Page 19 - 1960-06

Nr. \nU
Pf oi
¦ATI
sugestii
•~-V— /W'w'»", Hunedoara au studiat cu aten­ Orelt şi Constantin Enache şul Gheorghe Angheloiu. Nu­
O DUMITRU JENARU, şei de
echipă la încărcarea furnalelor
de la uzina „Victoria"-Călan,
a propus să !ie mărită greutatea
şarjelor cu cel puţin 6 la sută.
Prin aceasta, se poate obţine
o producţie suplimentară de
4.000 kg. fontă zilnic pe fie­
care schimb.
o EMILIAN PUŞCARU, di­
rectorul filaturii din Lupenl,
propune ca pe lingă moderniza­
rea unor maşini, să se mărească
capacitatea de spălare a bo­
binelor şi construirea unui nou
uscăior. Aceste propuneri vor
duce la o sporire a productivi­
tăţii muncii şi îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor.
o IlERŢ IRONIM, colectivist
din Almaş, raionul Hunedoara,
propune plantarea a 10 ha. cu
pomi fructiferi, pe un teren ne­
corespunzător culturilor agricole.
e"r~y^'\.S ""^sOs*
Vom înfărS
Of ţiei de oţel — a arătat tova­
IOAN NISTOR
membru în consiliu! G.A.C.
„21 Decembrie“ Pricaz
in perioada care s-a scurs de la din acest an în proporţie de
¦cel de-al II-lea Congres al P.M.R.. 88,3 la sută. Un calcul ne arată
gospodăria agricoiă colectivă din sa­ însă că putem ajunge în scurt
lul Pricaz, raionul Orăştie, a obţinut timp la un procent de 89.9 la
succese de seamă în dezvoltarea el. sută. in acest scop propun să se
Daci în anul 1858 noi aveam numai reducă timpul afectat reparaţii­
12 vaci de lapte, 532 oi, 59 porci şi lor la cald şi la rece, să se re­
3-35 ha. cultivate cu plante tehnice, ducă timpul de încălzire a cup­
în prezent numărul animalelor a cre­ toarelor după reparaţii în me­
scut la 86 vaci de lapte, 671 ovine, die cu 30—40 la sută. Toate a-
HO porci, 137 păsări, iar suprafaţa cestea vor duce la câteva mii de
cultivată cu plante tehnice a ajuns la tone de oţe! în plus anual, pe
50 ha. De asemenea, Fondul de bază fiecare cuptor.
a crescut la 1.092.558 Iei-
lo t în acest timp, în gospodăria
noastră au fost ridicate 18 construc­
ţii zootehnice şi de interes gospodăresc
am cumpărat un autocamion, un trac­
tor cu remorcă şi numeroase alte u-
nelte agricole.
Dezbătînd proiectul de Directive ale
celui de-al IlI-lea Congres al parti­
dului ne-am propus să exe­
cutăm la timp şi de cea mai bună
calitate toate lucrările, încît anul a-
cesta să obţinem cel puţin 2.000 kg.
grîu, 3.200 kg. porumb. 1.600 kg. floa-
rea-soarelui, 23.000 kg. sfecfă de zahăr,
18.000 kg. cartofi ia hectar.
Efectivul de animale va creşte pînă
la sfîrşitul anului la 105 vaci de lapte,
peste 800 oi, 202 porci, iar pentru ob­
ţinerea unor producţii mari, în hrana
animalelor vom folosi cît mai muit
porumb siloz, pe care îl avem cultivat
pe o suprafaţă de 40 ha.
Ca urmare a producţiilor mari ce le
vom obţine, anul acesta vom vinde
statului pe bază de contract 60.000
kq. grîu, 40.000 kg. porumb, 21.000
kg. floarea-soarelui, producţia de sfeclă
de zahăr de pe întreaga suprafaţă cul­
tivată cu această plantă (25 ha.),
2.000 kg. fasole, 31.000 kg. carne, 600
kg. lînă, 100.000 litri lapte de vacă,
1 000 kg- brînză ş. a. Din vînzarea a-
cestor produse vom realiza venituri
de 1.212.144 lei. In ce priveşte fondul
de bază, acesta se va ridica anui a-
cesta la peste f.370.000 Iei, iar va­
loarea ziiei-muncă la aproximativ
55 lei.
{Urmare din pag. l-a)
cu loan Fera, Gheorghe Mar-
cu, Vasile Ghibolar şi cu alţi
ţărani săraci din sat. Le citeam
cîte un capitol, din statut, le ex­
plicam cum ii organizată mun­
ca şi cum sini conduse trebu­
rile gospodăreşti în colectivă, le
vorbeam despre veniturile ce le
pot realiza cei harnici. Oame­
nii ne ascultau cu luare amin­
te, ne puneau fel de fel de în­
trebări, îşi comparau veniturile
'. roorii cu cele pe care le-ar
câştiga în colectivă, se mai so­
coteau, apoi ne spuneau: ..Să
stăm de vorbă şi cu cei de a-
casă şi — om vedea“.
Deseori mă pomeneam cu cîte
unul din vecini că-mi bate la
poartă. „Am venit, zicea, să
mai vorbim. Vine şi femeia mai
tîrziu. Să-i citeşti şi ei din sta­
tut“. F.u citeam bucuros.
încet, încet, s-au adunat vreo
72 de cereri. Au venit alături de
noi Vasile Barbu. Nicolae Bota,
loan Bumbu. Ba a iscălit cere­
rea şi moş Rujau, care spunea
Ea^Aaagamva^sa^^ ^ ^ gggag^tKgsgs1^^
KjBLfg?5tMA.T3 ^^-a^^>^<>>^iagg^&
©r munciBIB
CUVÎNTUL OTELARIL0R
Ojelarii secţiei a Il-a din G.S. Noi, —- au arătat tov. Paul macaragiştii — a spus tovară­
ţie prevederile proiectului de prim-topitori - • ne-am coosfă- mai printr-o mai bună şi rapi­
Directive ale Congresului al III- tuit ou tovarăşii de muncă des­ dă încărcare a cuptorului, tim­
lea al P.M.R. De aceea, la adu­ pre ce am putea i.vce pentru ca pul atectat acestei taze poate şi
narea care a avut loc cu pri­ cuptorul 3“ producă mai bine. va ti redus de la 2 la 1,20 ore.
lejul dezbaterii proiectului de Am ajuns la concluzia că
Directive, au luat cuvîntul nu­ printr-o mai bună folosire a
meroşi prim-topitori, maiştri, in­ timpului de lucru şi scurtarea
gineri, tehnicieni, care au tăcut duratei de încărcare, ajustare şi
propuneri preţioase. altele—a spus tov. O. Enache —
vom da peste plan în cinstea
Rezervele în cadrul noii oţe- Congresului peste angajamentul
lării — a arătat tov. Tiberiu de 1.200 tone, încă 200 tone,
Sirca, maistru de schimb — sînt deci 1.400 tone oţel. Nici noi
departe de a ti epuizate. Sar­ nu ne vom lăsa mai prejos, a
cina de a mări indicele de uti­ spus tov. P. Orelt. Ne mărim
lizare a cuptoarelor cu 40 la angajamentul în cinstea Con­
sută este un lucru posibil. In gresului tot la 1.400 tone oţel
acest scop este necesar să se ia
o seamă de măsuri. Propun ca peste plan.
ouptoarele să fie aprovizionate In hala de turnare — a ară­
cu tier vechi pe fiecare şarjă în tat tov. Eugen Damianoiu, mai­
parte la tonajul cerut şi pe un stru — treaba nu merge aşa
număr tix de cărucioare. De a- cum ar trebui. Deşi procentul
semenea propun oţelarilor ca de rebuturi nu depăşeşte pe cel
prin eforturi sporite să reducă admis, totuşi este mare. Aceasta
înseamnă că noi, cei din hala
de turnare nu ne-am străduit să
facem o treabă pe măsura posi­
timpul de fabricare a oţelului, bilităţilor. După apariţia pro­
1 astfel ca toate şarjele să aibă iectului de Directive, am studiat
posibilităţile de reducere a re­
o durată sub 8 ore. butului la turnare şi am găsit
că-1 putem reduce cu circa 40
Rezerve de sporire a produc­ la sută. Aceasta se poate tace
printr-o mai bună întreţinere a
utilajului de turnare. Tot legat
răşul ing. Kraft Nathan, — sînt de utilajele de turnare, propun
să se extindă unele experienţe
şi în folosirea mai bună a tim­ ce s-au tăcut în secţia noastră.
pului calendaristic. In anul 1959, Este vorba de turnarea în lin-
fondul de timp calendaristic a goficre de 7 tone a oţelului cal­
tost folosit în proporţie de 82,2 mat. După experienţele noastre,
acestea au rezistat la neste 100
turnări, fată do 80—94 turnări
la sută, iar în primul trimestru
la cîte rezistă lingotierele exis­ munci cu tot elanul la tradu­
tente.
In sprijinul sporirii produc­ lor muncii.
ţiei de oţel, putem veni şi noi,
1500.000
5.8OO.Ü0U
In proiectul de Directive ale congresului al IlI-lea al P.M.R. se precizează că in anii 1960-1965
seva acorda în continuare atenţie dezvoltării zootehniei, pentru c are există condiţii deosebit de
favorabile in ţara noastră. Pînă în 1905 se va putea ajunge la un efectiv de aproximativ
5.800.000 bovine, faţă de 4.450¦ 000 în 1959, din care vaci apr oximativ 2.900.000 faţă de
2.156.000 in 1959.
Efectivul de porci va treb ui să ajungă în 1965 la circa 7.500.000, faţă de 4.300.000
in 1959.
Se prevede, de asemenea, ca producţia totală de carne să se dubleze, ajungină în 1965
la 1.700.000-1.800000 tone greutate vie.
că-i bătrîn şi că n-ar ti în co­ stră n-a tost zadarnică. Cu fi©•
lectivă locul lui. In luna mai care an, numărul colectivişti­
1950, am inaugurat gospodăria lor creştea şi odată cu acesta
colectivă. creştea şi puterea gospodăriei
noastre.
Dar nu ne-am oprit aici. In
sat erau încă mulţi oameni har­ Dacă la început număram
nici, inimoşi, cinstiţi, ca loan doar 72 de familii cu vreo 200
Mihu sau Ilie Munteanu, şl n-ar hectare de teren, acum sînt cu­
ti fost cu cale să-i lăsăm deo­ prinşi în gospodărie peste 250
parte. Am stat de vorbă cu Ilie, de familii cu 540 hectare de te­
i-am amintit de anii lui de ar- ren. A crescut mult şl avuţia
găţie, de necazurile ce le îndura obştească a colectivei. Dispu­
atunci. Ilie strîngea din dinţi. nem acum de un sector zooteh­
II simţeam spunîndu-şi în gînd : nic dezvoltat, care numără 72
„Drept grăieşte omul ăsta“. A vaci de lapte, 30 boi pentru
stat Ilie puţin pe gînduri şi a- muncă, 90 capete porcine. 477
poi — parcă-1 aud şl acum: oi şi altele; am construit nu­
„Mă înscriu, tete Laie. Mă în­ meroase adăposturi, fondul 'de
scriu si eu în colectivă. îmi dau bază a întrecut suma do
seama că locul meu e alături 1.400.000 lei.
de voi“.
Cu fiecare zi, cu fiecare an,
Si manca n-a fost viaţa colectiviştilor noştri a de­ numeroşi colectivişti şi-au tri­
venit tot mai frumoasă, tot mai
a îmbelşugată. Şi e firesc să tio
aşa’. Doar în gospodăria colec­
zadarnica tivă au cîştigat oamenii atît cît
Aşa s-a procedat şi cu alţi
oameni din sat, şi munca noa­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Cu toţii sîntem hotărîţi să tă ­
cem o treabă mai bună, mai
spornică în viitor — a arătat
tov. Nicolae Rădneamţu, econo­
mist în secţia oţelărie. Vom pro­
duce mai mult, dar în acelaşi
timp şi mai ieftin. Succese s-au
obţinut în cadrul secţiei şi pe
linia reducerii preţului de cost.
Dar rezerve mai avem încă. Eu
propun să înlocuim după posi­
bilităţi tonta lichidă cu fontă
veche. De asemenea, propun în­
locuirea bauxitei cu deşeuri de
cărămidă refractară.
Numeroşi alţi vorbitori, prin­
tre care tov. Mihai Tîrpescu,
prim-topitor, Iosif Şimandan,
maistru Gavrilă Pocola, şeful
secţiei electrice, Emilian Aâihăilă, Cu o astfel de sumă alte
muncitor în hala de turnare,
Aron Circa, maistru, Sabin Faur,
inginer, şi mulţi alţii, au anali­
zat cu simţ de răspundere rezer­
vele interne existente în cadrul
oţelăriei Martin nr. 2, făcînd
propuneri preţioase.
Fiecare dintre cei care au
luat cuvîntul, şi-au exprimat
hotărîrea de a da viaţă preve­
derilor proiectului de Directive
ale celui de-al IlI-lea Congres
al P.M.R. Ei şi-au luat anga­
jamente mobilizatoare care ex­
primă hotărîrea termă de a
cerea în viată a măreţului pro­
gram trasat de partid, program
ce va duce la îmbunătăţirea con­
tinuă a bunei stări a oameni­
V. FURIR
12,5 tone
la 100 ha
nici măcar n-au îndrăznit vreo­
dată să gîndească. Iată numai
cîteva exemple. Pentru cele 535
zile-muncă efectuate anul trecut
în gospodărie, Nicolae Bota a
primit 2.086 kg. grîu, 2.975 kg.
porumb, 642 kg. orz, 1.605 kg.
sfeclă furajeră, 803 kg. cartofi,
mari cantităţi de legume, zahăr,
brînză şi suma de 2.943 lei. Ka
fel au primit şi colectiviştii
Roth Martin, loan Fera, Dietricb
Gheorghe şi mulţi alţii.
Nu e 'de mirare deci că acum,
cîn'd trecem în revistă succesele
înregistrate în cei 10 ani de e-
xisfenţă a gospodăriei noastre,
constatăm cu bucurie că loan
Ludoşan, loan Fera, Constantin
Fulea şi alţi vreo 30 de ţărani
şî-au construit case noi, că Mi­
nai Munteanu şi-a cumpărat
mobilă, bicicletă şi haine noi, că
mis copiii să înveţe la şcoli
înalte. Viaţa ţăranului muncitor
care-şi lucrează pămîntul în co­
mun a devenit îmbelşugaţii,
plină de bucurii.
Bnfrecerea dintre &. A. C.
Cti ani se p©t
I I© © ©
Ar fi greşit să se spună
că în activitatea gospodăriei
agricole colective din satul
Spini, raionul Orăştie, nu
s-au obţinut realizări pe ca-*
lea întăririi ei din punct de
vedere economic. Dimpotri­
vă, în ultimul timp colecti­
viştii de aici au dezvoltai;
simţitor sectorul zootehnic,
au executat la timp toate
lucrările de întreţinere a
culturilor, au depăşit planul
la cultura porumbului siloz
cu 3 ha., au realizat la ter~>
menul prevăzut in planul de.
producţie construcţia graj­
dului in care pot fi adăpos­
tite 50 vite mari etc.
Curînd — spunea tov. Vio-
rel Slrbu, secretarul organi­
zaţia de bază P.M.R. — vom
construi o remiză, un pătul
pentru porumb şi un adăpost
pentru cintarul bascul. Iată
doar cîteva din realizările cu
care colectiviştii din satul
Spini se pot minări.
Cu ce nu se pot minări
însă membrii acestei gospo­
dării colective ? E adevărat
că au construit un adăpost
corespunzător pentru anima­
le dar, costul lui, s-a ridi­
cat la aproape 180.000 lei.
gospodării colective ar fi rea­
lizat două sau chiar trei adă­
posturi, tot atît de încăpătoa­
re. Cităm doar cîteva exemple
care demonstrează acest lu­
cru. Pentru grajdurile care au
o capacitate de 50 capete vite
mari, colectiviştii din Leşnic
au cheltuit doar 42.000 lei,
cei din Veţel circa 50.000
lei. iar cei din Abucea 48.000
lei. Să nu mai vorbim des­
pre gospodăriile agricole co­
lective din raionul Haţeg un­
de s-au realizat adăposturi
mult mai încăpătoare şi ca­
re n-au costat decît 30-
35.000 lei. Cum au reuşit să
facă acest lucru ? in primul
rină aici s-au folosit la ma- <ţ
A A a A A / ' vA A A A A
Hoadele unei activităţi
culíural-artisíioe
susţinute
{Urmare din pag. I-a)
şut tineresc", „Sub mîndre plaiuri
tinereşti" şi „Marşul Federaţiei Mon­
diale a Tineretului Democrat".
Subliniind poliiica pariidului pri­
vind valorificarea creatoare a moş­
tenirii progresiste a înaintaşilor
noştri şi in domeniul artei şi cultu­
rii, demonsirind existenţa unei preo­
cupări in orientarea elevilor şi în­
spre domeniul muzicii clasice, con­
certul a cuprins şi o serie de fru­
moase bucăţi din acest bogat te­
zaur al culturii universale. Astfel,
utemista Gîrd Ileana din clasa a
X-a, elevă eminentă la învăţătură, a
interpretat la pian cu mult talent
„Vals in Re minor şi Do diez mi­
nor" de Chopin, răsplătită de publi­
cul spectator cu vii aplauze. Utemis­
ta Mărgineanu Dina din clasa a
IX-a a interpretat „Serenada" de
Schubert, iar utemista Torsan Persi­
da din clasa a X-a, elevă eminen­
tă, acompaniată la pian de colega
ei Gîrd Ileana, a interpretat cu mul­
tă sensibilitate „Cîntecul lui Solo-
vetjg" de Ed. Grieg.
De o caldă apreciere s-a bucurai,
în interpretarea corurilor unite ale
pionierilor şi şcolarilor din cele trei
cicluri ale şcolii medii „floria, Cloş­
ca şi Crişan", „Repetiţia de concert“
de Mozart, la care a concurat cea
mai tinără solistă a şcolii, eleva Ba­
ba Ileana din clasa l-a.
Corurile reunite ale şcolii şi-au
încheiat programul cu cîntecul „Mul­
ţumim din inimă partidului" de
Ellg Român, cîntec de slavă şi mul­
ţumire închinat partidului nostru drag,
aceluia, care conduce paşii tinerelor
vlăstare, schimbul de miine al socialis­
mului, aceluia care le poartă grijă
părintească şi sub a cărei fermă şi
înţeleaptă conducere, poporul nostru
construieşte socialismul — visul de
aur dl omenirii muncitoare.
ÎNTREPRINDEREA DE
GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA
ORĂŞTIE
Piaţa Republicii 20
Execută:
— Construcţii şl reparaţii de
construcţii.
— Zugrăveli şi vopsitorie.
— Instalaţii electrice interi­
oare şi exterioare.
Plata în numerar sau vi­
rament. Pentru salariaţi se
efectuează aceste lucrări şi
cu plata în rate.
Pag. 3
/\ rv/'V/Vs Om PROGRAMUL
6 IUNIE 1960
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea
© pentru s a te : Din activitatea G.A.S.
6,45 Salut voios de pionier; 7,45 „Şo­
ximum toate resursele mate­ ferul vesel“ —¦ muzică uşoară ; 10,30
riale existente pe plan lo­ Muzică din operele lui Ceaikovski;
cal, iar colectiviştii, mobili-, 11.03 Teatru la microfon: „Revoltă în
zaţi de către organizaţiile port“ ; 12,20 Solişti de muzică uşoa­
de partid, au efectuat sute, ră ; 13,05 „Patria — izvor de cîn-
chiar mii de zile de muncă tec“ __ emisiune de cîntece; 15,10
voluntară. Concert de estradă ; 17,30 Vreau să
ş tiu ; 19,05 Sonata în sol minor pen­
Or, la Spini, acest lucru, tru violoncel şi pian de I. S. B ach;
nu s-a făcut. In afara citor- 20.20 Noapte bună, copii —• „Dia­
va membri de partid care au mantul şi grîul“ de Gorneliu L eu ;
efectuat voluntar circa 30 21.30 Goncert de muzică populară ro-
zile de muncă voluntară, mînească ;22,30 Concert de noapte:
ceilalţi colectivişti n-au /<2- 23,15 înregistrări primite din partea
cut nimic în această privin­ Radiodifuziunii sovietice.
ţă. Pentru transportul lem­
nului din pădure, al pietrei PROGRAMUL I I : 14,30 Formaţii de
şi pietrişului, pentru nive­ muzică u şo ară; 16,30 Vorbeşte Mos­
larea terenului etc., s-au fo­ cova ; 17,30 Sfatul medicului; Corec­
losit însemnate sume de tarea defectelor de vorbire la copii;
bani care au ridicat mult 19,00 Emisiune literară: Pagini din
costul construcţiei. Nu s-ar istoria nouă a patriei ; 19,30 Alma­
fi putut realiza oare aceste nah ştiinţific; 20,00 Program muzi­
lucrări prin muncă volunta­ cal pentru fruntaşii în producţie din
ră ? S-ar fi putut, dar acest industrie şi agricultură ; 21,15 Muzică
lucru n-a fost înţeles de unii din operete interpretată d e : Cornelia
colectivişti şi mai ales de u- Gavriiescu, Iolanda Mărculescu, Petre
temiştii de aici care, cu toa­ Ştefănescu-Goangă, Mihail Ştirbei şi
te că au fost solicitaţi in Ion D acian; 21,45 Tribuna Radio;
nenumărate rînăuri, n-au, 22.20 Simfonia I de George Enescu.
prestat nici măcar o oră de
muncă voluntară la con­ 7 IUNIE 1960
strucţia grajdului. Si doar,
în adunarea generală în ca­ PROGRAMUL I : 6,10 Melodii popu­
re s-a răspuns chemării la lare rom îneşti; 7,30 Sfatul medicu­
întrecerea colectiviştilor din lui : Tratamentul hidromineral al bon
Cîlnîc, toţi membrii gospo­ Iilor de piele j 9,30 „Roza vînturilor“;
dăriei colective din Spini 11.03 Simfonia a Il-a în re major
s-au angajat că vor presta de Brahm sj 12,30 In faţa hărţii:
cît mai multe zile de muncă L iban; 14,30 Muzică uşoară intere
voluntară la construcţia pretată la diferite instrumente; 16,15
grajdului pentru a reduce \ Vorbeşte Moscova!; 18,12 Final din
costul acestuia cu cel puţin {> „Oratoriul eliberării“ de Radu Pa-
30 la sută faţă de deviz. i la d l; 19,05 Revista economică rad io ;
19.30 Muzică distractivă de compozi­
Bine ar fi dacă organiza- <> tori sovietici; 20,30 Concert din muj.
ţia de partid din G.A.C. < zică popoarelor'; 21,30 Muzică de
Spini, consiliul de conduce- ţ d a n s ; 22,30 Muzică din operele lui
re, toţi colectiviştii, ar tra­ Johan Strauss.
ge învăţămintele cuvenite
iar la executarea construc­ PROGRAMUL II? 14,07 Cîntece so­
ţiilor ce se vor începe cu­ vietice; 16,15 Cîntece revoluţionare ro­
rînd. ar depune eforturi pen­
mîneşti ; 16,45 Să ne cunoaştem pa­
tru ca ele să coste cît mai
puţin. In acest fel gospodă­ tria ; 18,05 Mari ansambluri de cînicce
ria colectivă nu va avea ăe-
înfiinţate în anii regimului de demo­
cît de cîştigat.
V. P. craţie populară; 19,30 Melodii popu­
^ A A A /'V 'V .'V / lare romîneşti; 20,10 „Bărbierul din
Sevilla"; 23,15 Concert de noapte.
© ferai
boga! sortiment
produse culinare
0 băufuri
naturale,
vinuri,
lichioruri
O-©Oo-o 6"**'O - O O -J
AVI Z î
începînd de le I iunie a.c., cursa aeriană Bucnreşti-D eva 1
—Aiaci şi retur circulă după următorul o rar: L
17,40 Bucureşti A 8,50
19,05 Deva 7,25
19,20 Deva 7,10
20,00 Arad 6,30
In zilele de luni, miercuri şl vineri se pune în circulaţie >
i o nouă linie aeriană Timişoara—Deva—Cluj şi retur: '¦>
8,55 Timişoara A 13,00
9,50
10,05
Deva 12,05 1
Deva 11,50
10,40 , f Cluj 11,15 i
Informaţii suplimentare se pol obţine dc Ia Agenţia *
\ T.A.R.O.M. Deva, str. Piaţa Unirii 11, telefon 52, şi de ia  e -’
i roportul Deva, telefon inter. 8. >
o-®-in-f‘ 3-o-®~«-o-o a--»¦ 9~o a e-o-o-e-
IJJLK JJ0
in eslimenfafia dv,, să nu lipsească
LIFTELE Şi DERIVATELE SALE
Consumaţi.
a síAs¦es8ieî , ur
ici, sat
etc.1íji Í5 Sfi
S®
Produse
a le
Simeria
¦"-v /V V
I (/• ¦vA V ' mVA/V -A''V 1'