducem dustriei şi agriculturii, introdu­ torită lipsei de nal, a prevăzut
bune, prin economii de material, arată că reducerea consumului consumul de lemn de mină faţă cerea tehnicii noi în toate ramu­ .’din R.P.R. În planul de dio va reveni la 600 de locui­
prin reducerea consumurilor spe­ de lemn de mină va fi realizată de cantitatea planificată cu 1 rile economiei naţionale, au fă­ tori. In sectorul farmaceutic va
cifice. Sarcina de a reduce con­ îndeosebi prin extinderea aba- m.c. la mia de tone de cărbune. cut ca activitatea sectorului me- preocupare pentru sănătatea oa­ dezvoilare şi modernizare al in­ creşte de asemenea numărul de
sumul de lemn de mină de la dico-sanitar să capete un con­ unităţi cu 6,6 la sută în 1965
53 .m.c. la 35 m.c. la mia de ------- ~ —------CB ţinut nou, atît pe plan organiza­ menilor muncii şi a condiţiilor stituţiilor sanitare o serie de o- Şi cu 20 la sută în 1975. .Cir­
tone de cărbune în 1965, este toric, cît şi pe plan de cercetare cuitul valoric al medicamentelor
principala sursă de a ieftini to­ ştiinţifică. social-economice existente, mor­ biective, printre care, în primul va creşte de la 36.450.000 în a-
nul 1959 la peste 40.000.000 în
na de cărbune extras. Studiind In regiunea Hunedoara, ca şi talitatea .infantilă constituia in­ rînd, o policlinică modernă în anul 1965.
proiectul de Directive ne-am în întreaga ţară, ocrotirea să­
dat seama de asemenea, că a- nătăţii celor ce muncesc, lăsată dicele demografic negativ prin oraşul Hunedoara a cărei proiec­
ceastă prevedere este pe deplin sub regimurile apuse într-o îna­
realizabilă, dacă vom organiza poiere de neînchipuit, a căpătat excelenţă. In anii regimului de­ tare s-a terminat de curînd. A-
mai bine munca, vom lucra mai o dezvoltare nemaicunoscută în
repede, vom aplica metode îna­ istoria patriei. Dacă pînă în a- mocrat-popular, problema copi­ cest complex sanitar va cuprinde
intate. nul 1944 existau în regiune nu­
mai 8 spitale cu circa 800 de pa­ lului a devenit o problemă de o policlinică cu cabinetele de
In întrecerea în cinstea Con­ turi, astăzi sînt 17 spitale cu
gresului partidului noi am ob­ peste 3.400 de paturi. stat. De la 17 la sută cît era specialitate, laboratoare de ex­
ţinut unele realizări cu care ne mortalitatea infantilă în 1938, plorări funcţionale, un serviciu La această frumoăsă şi multi­
mîndrim, dar cu care nu ne de­ "Aceeaşi situaţie grea se pre­ astăzi, datorită grijii partidului, modern de hidroîizioterapie, pre­ laterală acţiune bazată în pri­
clarăm mulţumiţi, pentru că nu zenta şi în privinţa altor unităţi aceasta a scăzut la 7 la sută, cum şi un staţionar cu o capaci­ mul rînd pe muncă' de ridicare
sînt la nivelul sarcinilor trasate sanitare, în speţă S.M.S.-uri şi fiind în continuă scădere. Mor­ tate de 750 de paturi. Se va face continuă a nivelului profesio­
de proiectul de Directive. Astfel, dispensare de întreprindere, ca­ talitatea generală la fel se pre­ dotarea tuturor policlinicilor cu nal şi ideologic al cadrelor de
printr-o organizare mai bună a se de naştere etc. despre care zintă în scădere continuă. In re­ aparatură medicală de speciali­ specialitate din toate ramurile
locului de muncă, în luna mai, nici nu se puiea vorbi în trecut. ţeaua de ocrotire a mamei, unele tate şi înzestrarea lor cu labo­ medicinei, societateă ştiinţelor
lucrînd într-un abataj frontal Astăzi există în regiunea Hu­ medicale din R.P.R. prin filială
din stratul 5, am reuşit să ex­ nedoara 45 de asemenea unităţi afecţiuni au dispărut aproape în ratoare puternice.
tragem cărbune din 28 de fîşii. profilactice şi de combaterea In policlinici se vor creea secţii Deva, cu secţiile de ffiziologie,
Am mărit astfel producţia de bolilor cu extindere în masă. De întregim e; infecţiile puerperale,
cărbune cocsificabil şi în spe­ asemenea, a cresci.it numărul spre exemplu. Bolile cu extin­ de Sanepid pentru a asigura u- farmacie, cadre medii şi subfi­
cial, am redus considerabil con­ staţiilor de salvare, au luat fiin­ dere.în masă, tuberculoza, sifi­ nitatea de acţiune curativo-pro- lialele raionale, precum şi prin
sumul de. lemn de mină. Noi am ţă unităţi sanitaro-antiepidcmice, lisul, sînt de asemenea în scă­ filactică pe teritoriu, precum şi sfatul me'dicat ştiinţific şi cen­
lucrat cu avansări rapide şi ast­ staţii de recoltarea1sîngelui, cen- dere. cabinete de medicină industrială. trul de documentare regional,
fel abatajul nu a avut timp să ire radio-fotograîice peniru con- In industria minieră şi meta­ Se vor dezvolta unităţile spita- va mobiliza şi mai mult cadrele
intre în presiune. Drept urma­
re, lemnul a rămas tot atît de Tînărul Nicolae Nuţă este şeful unei brigăzi de instalatori lurgică au fost__create unităţi .liceşti, în care scop este prevă­ medico-sanitare la îndeplinirea
bun ca înainte, iar noi l-am re- medico-sanitare proprii întreprin­ zută construcţia a cîtorva spi­ sarcinilor ce le revin.
de la Atelierele C.F.R. Simeria. studiind împreună cu tovarăşii
săi de muncă proiectul de Directive ale Congresului al lll-lea derilor, astfel că. asistenta me­ tale moderne. S-a prevăzut de In întîmpinarea celui "de-al
al partidului, şi-au intensificat eforturile pentru a obţine cît
dicală este mult mal rapidă şi asemenea construirea a 52 de lll-lea Congres al P.AUR. so­
mai multe economii în producţie. Astfel, pînă la sfirşitul lunii
mai, brigada de instalatori a economisit materiale în valoare mai calificată. dispensare rurale cu locuinţă cietatea ştiinţelor medicale, va
de peste 11.000 lei. In cinstea Congresului partidului brigada
s-a mai angajat să colecteze 1. 000 kg. metale neferoase şi 3.000 După cum se arată în proiec­ pentru medic, pentru ca asisten­ depune toate eforturile pentru a
leg. fier vechi.
tul de Directive ale celui de-al ta medicală în mediu! rural să ridica în măsură şi mai mare
in clişeu: Nicolae Nuţă, şeful brigăzii de instalatori în
timpul lucrului. lll-lea Congres ¦al P.M.R., în fie rit mai bine asigurată şi mai calitatea şi eficienţa asistenţei

domeniul ocrotirii sănătăţii ac­ de bună calitate. medicale, pentru binele poporu­

centul se va pune pe măsurile Sectorul balnear în regiunea lui muncitor, peniru construirea

preventive. Regiunea Hunedoara Hunedoara se va dezvolta prin socialismului în patria noastră.