Page 17 - 1960-06

j Biblioteca Centrală/
A nul XII Nr. 1694
O sarcină economică imporfanfă :
Sporirea producfivifăfii
In următorii şase ani — se spune
în proiectul de Directive ale celui de­
al II Mea Congres al P.M.R. — pro­
ductivitatea muncii pe salariat, pe an­
samblul industriei, va creşte cu circa
60—65 la sută.
Colectivele întreprinderilor din re­
giunea noastră, însufleţiţe de măreţele
prevederi ale proiectului de Directive,
luptă cu abnegaţie pentru realizări
cît mai mari în producţie în cinstea
Congresului partidului. In această lup­
tă, alături de îmbunătăţirea calităţii
producţiei, reducerea preţului de cost,
realizarea de economii, un obiectiv de
frunte este ridicarea continuă a pro­
ductivităţii muncii. La Combinatul si­
derurgic din Hunedoara, muncitorii,
tehnicienii şi inginerii din principalele
secţii, obţin zi de zi succese tot mai
mari pe baza sporirii indicilor de uti­
lizare a agregatelor Oţelarii din sec­
ţia O.S.M. nr. 2, de pildă, care au
pornit iniţiativa de a produce 600 kg.
oţel peste plan pe m-p. vatră cuptor
şi zi calendaristică, au produs în pri­
mele două zile din luna iunie 2.013
kg. oţel peste plan pe m.p. vatră cuptor.
Şi acesta nu este un fapt izolat. Oţe­
larii acestei secţii, au sporit în per­
manenţă indicii de utilizare a cuptoa­
relor iar drept rezultat, au elaborat
de la începutul anului şi pînă la 3
iunie 25.491 tone oţel peste prevederile
planului. Tot pe baza sporirii indici­
lor de utilizare a furnalelor, furnaliştii firmare a forţei creatoare a maselor de
celor două secţii din Combinatul si­
derurgic hunedorean au dat peste plan
în aceeaşi perioadă 17.533 tone fontă.
Succese de seamă prin folosirea in­
tensivă a capacităţii agregatelor şi ma­
şinilor au obţinut şi colectivele altor
întreprinderi din regiune.
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii
şi-au dat seama că o rezervă însemna­
tă de sporire a productivităţii muncii
esle sporirea indicilor de utilizare a
maşinilor şi agregatelor. De aceea, cu
prilejul dezbaterilor proiectului de Di­
rective alo celui de-al JII-lea Congres
al P.M.R . ei au studiat cu răspundere
fiecare prevedere precum şi posibili­
tăţile pe care le au de a contribui cît
mai mult la traducerea în viaţă a sar­
cinilor de sporire a productivităţii
muncii, reducere a preţului de cost
şi îmbunătăţirea calităţii produselor.
Cum e şi firesc, multe propuneri ţin­
tesc în primul rînd sporirea produc­
tivităţii muncii. De pildă, oţelarii din
cele două secţii Martin ale O. S. Hu­
nedoara, studiind posibilităţile ce le
au, au găsit că pentru folosirea cît
mai intensivă a cuptoarelor mai au
rezerve serioase. Li au propus să se
reducă simţitor timpul de reparare a
cuptoarelor la cald, să se mecanizeze
reparaţia vetrelor etc. Apbcînd aceste
propuneri, numai oţelarii secţiei a Il-a,
vor putea produce în plus anual de
fiecare cuptor, circa 2.600 tone oţel.
Propuneri preţioase privind sporirea
productivităţii muncii au făcut şi fur­
W W W W /«/
Laminorul bluming -al Combi natului siderurgic din Hune'doa-i
ra este unul din numeroasele obiective industriale intrate în
funcţie între cele două congre se ale partidului. Laminorul
bluming este dotat cu maşini şi utilaje din cele mai moderne.
Procesul de producţie este în în tregime mecanizat. Bluiningul
constituie astfel unul dintre ce le mai mari agregate de acest
fel din ţară.
'"Ti'Crmă
I Hutvjdrjafu.Deya j
Duminică 5 iunie 1969
0 ra
naliştii din Gălan. Astfel, ei au propus
să fie mărită greutatea fiecărei şarje
cu cel puţin 6 la sută. Prin aceasta,
zilnic, se va putea obţine pe fiecare
schimb o producţie suplimentară de
4.000 kg. fontă. Tot furnaliştii din Gă­
lan, dezbătînd proiectul de Directive
ale celui de-al IH-lea Gongres al
P.M.R. au hotărît să-şi majoreze an­
gajamentul anual în cinstea Congre­
sului partidului de la 5.000 tone, la
14.000 tone fontă peste plan. Acest
spor de producţie va fi obţinut pe baza
ridicării la un nivel mai înalt a in­
dicilor de utilizare a furnalelor.
Proiectul de Directive este un vast
program de dezvoltare şi mai impe­
tuoasă a economiei noastre naţionale.
Ridicarea continuă a productivităţii
muncii este un factor hotărîtor în în­
făptuirea cu cinste a acestui program
măreţ. De aceea, eforturile tuturor oa­
menilor muncii, trebuie îndreptate în
primul rînd spre continua sporire a
productivităţii muncii. Analizînd re­
zervele interne, colectivele întreprinde­
rilor siderurgice, miniere, constructoa­
re de maşini, forestiere, de industrie
uşoară, alimentară şi locală, din G.A.S.
şi S.M.T., trebuie să găsească noi po­
sibilităţi de sporire a producţiei, redu­
cerea preţului de cost şi îmbunătăţirea
calităţii produselor. Dezbaterea proiec­
tului de Directive ale Congresului
partidului este un minunat prilej de a-
oameni ai muncii. In adunările de
dezbateri, se pot face propuneri pre­
ţioase, pot fi iniţiate acţiuni de mare
eficacitate economică. Organizaţiile de
partid, comuniştii, au datoria de a
orienta activitatea creatoare a munci­
torilor, tehnicienilor şi inginerilor spre
obiectivele cele mai importante pre­
văzute în proiectul de Directive. O
atenţie deosebită trebuie acordată spo­
ririi indicilor de utilizare a tuturor
capacităţilor de producţie, ridicării ca­
lificării cadrelor, folosirii metodelor a-
vansate, îmbunătăţirii organizării mun­
cii şi ridicării pe o treaptă mai înaltă
a întrecerii socialiste. Orice iniţiativă, mm. de la C. S. Hunedoara, du-,
orice propunere în această direcţie,
trebuie studiată, preluată şi extinsă în
mod organizat. Organele sindicale au
un rol deosebit în această direcţie.
Ele trebuie să popularizeze temeinic
o astfel de iniţiativă, să organizeze
schimburi de experienţa, să lupte pen­
tru extinderea lor.
De sporirea productivităţii miincii,
reducerea preţului de cost şi îmbună­
tăţirea continuă a calităţii produselor,
depinde ridicarea nivelului de trai al
oamenilor muncii. Organizaţiile de
partid, pe baza obiectivelor prevăzute
de proiectul de Directive, trebuie să
desfăşoare o largă muncă politică de
masă pentru a face din fiecare mun­
citor, tehnician, inginer sau alt om
al muncii, un luptător înflăcărat pen­
tru înfăptuirea cu succes a planului
de 6 ani.
V tece revoluţionare închinate partidu­
' ÎN T R E D O U A CONGRESE
' sică.
{
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI Cercul
f otoamatorilor
Pe lingă clubul „Siderurgis-
tul“ din Hunedoara funcţionea­
ză im cerc al celor ce îndră­
gesc arta fotografiatului.
Dintre cei aproape 90 foto-
amatort, peste 67 sînt tineri
muncitori din combinat. Măies­
tria lor a fost admirată la ex­
poziţia organizată de club la 1
4 pagini 20 bani ianuarie 1960, unde au fost
prezentate 69 de lucrări.
beks3LKS8SBamseggaBEggaBaMaggpbwbbswb^>crcragxra5»q3 Intre 15 şi 20 iunie, fotoama-
torit hunedoreni vor deschide o
nouă expoziţie permanentă ca­
re va fi împrospătată mereu
cu noi lucrări.
Pentru a putea realiza foto­
grafii artistice la un nivel cit
mai ridicat, membrii cercului
frecventează cursurile de spe­
cialitate ce se ţin din două in
muire cu consumuri două săptămlni Pentru începă­
tori se ţine cursul de iniţiere
iar pentru avansaţi sînt pre­
specifice cîf mai mici zentate teme de compoziţie, es­
tetică şi metode de lucru.
Pentru, viitor, fotografii a-
matori din cadrul cercului şi-au
propus să realizeze fotorepor­
Economii de malarii prime taje din activitatea social-cul­
La secţia de furnale a u- In luna mai, consumul spe­ turală a oraşului. De aseme­
nea vor întocmi un album care
zinei „Victoria“ din Călan„ cific de cocs a fost redus cu să prezinte bogăţiile şi fru­
museţile regiunii.
se duce o luptă susţinută 64 Kg. pe tona de fontă iar Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la furnalul nr. 2
pentru micşorarea consu­ consumul de şpan cu 8 Kg. al uzinei „Victoria“-Gălan, desfăşurînd larg întrecerea socialistă in cinstea - c i-
murilor specifice de materii Datorită reducerii consumuri­ Congresului partidului, a depăşit planul în luna mai cu 23,8 la sută. Printre de producţie
m ărită
prime şi materiale şi pentru lor specifice, preţul de cost o- fruntaşii întrecerii socialiste se numără şi maistrul Ioan Nedelea.
In sc-cpul sporirii producţiei
realizarea de economii. Prin perativ al tonei de fontă a de minereu, comuniştii din ca­
drul sectorului 30—60 m. de la
dozarea corectă a şarjelor, fost mai mic ăecît cel pla­ I.M. Barza, au organizat în
cinstea celui de-al ill-lea Con­
îmbunătăţirea regimului ter­ nificat, în luna trecută, cu gres al P.M.R. o zi de pro­
ducţie mărită. Această iniţia­
mic şl respectarea tehnolo­ 70,62 lei. Valoarea totală ae- tivă a fost îmbrăţişată de în­
treg colectivul sectorului.
giei de elaborare, s-a reuşit conomiilor la preţul de cost La început nu Ie venea oa­ Atîtea bazaconii au mai scornit
a se obţine realizări fru­ operativ se ridică la peste menilor să creadă că pe aceas­ răuvoitorii, atunci, că-ţi venea să Ca urmare, în ziua respecti­
moase. 800 mii lei. tă cale se poate ajunge la un le pui căluş la gură. Vedeau vă, planul sectorului a fost de­
păşii cu peste 108 la sută. Cele
Supraveghind mai afenl maşinile trai mai bun. Dar nu numai as- doar cu ochii lor cum cresc rîn- mai bune rezultate le-au obţi­
ta-i ţinea în loc. Prin comună durile colectiviştilor din Daia, nut în ziua producţiei mărite,
echipele de mineri conduse de
Economisirea materiei pri­ praveghează mai atent func­ circulau fel de fel de zvonuri din Gîrbova, din Apoid şi din comuniştii Stefan I. Vartolomei,
me — importantă sursă de e- ţionarea maşinilor şi înlătu­ scornite de cei care nu vedeau alie sale, şi ei tot aveau îndrăz­ Avram Tomodan şi Gheorghe
Dumitraş, care şi-au depăşit
conomii — constituie o pre­ ră la timp deficienţele ce se cu ochi buni formarea marii neala să ticluiască la minciuni sarcinile de plan în ziua res-
ocupare de frunte a tuturor, ivesc în funcţionarea lor. familii a colectiviştilor în satul care să influenţeze pe oamenii pcclivă între 110—140 la sută.
muncitorilor fabricii de tri­ Lucrină în acest fel, colec­ nostru. Zvoniseră că în colec­ cinstiţi să nu se înscrie în <~o- NICOLAE STÂNCII!
cotaje „Sebeşul“ din oraşul tivul fabricii „Sebeşul“ a tivă nu mai ai nimic al tău, că lectivă. Numai că nu s-a întîm-
Sebeş. Luptînă pentru a ob­ reuşit să reducă cu mult ţi se ia şi orătania din curte, plat aşa cum doreau ei.-»* secretar al organizaţiei de partid
ţine fiecare produs cu con­ consumurile specifice şi să că mîncarea ţi se dă cu porţia
sumuri specifice cît mai realizeze o economie de 101 şi cîte şi mai cîte. Primii păţi din sectorul 30-60 m. I..M. Barza
mici, muncitorii şi-au orga­ Kg. materie primă (fire) pe
nizat niai bine munca, su- luna mai. Aceasta a făcut ca Cînd s-a aflat că un mănun­ Trecuseră cîteva luni şi co­ — O—
valoarea economiilor reali­ chi de ţărani săraci din sat au lectiva din Miercurea nu luase
Smbunăiăţese calitatea zate la preţul de cost al făcut cereri pentru colectivă, fiinţă. Şi vina nu era a altora Scriitori parficipanfi
laminatelor producţiei de la începutul a- zvonurile s-au înteţit. Unul au­ decît a noastră.
nului şi pînă acum să se ri­ zise, chipurile, că la Apoldul de Sa Consfătuire® regionala
Colectivul laminorului de 650 dice la suma de 300.000 lei. In primăvara lui ’50 ne-am
Sus oamenii îşi iau avulul şi se pus din nou pe treabă. Ne ve­ a Tinerilor creatori
nise în sprijin şi un tovarăş
şterg din colectivă. Altul se jura de la Judeţeană de partid. El literari
a fost acela care nc-a învăţat
că la Gîrbova şi la Daia. doar cum să ne apropiem de oameni, In vederea participării la Con­
sfătuirea regională a tinerilor
leneşii au rămas în colectivă. creatori literari şi a organizării
seminariilor de creaţie cu mem­
;©»= ce şi cum să le vorbim, prin cc brii cercurilor literare prezenţi
ce o luptă, susţinută pentru îm­ mijloace să-i facem să înţelea­ la consfătuire, au sosit la Deva
bunătăţirea calităţii laminate­ Cu planul semestrial îndeplinit gă rostul muncii laolaltă. înce­ din partea Uniunii Scriitorilor
lor prin micşorarea procentului tul cu încetul, zvonurile răuvoi­ din R.P.R. prozatorul Haralamb
de rebuturi şi obţinerea pe a- Constructorii de pe şantierul an oamenilor muncii, 73 apar- torilor se spulberau, Iar oamenii Zincă, poetul loan Horea, criti­
îşi arătau tot mai mult încre­ cii literari I. D. Bălan şi Gh.
Achiţei, iar din partea Casei
ceastă cale a unei producţii nr. 1 al T.R.C.H. Deva, desfă­ tamente şi s-au terminat o serie derea în vorbele noastre. Centrale a Creaţiei Populare din
Bucureşti tov. Z. Al. Enăşescu.
sporite şi mai ieftine. şoară o însufleţită întrecere so­ de alte lucrări de construcţie. Cel mai des am folosit meto­
Ca urmare a muncii depuse cialistă în cinstea Congresului Printre cei mai harnici con­ da muncii de la om la om. In
de întregul colectiv, s-a reuşit partidului. Obiectivele întrecerii structori se numără Ştefan Bor- primii! rînd am stat de vorbă
ca rebutul să fie redus, în lu­ s în t: darea în folosinţă a cît toş şi Mihai Agner, dulgheri,
na mai, cu 3 kg. pe tona de mai mulle apartamente oameni­ Ludovic Moş, fierar betonist, NICOLAE CACOVEANII
laminate. De asemenea, s-au lor muncii, în termen scurt şi la Ştefan Semciuc, zidar, Iuiius
redus sub procentul admis şi un preţ de cost redus, cît şi de­ Florea, instalator şi mulţi alţii. secretarul organizaţiei de bază
arderile de blumuri, Iar şuta- păşirea tuturor sarcinilor de P.M.R. din G-A.O. „Steagul roşu"
plan. Irig. GR AŢI AN Ş E R B AN
şeful şantierului nr. 1 Deva din Miercurea1*
(Continuare in pag. 3-a)
rea laminatelor s-a făcut în Rezultatele întrecerii sînt îm­ ¦--------- «»©•=====
mod economicos. Drept urma­ bucurătoare. La sfîrşitul lunii
re, s-a realizat o economie la mai, constructorii şantierului K©Â!}KJLE UNEI ACTIVITĂŢI
preţul de cost operativ de CULTURAL*ÂRTISTICE
387.000 lei şi S-a produs pes­ au putut raporta că şi-au în­
te plan cantitatea de 4.867 to­ deplinit în întregime planul va­ A
ne laminate finite pline. loric al primului semestru. Au
tă a ‘întinderilor din Cuban. Drept
fost date în folosinţă în acest Matei Socor şi „Hora înfrăţirii" de
1. Alexandrescu, pe versuri de Mihai apreciere a nivelului ridicat de inter­
Furnaiiştiicr cantităţi sporite de minereu Printre multiplele activităţi in in- Beniac.
timpinarea celui de-al Ill-lea Congres pretare a acestor frumoase cintece,
al P.M.R. se numără şi concertul Ca un ecou al minimalelor pers­
prezentat zilele irecuie la casa ra­ interpreţii au fost răsplătiţi cu vii
Sporindu-şi eforturile în în­ mare a strădaniei depuse, ei au ională de cultură din Alba lulia de pective de dezvoltare şi afirmare a aplauze.
trecerea socialistă, minerii din reuşit să extragă, în luna tre­ către formaţiile corale ale elevilor tinerelor noastre vlăstare, a fiilor de Din concertul prezentat de forma­
Ghelar au obţinut succese fru­ cută, cantitatea de 3.097 tone (pionieri şi uiemişii) şcolii medii muncitori, de ţărani muncitori si
moase în lupta pentru creşterea minereu de fier peste plan. Horia, Cloşca şi Crişan. Concertul ai tuturor copiilor celor ce muncesc ţiile corale ale şcolii n-au lipsit
s-a bucurai de un frumos succes. in patria noastră socialistă, ce se nici frumoasele cintece şi melodii 2
populare inspirate din bogatul şi ne- S
producţiei de minereu. Luptînd Fruntaşi pe întreprindere sînt El a fost pregătit de profesoara Con­ deschid prin proiectul de Directive secatul izvor de frumuseţe, folclorul <
sub lozinca : „Furnaliştilor can­ minerii din orizontul 6 care au tor Letiţia, ajutată de întreg corpul
tităţi sporite de minereu“, ei se extras 714 tone minereu de fier didactic şi îndeosebi de profesorii poporului nostru. Astfel, corul a inter- /
străduiesc să extragă lună de şi cei de la mina Vest, care au Pirvan Ioan, Moldovan Vianu şi di­
lună şi să expedieze furnalişti­ dat 512 tone de minereu peste rectorul şcolii Lascu T. Liviu. pretat cintecul „Bale vini de primăva- $
lor hunedoreni cantităţi tot mai plan.
mari de minereu de fier. Sa ur­ ră" de D. Siancu, iar elevii Suciu Ro• <
dica din clasa V III-a acompaniată >
In repertoriul concertului închinai la acordeon de eleva Birău Călăii- >
intimpinării celui de-al Ill-lea Con­ ale Congresului al Ill-lea al P.M.R.. na a interpretat cintecul „Mtnce-te Ş
corul pionierilor, in frunte cu micul
^JWVWVVVVVV.A^ 'WWWN/S?V gres al P.M.R., au fost cuprinse cin- solist Ţopa Ştefan, pionier, a inter­ bade amarul". Tot eleva Suciu Ro- >
pretat cintecul „Ce să fiu".
dica, alături de elevul Munteanu L
Orientarea nouă, sănătoasă, dată
lui, cintece sovietice, precum şi une­ tinerelor vlăstare care se pregătesc loan din clasa a Xl-a, acompa- >
încă de pe băncile şcolii pentru mun­
-o ' le bucăţi de muzică populară şi cla­ că, pentru viaţă, a fost oglindită si niaţi de cor, au interpretat cîntid >
prin interpretarea inimosului cintec
„Atelierul şcolii" de A. Giroveanu. „S-ar ţine mindra de lume". L
La închegarea armonioasă a pro­ In semn de neţărmurită priete­ De o frumoasă apreciere s-a bu- p
nie faţă de pionierii din marea ţară
gramului, la ridicarea nivelului de prietenă, Uniunea Sovietică, pionie­ curat tinărul solist Petrescu Pe- ^
rii Gocea Metania şi Săbău Doru
prezentară a concertului in general, din clasa VII-a — fruntaşi la învă­ Ire din clasa a V-a, care acompaniat >
ţătură — au interpretat in limba
au contribuit şi textele (autor prof. rusă, cintecul „Pionierii la Kremlin" de cor, a interpretat „Cintecul foto­
de Muradelli, pe versuri de Mihai-
Lascu T. Liviu), cu ajutorul căro- kov. grafului amator" de TUi /lcs.
ra elevele Torsan Pcrsida şi Sabo Ste-
<\ Transporiindu-ne apoi pe malurile Subliniind faptul că în lumea sa­
liniştite şi mult ciniate ale Volgăi
^ la din clasa X-a, ambele eleve frunta­ corul a interpretai cintecul „In târ­ telor noastre înfloreşte azi bucuria,
guri pe Volga" de Mokrousoo, iar
şe la învăţătură, disciplină şi in ac­ surorile gemene luliana si Florenti­ că pe lanurile înfrăţite sălăşluieşte
na Popescu din clasa a X-a, acom­
tivitatea obştească, au adus prospe­ paniate la acordeon de colega lor bunăstarea şi că fericirea şi-a făcut
Birău Cătălina din clasa a Xl-a, au
ţime şi au dat vioiciune spectacolu­ interpretat cintecul „Se lasă noap­ trainic sălaş în inimile colectivişti­
lui. lor, corul a redat crimpeie din iu­
In cuvintul de prezentarea spec­ reşul vieţii noi, interpretînd cintecul
tacolului au fost subliniate măre­ „Sărbătoare la gospodărie".
ţele transformări revoluţionare ce Afirmindu-şi apoi tinereţea cloco­
\ au avut loc in ţara noastră de la titoare, animaţi de perspectivele mi­
< eliberare şi pînă acum, sub condu­ nunate pe care regimul democrat-
cerea Partidului Muncitoresc Ro- popular sub conducerea înţeleaptă
min. Apoi, corul pionierilor şcolii a partidului, le deschide tineretului,
Potrivit proiectului de Dire ctive ale Congresului al IH-lea medii Horia, Cloşca şi Crişan, a perspective care sădesc în inimile li­
al partidului, producţia de lam inate finite pline (inclusiv bare
pentru ţevi), va ajunge în 1965 la peste 2 milioane tone. Co­ deschis concertul, cu cintecul drag tierelor vlăstare dorul de muncă, a-
lectivului laminorului bluming de la Hunedoara îi revine de­
sigur o parte însemnată din a ceastă producţie nemaiîntîlnită nouă tuturor, „Partidului iubit" de vîntul şi dragostea de viaţă, for­
în ţara noastră. Sporind conţi nuu indicii de utilizare a agre­
gatului, colectivul laminorului bluming este hotărît să înfăp­ Liviu lonescu. Apoi, in desfăşura­ maţiile de cor au interpretat „Mar­
rea programului au fost interpretate tea" de V. Zaharov, sugerind pubii- ii. ST. EĂZĂRESCLI
cintccele : Steagul partidului" de cului spectator frumuseţea neasemui- (Continuare in pag. 3-a)
tuiască cu cinste sarcinile măreţe trasate de partid. . . v w w (V V V 'v - - N. v v\/ . .V . f W \ V W v 'V V V V . v V ^ V. V V N/'v» V . v W W \ A A / W W W W V W v )