Page 15 - 1960-06

Nr. 1693
Pe m arginea colocviilor
învătăm m tului ideologic al cadrelor
didactice din raionul Petroşani
învăţătorii şi profesorii au o
îndatorire de mare însemnătate:
formarea viitorilor cetăţeni ai
patriei noastre, constructori ai Vorbind despre politica P.M.R. ceeaşi nepăsare faţă de ridica­
socialismului înarmaţi cu temei­ în domeniul industrializării so­ rea nivelului lor politic,
nice cunoştinţe tehnice şi ştiin­ cialiste a ţării, al transformă­ Deosebit de slab pregătite
ţifice.
Pentru a-şi putea îndeplini cu în alte domenii, aceştia au ară­ varăşele AAaria Rovenţa de la
inste această sarcină nobilă şi tat cum .se călăuzeşte partidul şcoala de 7 ani nr. 2 din Petro­
de mare răspundere, cadrele di­ nostru după teoria marxist-îenP şani, Maria Groza din Lupeni,
dactice trebuie să fie înarmate nistă, cum este aplicată aceasta Natalia Testic şi Maria Urdea
cu teoria marxist-leninistă. In în mod creator la condiţiunile din Lonea.
scopul ajutorării cadrelor didac­ ţării noastre, subliniind totoda­ Cauzele slabei pregătiri tre­
tice spre a-şi însuşi marxism- tă succesele dobîndite.
leninismul, s-a organizat învă-
ţâmîntul ideologic începînd cu
anul şcolar 1958—1959.
In raionul Petroşani peste 500
cadre didactice au studiat în
acest an şcolar problemele fun­
damentale ale marxism-leninis-
mului şi ale politicii P.M.R. Re­
cent, s-au desfăşurat colocviile
în toate cercurile învăţămîntu-
lui ideologic al cadrelor didac­
tice din raion. Pe marginea des­
făşurării colocviilor se pot tra ­
ge o serie de concluzii în legă­
tură cu felul în care cadrele di­
dactice din Valea Jiului luptă
pentru însuşirea teoriei marxist-
leniniste, se străduiesc să-şi ri­
dice nivelul lor politic şi se o-
rienteazâ în activitatea' lor prac­
tică după cele studiate în ca­
drul învăţămîntuiui ideologic.
Munca susţinută —
rezultate hune
Colocviile au scos în eviden­
ţă faptul că acele cadre didac­
tice care în tot timpul anului au
muncit în mod conştiincios pen­
tru însuşirea materialului, au
participat activ la discuţii
în cadrul seminariilor, au
obţinut rezultate bune. Răspun­
surile date au dovedit că aceş­
tia şi-au însuşit în mod temei­
nic cunoştinţele în legătură cu
cele mai importante probleme
ale teoriei marxist-leniniste ş'
ale politicii partidului nostru.
Printre tovarăşii care s-au
prezentat bine pregătiţi, a'd dat
răspunsuri complecte, se numără
Chirii Păunescu, de la Lonea',
Oprica Predescu, de la Petri-
LE E D R A G Ă C O L E C T IV A
Pe colectiviştii din 1Miceştl
ii ştiam oameni harnici şi pri­
cepuţi legumicultori. Nu rare
ori li s-au adus cuvinte de lau­
dă iar rezultatele obţinute de
ei au confirmat intru totul că
le merită.
Gospodăria agricolă colectivă
din Miceştl nu este o unitate
prea m are: deţine doar 66 ha.
Dar aşa mică cum este, colec­
tiviştii au îndrăgit-o şi nu pre­
cupeţesc nici un efort pentru
a o face mai înfloritoare. Mi-a
fost dat să mă conving despre
aceasta într-una din zilele tre­
cute.
Ura o zi obişnuită ca multe
altele pentru colectivişti.
— La noi se obişnuieşte să
acMatenltitâ-ctaatitifcn i
noastreosfyals
(Ormare ’din pag. l-a )
făşoară încă la un nivel scăzut, de­
parte de exigenţele publicului. Gonţinu-
tul este uneori sărac iar forma de ma­
nifestare sub nivelul cerinţelor. Se or­
ganizează încă prea puţine acţiuni in­
teresante şi atractive care să vizeze
direct problemele specifice locului.
Popularizarea hotârîrilor partidului şi
guvernului a fost tăcută în măsură
prea mică prin activitatea cultural-
artistică. Nu toate casele de cultură
au susţinut sărbătorirea zilelor festive
iu programe artistice adecvate. îndru­
marea metodică în raioane de către
activiştii caselor de cultură nu s-a fă­
cut în măsura necesară şi cu scop
bine definit, ceea ce a influenţat nega­
tiv calitatea manifestărilor. Dacă la
festivalul de teatru I. L. Gragiafe au
participat mai muite formaţii în com-
•paraţie cu primul festival, calitatea
spectacolelor în general nu s-a ridi­
cat Ia nivelul aşteptat. Nu s-au fo­
losit toate mijloacele pentru generali­
zarea experienţei valoroase acumulate
de unităţile fruntaşe din regiune, cum
ar fi schimburile de experienţă între
formaţii şi activişti, treceri în revistă, firesc, activitatea cultural-educativă,
seminarii raionale, turnee metodice
etc. Brigăzile artistice de agitaţie au
crescut mult în cadrul perioadei de
întrecere, însă conţinutul activităţii lor către prevederile proiectului de Direc­
putea fi mai bogat şi mai legat de
la, Paula Boldor, de la Vulcan,
Ataria Rusu, de la Lupeni, Pavel
Bircă, din Petroşani şi alţii.
rii socialiste a agriculturii sau s-au prezentat la colocvii şi to­
Ciad se studiază
superficial
Nu toate cadrele didactice, din
raionul Petroşani au înţeles ne­
cesitatea studierii temeinice a
teoriei marxist-leniniste, mărgi-
nindu-se la un studiu superfi­
cial, în preajma colocviilor.
Un asemenea stil de a' învăţa
a făcut ca la colocvii să se dea
răspunsuri slabe, superficiale,
buchereşti, unele cadre didacti­
ce să nu fie în stare să apro­
fundeze cele studiate, dovedind
slabe cunoştinţe de cultură ge­
nerală şi necunoscînd temeinic
problemele esenţiale ale politi­
cii partidului nostru.
Gadre didactice ca Ileana
Branga, de la Lonea, Angela
Guşatu şi Raveca Drăgoi, d;n
Petroşani şi altele, cu m; 1
greutate se orientează în pro­
blemele legate de activitatea
partidului, au confuzii serioase
în înţelegerea anumitor teze ale
marxism-leninismului.
'Atitudini care trebuie
curmate
Au fost şi cazuri — ce-i drept
puţine — care sînt incompatibi­
le cu atitudinea ce trebuie să
o aibă cadrele didactice faţă de
însuşirea teoriei marxist-leninis­
te. Iată cîteva din acestea. Tov.
Ioăn Gugu, de la Băniţa şi AAi-
nodora Tilivia, de la Iscroni, în
cursul anului şcolar n-au parti­
cipat decît o dată sau de două
ori la cercul de învăţămînt ideo­
logic unde au fost încadraţi. Din
plecăm la clmp foarte de di­
mineaţă. Numai aşa munca are
spor — mă informează preşe­
dintele gospodăriei agricole co­
lective care e mereu la clmp
printre colectivişti, seara plani­
ficăm lucrările pentru a doua
zi. In felul acesta dimineaţa,
toţi colectiviştii pot merge di­
rect la clmp. Mai avem încă
m.ult de lucru la grădina de le­
gume. De altfel şi suprafaţa e
mare — peste 17 ha., din care
11 ha. irigate.
împreună cu preşedintele şi
cu brigadierul am vizitat gră­
dina de legume. Roşiile, varza
timpurie şi cartofii — fără nici
o buruiană.
— Sint culturi îngrijite in
problemele actuale de la sate. Gomba-
terea misticismului şl a superstiţiilor nu
a fost în măsură suficientă în atenţia
caselor de cultură: Brigăzile ştiinţifice
puteau face mai multe deplasări la
sate. Nu sînt folosite încă pe scară
largă unele forme de activitate atrac­
tive şi apreciate de public, cum sînt:
concursuri „6ine ştie cîştigă“ pe teme
locale, „Drumeţii veseli", şezători în­
chinate fruntaşilor în producţie, seri
de activitate ştiinţifică, sărbători ale
G.A.G. (în afară de raionul Sebeş) şi
altele, care ar fi asigurat rezultate
bune în condiţiile actuale, cînd mun­
cii culturale i se cer sarcini deosebite.
Direcţia principală a
muncii culturale de
masa — sprijinirea
îndeplinirii sarcinilor
din proiectul de Directive
Astăzi în faţa muncii culturale de
masă se pun probleme mai mari şi
mai de răspundere ca orieînd. Proiectul
de Directive ale celui de-al III-lea
Congres al P.ALR. marchează o etapă
nouă în opera de construcţie a socia­
lismului la noi în ţară. Gum este şi
întreaga muncă culturală de masă de
la oraşe şi sate, trebuie să se desfă­
şoare sub semnul îndeplinirii sarcini­
lor puse în faţa poporului nostru de
tive. Activiştii culturali să-şi pună la
această cauză n-au putut fi ad­
mişi Ia colocvii. Aceştia şi în
anul şcolar trecut au ţdovedit a-
buie căutate în dezinteresul fa- ,
ţă de învăţămîntul ideologic, în
lipsa de preocupare pentru ridi­
carea nivelului de cultură ge­
nerală, politic şi ideologic. Este
greu de a înţelege cum pot a-
semenea cadre didactice să facă
educaţie patriotică elevilor, da­
că ele nu cunosc nici cele mai
elementare lucruri despre poli­
tica partidului.-
Este de datoria organizaţiilor
de partid din şcolii a secţiei de
învăţămînt şi cultură a Sfatului
popular raional Petroşani să a-
nalizeze felul în care s-au des­
făşurat colocviile în învăţămîn­
tul ideologic al cadrelor didac­
tice şi să ia măsurile cuvenite
pentru a îmbunătăţi munca
în direcţia ridicării nivelului lor
politic şi ideologic.
Trebuie curmată nepăsarea
faţă 'de studiul politic, nepăsare
care s-a manifestai şi/prin .fap­
tul că unele cadre didactice nici
nu s-au prezentat măcar la co­
locvii. Aşa e cazul tov. Gomei
Ştefan din Lonea, Elena Bulga-
ru din Iscroni şi alţii.
1k
Trăgînd învăţăminte din felul
cum s-a desfăşurat învăţămîn­
tul ideologic al cadrelor didac­
tice din raionul Petroşani, este
necesar a se pregăti mai temei­
nic viitorul an şcolar, a se in­
tensifica munca în domeniu! po- •
litic şi ideologic pentru a ajuta
astfel învăţătorii şi profesorii
să-şi poată îndeplini cu succes
sarcina de mare răspundere ce
le-a fost încredinţată.
I. PAUL
mare parte de fetele noastre.
Harnice, n-am ce zice — spuse
preşedintele.
La celălalt capăt al tarlalei
se planta ardeiul. Aici am găsit
pe Marioara Contor, pe Maria
Avram, pe Victoria Oargă, pe
Maria Gavrilă. Erau mereu în
frunte. Am aflat că ele parti­
cipă zi de zi la lucru, că vin
uneori noaptea să pregătească
zarzavatul pentru desfacere.
Despre toţi am auzit numai
lucruri frumoase. 'Muncind zi
de zi, umăr la umăr, tinerii a-
lături de virstnici pun tot ela­
nul lor la înflorirea şi întări­
rea gospodăriei agricole colec­
tive.
I. COSTEA
contribuţie întreaga putere de muncă
şi capacitatea creatoare pentru a an­
trena pe toţi oamenii muncii la în­
deplinirea înălţătoarelor sarcini puse
de partid. Direcţia principală a muncii
culturale de masă trebuie să se în­
drepte către sprijinirea îndeplinirii sar­ lipsească niciodată.
cinilor de producţie, a angajamentelor
luate de către oameni: muncii de la
oraşe şi sate. Trebuie folosite toate
mijloacele pentru popularizarea anga­
jamentelor, a felului cum sînt în­
deplinite şi a metodelor înaintate de
muncă. Acest lucru se poate face prin
conferinţe şi expuneri scurte în care
să se evidenţieze elementele pozitive
şi să se militeze pentru a ţine treaz
spiritul de întrecere.
O formă a muncii culturale de masă
o constituie întîlnirile şi convorbirile
care se pot organiza fie la casa de
cultură, Ia cămin sau la locul de
muncă şl în cadrul cărora să se facă
informarea muncitorilor şi ţăranilor
muncitori asupra evenimentelor mai
importante sau să se pună în dis­
cuţie metode noi de muncă cu care
fruntaşii au reuşit să îndeplinească
angajamentele. In cadrul convorbirilor
se pot organiza întîlniri cu ilegalişti
şi muncitori virstnici, care să poves­
tească despre situaţia din trecut a oa­
menilor muncii în comparaţie cu viaţa
din anii regimului nostru de democra­
ţie populară.
La cămine, coifuri roşii şi casele
de cultură se mai pot organiza seri
tematice pe diferite teme, cum ar f i :
DRÚMÜL SÖClALISMULUi Pag. 9
NOTE
Scafele
Mergeam "să vizitez un
copil bolnav. Nu puteam
să mă prezint în faţa lui
cu mina goală. Ce să-i
duc? La ce se bucurăpiai
mult copiii ? Desigur că
nimic nu le poate aprinde
piai mult licărul privirilor,
ca dulciurile.
Am intrat la unitatea
nr. 3 din Hunedoara. Aş­
teptam la rină la raionul
unde se vindeau dulciuri
şi... hîrtit de muşte (ciu­
dată asociere de mărfuri).
Cineva mi-a atras aten--
•ţha că vlnzătoarea ser­
veşte cu mina. De necre­
zut. îmi îndrept privirea
spre vînzătoare. Intr-ade­
văr Georgsta Hanăra îşi
înfunda mina în borcane­
le cu bomboane, în cutii­
le cu rahat şi în alte cutii
cu diferite mărfuri.
Cină l-am întrebat pe
tov. Petre Ungureanu, ges­
împotriva In întîmpinarea Congresului, brigada condusă de comunistul tionarul unităţii, cum de
inundaţiilor Ioan AU Popa de la mina Teliuc, obţine succese de seama în admite asemenea atitudini,
producţie. Astfel, în ultima decadă a lunii mai brigada mineru­ acesta a răspuns:
Peste 150 de ţărani muncitori lui Ioan M. Popa a extras 137 tone minereu peste plan.
din comuna Hărău, au partici­ — Ce să facem ?
pat zilele trecute voluntar la In clişeu : schimbul I împreună cu şeful brigăzii. N-avem scafe! Mergeţi şi
desfundarea văii ce vine din­ la celelalte unităţi şi veţi
spre Certej, vale care inunda Sarcini mari în preajma vedea că şi acolo tot cu
150 ha. de teren arabil. Ţăranii mina se serveşte.
muncitori, în frunte cu Pâscu- încheierii anului şcolar
leţ Damaschin, secretarul co­ In acest timp, Georgeta
mitetului comunal de partid, (Urmare din pag. l-a) încep să fie realizate de către comi­ Hanăra tocmai umplea o
Loghin Popa, preşedintele sfa­ tetele executive ale sfaturilor popu­ pungă, dar culmea, nu cu
tului popular comunal, şi A- festive a anului şcolar — sărbătoare lare raionale şi comunale pe raza cărora plina, ci cu o scafă.
lexandru Popolti, deputat, au importantă în viaţa şcolii noastre. vor funcţiona aceste tabere. Secţiilor de
efectuai mai mult de 900 ore învăţămînt şi cultură le revine sar­ M-am dumirit. Nu era
de muncă voluntară, ăesfunăină La 30 iunie, sărbătorim „Ziua în­ cina de a termina în zilele ce urmea­ vorba de scafe, ci de lip­
valea pe o porţiune de apro­ văţătorului“, dovadă a preţuirii pe ză recrutarea elevilor şi a cadrelor di­ să de respect faţă de con­
ximativ 800 m. Efectuînd prin care partidul şi guvernul nostru o a- dactice care vor merge în tabere, sumatori. Acesta-l adevă­
muncă voluntară această lu­ cordă slujitorilor şcolii. Gu acest pri­ pentru a le putea organiza din timp rul !
crare, pe Ungă că s-au ferit de lej, trebuie puse în fa ţa . cadrelor di­ transportul, cazarea şi aprovizionarea
inundaţii cele 150 ha. teren, dactice sarcinile mari ce revin învă- cu alimentele necesare. Este necesar MITRU DĂNILA
s-au realizat şi 3.700 lei econo­ ţămîntului şi culturii şi perspectivele ca pc baza documentaţiilor întocmite
mii. luminoase ce se întrevăd din proiec­ să se urgenteze reparaţiile localurilor Disputa
tul de Directive ale celui de-al III-lea de tabere pentru ca cel tîrziu la 20
M1RON MlCUL A Congres al P.ALR. privind generaliza­ iunie să fie terminate. Secţiile de în­ Ne-am bucurat nespus de
rea învăţămîntuiui de 7 ani în urmă­ văţămînt şi cultură raionale şi oră­ mult cind ni s-au repartizat a-
instructor al Sfatului popular torii 2 —3 ani şi trecerea In învăţă­ şeneşti au datoria să se îngrijească parlamente in noile blocuri de
mîntul de 8 ani. Trebuie dezbătute cu de planificarea în mod judicios a ca­ pe strada Eminescu din Deva.
raional IKa toată răspunderea sarcinile concrete drelor didactice, în aşa fel incit să se
pe şcoli, în toate raioanele şi mai poată asigura atît nevoile taberelor cît şi Ne nemulţumeşte insă un tu
—O— ales în cele rămase în urmă, ca Ha­ a acţiunilor ce se întreprind în timpul era: de trei săptămini, in a-
partamentele locuite de noi nu
M E M FI DACA... există lumină electrică. De trei
săptămini blocurile în care lo­
cuim, deşi situate în centnil o-
raşului, nu au curent electric.
Şi iată de ce : Lucrările de ra­
cordare au fost executate de că­
verii. Este necesar să se acorde multă tre constructor (T.R.C.H.), fiind
grijă taberelor de curte, unde îşi vor incluse in proiect. I.R.E.H. insă
petrece timpul în mod organizat ma­ refuză să facă racordul pe mo­
rea majoritate a elevilor. Pentru ele­ tiv că lucrările nu corespund
...la cinematograful „Steaua roşie" ţeg şi IIia, pentru ca fiecare învăţă­ vii claselor VIII-X se vor organiza din punct de vedere calitativ. De
din Brad, în timpul rulării filmelor tor .şi profesor să contribuie efectiv în colaborare cil Comitetul regional trei săptămini, intre T.R.C.H. şi
n-ar mai fi atîfea întreruperi. la realizarea şi depăşirea sarcinii de U.T.M., tabere turistice de durată mai I.R.E.H., are loc o aprigă dispu­
a cuprinde 95 la sută din absolven­ scurtă. tă privind competenţa in astfel
Numai în ziua de 27 mai, de fa ţii clasei a IV-a în clasa a V-a, cit de lucrări. De remarcat că dis­
orele 18 la 20, rularea filmului a fost Un loc important în organizarea puta dintre cele două întreprin­
plăcută a vacanţei de vară îl au ex­ deri este urmărită de către o a
întreruptă de... şase ori. întreruperile ne-am propus prin, planul de şcola­ cursiile în regiune şi în ţară, pentru treia întreprindere— I.G.O. Deva,
ca elevii să cunoască realizările re­ căreia ii aparţin de fapt blocurile.
au loc din cauza lipsei de suprave­ rizare din acest an. Generalizarea gimului nostru democrat popular şi T.R.C.H. şi I.R.E.H. işi dispu­
frumuseţile patriei. Ele constituie un
ghere a aparatelor de către operatorii învăţămîntuiui de 7 ani trebuie să de­ mijloc puternic de dezvoltare a sen­
timentelor patriotice la elevi.
de serviciu. vină cea mai importantă problemă a
Sarcinile cc revin secţiilor de în­
PANICA IONESCU şcolii noastre în perioada ce urmează, văţămînt şi cultură, şcdfilor şi cadrelor
didactice în preajma închiderii anului
corespondent faţă de care fiecare lucrător de pe o- şcolar 1959-1960 şi pentru deschide­
rea noului an sînt deosebit de im­
...conducerea cooperativei „Drum gorttl şcolii să manifeste o grijă deo­ portante. Ele pot fi duse la îndeplinire tă competenţa, I.G.O. urmăreş­
nou“ din Hunedoara ar deschide la sebită. dacă fiecare învăţător şi profesor, fie­ te (in calitate de spectator) dis­
Teliuc atelierele de cismărie, croito­ care din cei chemaţi să răspundă de puta, iar noi, cele 12 familii ca­
rie şi frizerie. încheierea unui an de muncă cere aceste sarcini, va depune tot efortul, re ocupă apartamentele din
însă şi organizarea unei vacanţe plă­ întreaga capacitate creatoare, tot cla­ blocuri, aşteptăm curentul elsc-.
Sfatul popular Teliuc, a pus la dis­ cute pentru elevi — prilej de recon­ nul şi dragostea faţă de progresul trie.
poziţie spaţiul necesar, dar conduce­ fortare pentru noul an şcolar. In cele
rea cooperativei n-a luat nici o măsu­ 13 tabere ce se vor organiza pe te­ şcolii, faţă de grija ce-i revine în
ră pentru amenajarea şi dotarea atelie­ ritoriul regiunii şi în alfe tabere din
relor cu mobilier şi utilaj. tară îşi vor petrece vacanţa peste creşterea şi educarea copiilor oame­
5.100 copii, fii ai oamenilor muncii
A. LUCACI din regiune. Pentru odihna şi recon- nilor muncii.
fortarea for trebuie luate toate măsu­
corespondentă
rile, în aşa fel ca la 1 iulie taberele Ne întrebăm: cind va lua/sfir-
...cofetăria din Brad ar fi deschisă să-şi poată deschide larg porţile pen­ şit disputa dintre T.R.C/.H. şi
I.R.E.H. şi cînd I.G.O. va da
şi în cursul dimineţii şi dacă ar fi a- tru a primi cum se cuvine pe toţi
provizionată cu răcoritoare, care sînt elevii. dovadă că este beneficilarui aces­
solicitate în acest sezon. Prin grija comitetului executiv al tor blocuri ? i
ILIE VISA sfatului popular regional s-au stabilit UN GRUP DE LjOCATARI
corespondent , o serie de măsuri în acest scop şi ele
„Ce a dat regimul nostru muncitori­ urmărească întrecerile şi felul cum WVCiV,
lor", „Satul (sau oraşul) nostru în sînt ele îndeplinite şi să stimuleze PRODUCĂTORI! <
trecut şi azi“, „Perspectivele satului toate acţiunile iniţiate cu scopul îm­ il osie la termenul fixat de sfatul popular,
sau oraşului nostru“, „Oraşul nostru bunătăţirii procesului muncii. In sec­
peste şase ani“, „Progresul tehnicii torul socialist brigăzile trebuie să mi­ fiţi p rim i Sa predarea lin ei d in cote
sub ochii noştri“, „Fruntaşii satului liteze pentru consolidarea gospodării­ Işi contracte către centrele de colectare D. C.
sau oraşului" etc. Gu aceste ocazii să lor colective, să popularizeze avanta­ > Predînd lină de bană calitate, obţineţi pre-
se prezinte scurte programe artistice jele muncii în comun cu cazuri con­
sau filme documentare, iar cărţile crete. încă de pe acum colectivele de \ ţari avantajoase, mărindu-vă venitul gospodăriei i
legate de tematica respectivă să nu creaţie să conceapă programe pentru ^voastre. j
campania de recoltare care se apropie.
Activitatea a.iistică de amatori este Gercurile literare să aibă în aten­ l Odată cu predarea cotelor, valorificaţi p ri-\
menită să-şi aducă contribuţia Ia în­ ţie viaţa nouă care pulsează atît la lsosul de lină, predîndu-l la centrele de colectare\
deplinirea sarcinilor puse de proiectul oraşe cît şi la sate. întregul conţinut >D. C. A. care plătesc preţuri de achiziţie. \
de Directive ale celui de-al III-lea al creaţiei să fie axat pe sarcinile
Congres al P:ALR. întregul reperto­ majore ale activităţii economice şi po­ \ Centrele de colectare D. C. A. funcţionează în \
riu trebuie întocmit în aşa fel incit litice, să vorbească despre oameni şi comunele şi la termenele fixa te prin decizia s fa -\
artiştii amatori să-şi îndeplinească ro­ fapte deosebite din sectorul pe lingă fu l ui popular. ţ
lul de agitatori şi mobilizatori ai oa­ care funcţionează. VWA VVWVVWSAA/vA'V
menilor muncii în lupta pentru con­ Cercurile plastice să organizeze ex­
struirea socialismului. Indicaţiile tema­ poziţii care să oglindească munca 1r*1/—»r~* r~> / r~>r—•r—»t—* ' i—' r—i r^~-1—*r~
tice trimise de Gasa Centrală a Crea­ plină de abnegaţie a oamenilor pentru 1
ţiei Populare cît şi recomandările de îndeplinirea sarcinilor puse de par­ l Cooperativa „Progresul“ Alba Falia
l
repertoriu elaborate de Gasa regiona­ tid, precum şi realizările obţinute pe 4 3
t )
lă a creaţiei populare sînt destul de drumul construirii socialismului în ţa­
i Sediul central str. Simion Bărmiţiu 3 )
cuprinzătoare. Rămîne pe seama acti­ ra noastră. i)
viştilor culturali să aleagă ceea ce Artiştii amatori din toate genurile L
este adecvat pentru formaţiile respec­ de artă să depună întreaga lor capa­ Execută p en tru d e s e r v ir e a p o p u la f ie i -Íkrt —WPCrilllW»«Aiflr.m'i
tive ţinînd cont de sarcinile economi­ citate creatoare pentru a descoperi ------------------------ ,n Hmwi-miwri'
ce şi politice specifice. noi şi variate forme de activitate pe t prin centrele sale: î
Corurile trebuie să cuprindă în re­ care să le pună în slujba promovării [
pertoriu cîntece despre partid şi revolu­ culturii de masă la nivelul cerinţelor
ţionare, cîntece de masă care se găsesc actuale. i)
cu prisosinţă în tezaurul nostru muzical. L 3
Proiectul de Directive ale Con­ L H) îîîeâJfcminie comenzi pentru bartiafi, fe*
Echipele de dansuri cu forţe mai gresului al III-lea al P.M.R. .}
puternice trebuie să se îndrepte către înseamnă i pentru toţi activiştii L mei şi c o p ii;
dansurile cu temă în care să prezinte culturali mobilizarea- tuturor forţelor L 3
bucuria muncii şi dragostea de viaţă la îndeplinirea sarcinilor mari puse r[
şi de înfăptuirile regimului nostru. în faţa oamenilor muncii din Republi­ HI Diferite modele şi culori; 3
ca Populară Romînă. Sub îndruma­ L H Reparaţii şi încăpători;
Brigăzile artistice de agitaţie au un rea organizaţiilor de partid, folosind T
însemnat rol mobilizator. Ele trebuie din plin experienţa bogată acumulată Í ÎH Lucrări de cojocarie ;
să popularizeze pe fruntaşii in muncă în decursul anilor, ei vor însufleţi L 3
din toate sectoarele de activitate, să masele la realizarea măreţului pro­ l 3
intervină cu arma satirei pentru eli­ gram de desăvîrşîre a construcţiei so­ C 3
cialiste în scumpa noastră patrie. rl H Lucrări de cureldrie ;
minarea lipsurilor. Brigăzile trebuie să fH Comenzi şi reparafiuni de marochinărse ; )
t fH Vopsitul hainelor, de piele, a pantofilor
3
3
1
L şi & poşetelor; 3j
l
i Garantăm calitatea lucrărilor noastre
3
(.
J uJ —‘—J, T
1— / V— ! . .. ..u a 1