Page 18 - 1960-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

bBMggM g g g ^ ^ gggH^ro g^M ^ro ggggwmE

\r Folclor hunedorean

Iţi cînt dator pe viaţă, ca un pom Face- m-aş
Ţarinii generoase, piină-n seve, crengufă-n vînf
Şi-mi simt crescînd mîndria de-a fi om, -
iţi sînt dator, că visul mi-e aieve. Azi se deschi­ stagiunea punînd în scenă libre­ dioficare, consfătuiri cu citito­ ţii artistice de amatori şi-au Face-m-aş crenguţă-nvlnt
de la Deva pri­ tul „Cu pas tineresc înainte“, rii etc., care au constituit un îmbunătăţit mult orizontul te­ Ca partidul să ni-l cint,
Tu ne deschizi al frumuseţii dom, ma consfătuire aparţinînd autorilor 'ocali Petre mijloc eficace de educaţie a ma­ matic, creaţiile lor fiind mult Să ni-l cint din zori In
Ne desluşeşti ca griul bun din pleve, a creatorilor din Ţîrău, Vasile Dan şi Ian Pre­ selor largi, de stimulare şi e- mai aproape de împlinire de cît
Te simt măreţ şi-n ultimul atom, cercurile litera­ da. Numele tovarăşului Ţîrău îi videnţiere a creaţiei tinerilor înainte, mult mai bogate în ima­ sară —
Prin tine simt că azi trăiesc aieve. re hunedorene. întîinim de altfel foarte des în creatori. gini artistice sugestive şi ine­ Cu tractoarele pe-afară,
organizată din organele de presă, în care pu­ dite. Cu mineril-'n fund de mină
Oricînd, tu, dirz în rin duri mă socoate, iniţiativa Comitetului regional blică povestiri, schiţe sau cro­ Intre acţiunile de acest fel, Şi albinele-n grădină;
Pe schele şi pe baricadă stînd chezaş, de partid şi a Comitetului exe­ nici literare şl dramatice. demne de amintit s în t: şeză­ In orientarea şi valorificarea El ne-a scăpat de boieri
Sub flamurile tale-mpurpuraie... cutiv al Sfatului popular regio­ toarea literară organizată de creaţiei membrilor' cercurilor li­ Şi de jalea cea de ieri —
nal Hunedoara, în îotîrr.mnareu Trecutul glorios de luptă al cercul literar „Minerul“ din Pe­ terare, un rol de seamă îl joa­ Ne-a făcut ţara mai dragă,
Partid ne-nirînt al clasei muncitoare, Congresului partidului, ta va clasei muncitoare în frunte cu troşani în colaborare cu cercul că presa de partid. Gu dragos­ Viaţă dulce ca o fragă
In marşul tău spre lumea viitoare dezbate pe larg activitatea iite- partidul comuniştilor a consti­ literar „Ion Slavici“ din Deva te şi înţelegere au găzduit în (Auzită de I. Marlnescu
Te însoţesc ca muncitor şi-ostaş... 1ară din regiune şi va indica tuit izvor de inspiraţie şi pentru la clubul Uzinei de reparat uti­ coloanele lor ziarele „Drumul de la Groza Ion din Chitid
drumul pe care vor trebui să poeta Ana Şoit, atunci cinci a laj minier din Petroşani, con­ socialismului“ din Deva, „Stea­ — Hunedoara).
DORIN P. MANAŞTUREA.N.U păşească in viitor tinerii crea­ scris ciclul „Fiiimon Sîrbu“. sfătuirea organizată de cercul li­ gul roşu“ din Petroşani. „Uzi­
tori, in lumina noilor ?uircini terar „Minerul“ la Lupeni. cu na noastră“ din Hunedoara, pro­ Zilele trecute, In sala cinema­
din cercul literar „Liviu Rebreanu" trasate de partid. In ultima vreme au mai scris minerii participanţi la greva din ducţiile literare ale tinerilor tografului ,,Fiiimon Sîrbu“ din
Orăşlie versuri izbutite închinate parti­ 1929, pe marginea cărţii „Flă­ scriitori locali, punîndu-le la dis­ Deva, a avut loc un simpozion
Despre o mişcare literară or­ dului, Ion Drăgănescu, Alkis cări nestinse“, serata literară poziţie pagini sau rubrici spe­ cu prilejul prezentării in pre­
L«©. ganizată şi îndrumată de in- Sebastian, Traían Müller şi alţii. „Slavă partidului“ organizată de ciale, organizînd poşta redac­ mieră a noului film rominesc
st.tuţii de specialitate nici nu cercul literar „Flacăra" din Hu­ ţiei sau publicînd articole de a- „Valurile Dunării“, după sce­
Flori şi coloşi putea fi vorba în anii regimului Progrese însemnate pe dru­ nedoara, întîlnirea membrilor naliză şi îndrumare. Este ne­ nariul tinerilor scriitori Fran­
uiir;¦hezo-moşieresc. Aceasta s a mul creaţiei au înregistrat şi cercurilor literare din Deva si cesar ca şi redacţia ziarului cise Munteanu şi Titus Popo-
Printre coloşi metal ici, în uzină, născut şi s-a afirmat ah’a oda­ alţi tineri creatori, cum sînt Oră ştie cu elevii cursurilor de „Steaua roşie“ clin Alba Iulfa vici. Cu acest prilej, despre
Acolo-n preajma aspr elor metale, tă cu orînduirea socialistă. Victor Niţă, Mircea Tută, (Hu­ propagandişti U.T..M. etc. să acorde mai multă atenţie creatorii filmului şi valoarea
Deschid spre soare proaspete petale, nedoara), Traían Fiiimon, Con- problemelor de creaţie literară, sa artistică incontestabilă, a
Aleile de flori, ca-ntr _o grădină. Sub îndrumarea şi cu spriji­ stantin Clemente (Deva). Ion O formă inte­ vieţii cercurilor din Alba Iulia vorbit tov. Chira Teodor, preşe­
Cu clocot surd, alătu ri, în furnale, nul direct al organelor şi ora- Pîrvulcscu, Radu Selejan (Pe­ resantă, nu înde­ şt Tciuş. dinte al Comitetului sindical
Se plămădesc torente de lumină nizaţiilor de partid au fost con­ troşani) etc. ajuns însă de a- local.
Şi sub puterea omul ui deplină, stituite cercurile literare, cu sco­ dîncită şi extin­ In regiunea Flunedoara exis­
Curg, ascultind de ges turile sale... pul de a descoperi şi promova Ü parte din roadele muncii a- să, de populari­ tă largi posibilităţi pentru dez­ Fiind închinat eroismului co­
noi talente din rîndul oamenilor cestora au fost slrînse în cule­ zare a literaturii voltarea activităţii cercurilor li­ muniştilor, spiritului lor de sa­
...Miini albe, delicate, de femeie muncii. In momentul dc fală c. gerile literare tipărite de Casa în rîndurile oa­ terare. Avem tineri creatori ca­ crificiu pentru fericirea po­
Flori răsădiră-aici. de frumuseţe, xistă în regiune un număr de regională a creaţiei populare — pabili să ridice pe o treaptă su­ porului, filmul reuşeşte să emo­
Sub ale nopţii mii de curcubeie.... 13 cercuri literare, care însu­ ..Flori de foc" (1057) şi „Am menilor muncii, perioară munca artistică, să ţioneze profund pe spectatori.
mează peste 2.30 membri — crescut cu tine Hunedoară“ creeze lucrări literare în care Personajul principal, Toma, con­
Iar palmele ce c-o zvicnire dură rnunciloH. ţărani muncitori, in­ (1960). a folosit-o cercul să reflecte cu putere noul, ac­ stituie cea mai luminoasă fi­
Strunesc riuri de fo c ; in dimineţe telectuali. fii ai celor care pînă literar „Minerul“ din Petroşani tivitatea entuziastă a oamenilor gură din galeria eroilor pozi­
Minglie flori din vie rs, împart căldură. . mai ieri nu-şi ştiau scrie nici In genera!, Iernatica lucrărilor în colaborare cu Şcoala de 7 ani muncii, pentru a da patriei pro­ tivi, creaţie a cinematografiei
măcar numele. care se citeşte şi se discută în nr. I din localitate. E vorba de duse mai multe şi de calitate noastre noi.
TRAIAN FILIMON cercurile literare este corespun­ organizarea unor concursuri superioară.
Unii dintre creatorii literari zătoare. Conţinutul versurilor şi „Drumeţii veseli“. De asemenea, Acest fapt a fost confirmat
din cercul literar „Ion Slavici“ — Deva din regiunea noastră au acumu­ poeziei este axat pe problemele cercurile literare din Deva, Hu­ Tinerii creatori din regiune cu prisosinţă de altfel şi d.e
lat o experienţă pozitivă pe dru­ actualităţii, tinerii creatori in- nedoara, Brad, Lupeni etc., sus­ trebuie să muncească în aşa fel succesul de care s-a bucurat
se. mul creaţiei, reuşind să devină spirîndu-se din lupta pentru ţin cu regularitate emisiuni la îneît creaţiile lor literare să răs­ noul film rominesc in rîndul
cunoscuţi şi apreciaţi în regiu­ construirea socialismului. staţiile de radioficare din loca­ pundă sarcinilor politice şi e- spectatorilor, care la Deva, ca
Purtăm în noi un foc mistuitor, ne şi în ţară. In cercurile noa­ lităţile respective. conomice care stau în faţa co­ în întreaga ţară, au urmărit cu
îngemănat din in imite toate _ stre literare, activează tinerii Nu este întîmplător faptul că lectivelor de muncitori şi a ţă­ deosebit interes fiecare episod,
Vulcan de năzuin ţi împurpurate... scriitori Irimie Străuţ şi Ana cele mai multe talente s-au a- ...O adevărată pepinieră de ca­ ranilor muncitori în etapa ac­ fiecare secvenţă de pe ecran.
Noi risipim lumi ni în viitor, Soit, creatori ai volumului „Flă­ lirmat din localităţile unde aces­ dre pentru cercurile literare o tuală. Prin tot ce fac să slu­
Iar comunismul, mîndrul vis, cări nestinse“, închinat come­ te cercuri desfăşoară o vie şi constituie colectivele de creaţie jească clasei muncitoare, mase­
O poartă aurită ne-a deschis... morării a 30 de ani de la greva susţinută activitate obştească. .ale brigăzilor artistice de agi­ lor largi de oameni ai muncii,
minerilor din Lupeni. Irimie Cercurile literare „Minerul“ Pe­ taţie. Din rîndurile membrilor care sub conducerea organizaţii­
Străuţ este de asemenea semna­ troşani, „Flacăra“ Hunedoara, acestor colective ,se pot selec­ lor de partid construiesc cu a-
tarul unui pliant — „Ţupa-lup“, „Ion Slavici“ Deva, nu s-au ţiona elemente talentate, care vînt socialismul.
apărut în Editura tineretului, pot contribui la întărirea cercu­
mulţumit cu o activitate strimtă, rilor literare. Oamenii muncii au toată în­
iar în prezent are tot la aceeaşi crederea că tinerii condeieri vor
de cenaclu. Conducerile acestor Unii tineri creatori ca Tra- lupta peniru a fi la înălţimea
editură, un volum dc schiţe şi ian Fiiimon din Deva, Radu Se­ sarcinilor noi puse de construc­
cercuri s-au îngrijit să contri­ lejan din Petroşani, Mihail Cio- ţia socialismului în tara noastră.
nuvele închinat luptei partidului cîrlie din Lupeni. Liciu Lucia De aceea, ei urează din toată
buie în mod nemijlocit la viaţa din Aninoasa, Maria Dragosin inima succes deplin primei con­
în ilegalitate în rîndul tineretu­ din Vinţul de Jos, loan Mari- sfătuiri a creatorilor literari din
cultural-politică, răspunzînd sar­ regiunea Hunedoara !
lui din Valea Jiului. nescu din Chitid etc., orientîn-
cinilor trasate de partid şi gu­
Teatrul de stat de estradă din du-se către sprijinirea activită­
vern cu mijloace specifice artei.
Deva şi-a deschis anul trecut
Astfel, s-au organizat şezători
saca;
literare, simpozioane, recenzii de

cărţi, emisiuni, la staţiile de ra-

rr, tzivasastuzesa»

m mulţi prieteni pe rit, pină cină, intr-o zi, văzln- mai putut sta omeneşte de vor­ tîmplase ? Tănase şi Grigore, cat... Toate, toate i le-au ară­ — r~—--- rietenul meu 'se L-am. ascultat cu bucurie, fă­
aici, prin Hunedoa­ du-l împreună cu Grigore in- bă cu el. începuse să facă tot beţi morţi, spărseseră un geam¦ tat ortacii, fără cruţare, tăind schimbase. Incepuse- ră a i-o arăta însă.
ra — începu să po­ trind intr-o circiumă, m-am lă­ felul de pozne în tovărăşia lui Mi-am adus aminte de hotărl- pînă la rădăcină buba de care
vestească tînărul se­ murit. Grigore. Ajunsese pină acolo rea luată. Am fugit jos, l-am se molipsise. N-ai frică, mi-am \ WMÎ r^m s® ne Petrecem — Să vedem... dacă ai să te
cretar de partid. O- incit lipsi de la şut. Poate nici luat de mină şi, chimiinău-mă hiat şi eu porţia... Tănase au­ ţii de treabă o să te îngăduim.
ţelarii îs oameni des­ Nu ştiu cum s-a făcut, că in n-aş fi aflat de asta, dacă du­ cu el. l-am tîrît în cameră. în­ zind. că mă critică şi pe mine \ # $ f l | iar ^ m pul er îm~ De ce nu ? Cred că făgăduieşti
chişi la inimă, deşi par aspri ziua aceea lui Tunase ii sosi­ pă trei zile nu m-ar fi oprit cepui să-l scutur de p ie p t: pentru vinele sale n-a mai pu­ preună. Prinseserăm că n-ai să mai faci boroboaţe!
la prima vedere. Ca să-i ai a- se şi o scrisoare de acasă 1-am prim-topitorul său: tut răbda însă. A sărit ca ars
proptaţi trebuie să le cîştigi cerut să mi-o citească şi mie. — Ce-ai făcut, Tase ? Par- la un moment d a t: «MWM'iÎk un obicei nou, înce­ M-a privit drept in ochi. ca
însă încrederea... Acum n-o A făcut-o în silă, plictisiţ­ — Auzi, Viorele, eşti prieten ca-i fi in codru! Mai mare ru­ puserăm a citi aceleaşi cărţi între bărbaţi, ca intre tovarăşi...
să-ţi fac un călindar din citi cu Tănase, nu-i aşa ? şinea ! Om eşti tu ? Ai uitat — Numai eu sînt vinovat... împrumutate de la bibliotecă, Puteam să nu-l primesc?
prieteni am. O să-ţi vorbesc ii scria tatăl său, care-i pre­ că miine, poimîine ai să fii pri­ să le comentăm împreună. To­
doar de unul. II cheamă Tă- şedinte al gospodăriei colective — Da ! — i-am răspuns. mit in partid... Eu mi-am pus Mărturisesc că pînă atunci tuşi, nu mai era intre noi în- L-am primit în echipă ca to-
nase. Pe acesta era insă cit de la ei din sat. II vestea cu — Atunci spune-mi ce î s-a mi-l crezusem aproape pierdut ţelegera aceea de mai de mult. pitor III şi s-a văzut că n-am,
pe-aci să-l pierd pentru tot­ dragoste şi mîndrie bătrinească obrazul pentru tine... Nu mi-i ca prieten, tovarăş... Credeam Ceva ne lipsea.... greşit! A început să-şi arate
deauna... & e k i ţ. ă acum de asta. dar nu u ita : ai puţin că se va mai îndrepta... din plin destoinicia. A muncit
Am dus-o ca prieteni buni despre succesele lor, despre pla­ să dai seama şi in faţa celor­ Chiar mă rodea gindul să-mi ...Cam pe la începutul lui fe­ cu atita rîvnă incit comuniştii
pînă prin iarna asta, cam pe nurile pentru insămînţările de Hllllllll!lllilillllll.lllllllllllillll|i|||||l!llllllllllllllllllll!l:llllllll!llllilll!llllll lalţi tovarăşi. retrag recomandarea ce i-o fă­ bruarie se zvonea că se face au propus să-i reducem stagiul
la începutul lui ianuarie. Cre­ primăvară, iar la sfîrşit ii cerea cusem. . Dar mi-am dat seama un schimb nou. Numai din ti­ de candidat.
deam că ne cunoşteam. In acea fiului să se poarte cu cinste pe intimplat de nu 'se mai ţine de că aş fi săvîrşit o greşeală. neri comunişti. Pentru elabora­
vreme venise la noi în cămin, unde umblă, să devină oţelar treabă ? N-a mai venit de trei rea de şarje rapide. Nu era numai De curînd a început să-şi pre­
unde locuiam împreună, unul de nădejde, să-i bucure bătrl- zile la şut. — Şedinţa asta n-am ş-o uit gătească documentele pentru a
Grigore, om cu apucături de neţele. niciodată. Abia aici am în­ un zvon. Aşa se şi întîmplă. Aşa deveni membru de partid Mi-a
huligan, beţiv, chiulangiu... Ta­ — Cum?!? ţeles ce-i aceea forţa colectivă cerut recomandare din nou. A-
man atunci se nimerise ca Tă- „Cu cinste ?! Să se poarte cu e acum mă hotărî- a comuniştilor... E ca un foc prin se face că Tănase m-a rugat cum sînt. sigur că nu greşesc
nase să fie mutat la alt cup­ cinste...“ sem. Trebuia să stau care odată trecut omul -se că­ dacă i-o dau.
tor, in alt schimb. Pină aici ni­ de vorbă serios cu leşte, lăsînd să se vadă dacă-i într-o bună z i :
mic deosebit. Faptul că el lu­ — Auzi ce te sfătuieşte tai- el, cit mai aspru. Nu oţel adevărat sau numai fier I. STRĂUŢ
cra intr-o parte şi eu în alta că-tău ? era în joc numai ¦moale — mi-a mărturisit mai — Viorele, ştii ce ? Aş vrea
nu putea să clintească priete­ prietenia noastră... tirziu. — Viorele, ştii
nia noastră. Aşa credeam şi eu, — E... fleacuri! — păru că să lucrez şi eu din nou la voi... ce ? Aş vrea să
dar de la o vreme am prins zice după mutra care o făcu Doar eram şi secretarul „Cred că tu eşti oţel destul lucrez şi eu din
a băga de seamă că el începu­ la auzul spuselor mele. Apoi, cu organizaţiei de bază în secţie, Se părea că înţelesese ceva. de bun“ — m-am ginăit, dar nou la voi...
se să sosească tirziu acasă... glas tare, brutal: iar Tănase era candidat de par­ Asta îi trecuse numai ca o nu i-am spus-o.
La început n-am prea dat a- tid ; chiar eu li dădusem una scinteiere prin ochi, că apoi se — Să vedem...
tenţie acestui fapt. Mofturi — — la nu te mai amesteca. Ce din recomandări... îmi pusesem zburli: Chiar după şedinţă l-am luat dacă ai să te ţii
mi-am zis — şi-o fi găsit şi el te interesează ce fac ? Nu-mi atita nădejde In el... Şi de ce de o parte şi i-am propus să de treabă o să
vreo mindruţă, e timpul doar să eşti dădacă! n-aş fi pus-o ? Suflet rău nu — Ce te interesează ? Ce te ne petrecem împreună după- te îngăduim. De
se-nsoare... Dar el apucase pe avea, deşi se arăta uneori slab bagi ? Zici că-mi eşti prieten ? amiaza. A primit cu bucurie. ce nu ? Gred că
alte căi, începuse să mă oco­ — Dădacă ?! — făcui luat de fire... Dacă l-aş mai fi lăsat Nu se aştepta la gestul acesta făgăduieşti că
lească tot mai des din altă pri­ prin surprindere. Dădacă nu să alunece însă pe panta asta De aşa prieten n-am nevoie! din partea mea. Credea că-s su­ n-ai să mai faci
cină. In cile o seară îl simţeam ţi-s dar prieten da şi n aş vrea puteam să răspund cu calita­ Tu, in loc să mă aperi, că. ăeh! părat rău pe el, fiindcă mi-a fă­ boroboaţe!
duhnind a rachiu. Se arunca in să nu-ţi mai fiu... tea de secretar : trebuia eşti cineva... mă chemi să dau cut atîtea necazuri, dînău-mi
pat aşa cum se afla, îmbrăcat, să iau o măsură... Ori, ori... prilej să fiu atit de aspru cri­ M-a privit
Văzîndu-i că se tulbură m-am seama în faţa nu ştiu cui. Nu ticat din pricina sa de către drept în ochi,
cu încălţările în picioare, fără apropiat de e l : Asta era într-o sîmbătă. La mă interesează! Fac ce vreau! tovarăşi. ca între bărbaţi,
să-i pese de dojenile mele. E- cămin, încă nu venise. Credeam Asta-i! In viaţa mea particu­
ram din ce în ce mai nedume­ — Ascultă! Ce-ai găsit bun că nici nu mai pică în seara lară (sublinie acest cuvînt) Prin oraş l-am intilnit pe Gri­ ca intre tova­
aceea. Mă culcasem, cină, deo­
la pramatia asta, de te-ai în­ datăI, aud urlete în curte şi un n-are nimeni dreptul să se a- gore, beat, ca de obicei. Cină răşi. Puteam să
hăitat cu ea ? zăngănit de geamuri. Ce se in- mestece.
l-a zărit, Tănase s-a încordat nu-l primesc ?
¦A sărit ca a r s : „Viaţă particulară?!“
— Asta-i treaba mea F Şi da­ L-am lăsat să rde opăcească. tot. Mi-a cuprins mina şi mi-a
că zici că-mi eşti prieten ter­ „— Bine!“ — mi-am zis.
mină cu ocara asta. strins-o de mi-a învineţit-o A-
doua zi am şi con­
Ocară ?“ vocat comuniştii din bia după ce a trecut, mi-a spus
'secţie. Ce mai. erau
L-am lăsat în pace. Şi rău am porniţi foc îw.potri- că de-i mai stătea o clipă be­
făcut, că de a doua zi încă n-am. ţivanul in faţă s-ar fi repezit
’•.!<•%* va lui, dar şi împo- la el.
t. n.va mea că l-am
— ¦Mai bine că n-ai făcut-o!
lăsat să decadă atit. Aveau
— i-am zis-
dreptate, trebuia să iau mă­

suri mai repede, dar vezi... l-am

lăsat pe ortaci să-l scarmene

in legea lor... Şi las’ că nu i-a

fost moale, şi nici nu l-a stri­