Page 2 - 1960-06
P. 2
Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr H>9,/
aggggggijgggggggjafgsszaaa^iiaz acgggscg:
Aproape 20.000 km
în planor
Hotărîrea minerilor Investiţiilor —- eîi mai Zborul fără imotor din ţări-, de zbor fără motor ale Re-,
le socialiste şi-a mărit se-' publica Democrate Germane
Intr-una din zilele trecute, fa portante. Ei trebuie să lupte neo mare eficienţă! ria performanţelor, cu noul
stirşitul schimbului 1, minerii de bosit pentru sporirea producţiei record de prestigiu mondial Decolînd de la Brno — re
Ia î.M. Barza care au ieşit din şi productivităţii muncii, pentru In proiectul de Directive ale îng. A4IRCEA RAMBA tot interesul, ştiind că 'de el — 620 Tem. — realizat de ti- morcai de un avion pînă la
şut prin gura de mină Hărţă- realizarea de cît mai multe eco celui de-al Ill-lea Congres al depinde în mare măsură în nărul ceti Vlaăislav Zvejda. înălţimea de circa 700 m.,
gani, în loc să meargă spre ca nomii Ia preţul de cost. P.M.R. se acordă, o importanţă şeful grupului montaj , deplinirea sarcinilor. a declanşat cablul şi, folo- 1
să, s-au îndreptat cu toţii sp':e deosebită dezvoltării industriei Decolînd de pe aeroportul şină curenţii ascendenţi din
colţul roşu. S-au întrunit aici Aurel Botici s-a angajat ca, siderurgice. Se prevede ca o- I.G.S. Hunedoara In decursul anilor, montorii Brno, din Republica Ceho atmosferă, şi-a luat ca ţel
să dezbată proiectul de Directi împreună cu echipele pe care biectiv industrial principal al noştri au acumulat o bogată slovacă, cu un planor tip oraşul Deva. Deasupra ora
ve ale celui de-al 111-lea Con le conduce, să dea peste plan planului de 6 ani, construirea samblu durata montării, spre experienţă la montarea lami- Spartak-L. 21, în ziua de şului Brad însă, ajungină la
gres al P.M.R, minereu de bună calitate şi să noului combinat siderurgic la deosebire de practica anterioa noarelor bluming şi de 650 mm. 26 mai 1960 la orele 0 dimi o oră destul de tirzie, cind
economisească material exploziv. Galaţi. Totodată se urmăreşte ră, am preasamblat în afara a furnalelor 5-6. a primei etape neaţa, maestrul sportului» forţa curenţilor ascendenţi din
Tov. loan Raczek, secretar al dezvoltarea continuă a com halei celulele cuptoarelor, în a noii oţelării Martin, la cuto- Vladislav Zvejda a aterizai
Comitetului raional de partid, a Aurel Radu, loan Tripan, Ni- binatului din Hunedoara — blocuri mari- Datorită acestui rul Martin nr. 4. Vom folosi din în aceeaşi zi la orele 17,21 pe atmosferă se micşorează, a
dat citire proiectului de Direc colae Hogman şi alţii, care au fapt, în momentul în ca plin această experienţă, vom terenul sportiv din Brad. fost nevoit să aterizeze.
tive. Minerii ascultau cu aten luat cuvîntul s-au angajat să respectiv a producţiei de me re fundaţia cuptorului nr. 10 face totul pentru a organiza
ţie. Pe feţele tuturor se putea extragă cît mai mult minereu tal — prin intrarea în funcţiu a fost turnată, s-a trecut la cît mai raţional activitatea ma Frumoasa lui performanţă Cei 620 km. parcurşi in
citi în acele clipe un sentiment peste plan şi să economisească ne a noi agregate siderurgice. montarea acestor blocuri, scur- caralelor, acestea fiind princi (a depăşit vechiul record al acest zbor, adăugaţi la per
de mîndrie şi încredere în mi cît mai mult combustibil şi ma Vor intra în funcţiune in a- tind prin aceastadurata de palele noastre utilaje. In acest Republicii Cehoslovace In formanţele anterioare, tota
nunatele perspective de dezvol terial lemnos. Alţi vorbitori au ceastă perioadă o secţie nouă montare. La ora actuală, cup sens, vom urmări folosirea la distanţă liberă, care era de lizează aproape 20.000 km.
tare a economiei noastre naţio tăcut unele propuneri privind de furnale de mare capacitate, torul nr. 10 e montat în pro maximum a capacităţii lor, re 556 km.) a fost realizată în parcurşi ăe acest planorist
nale în anii ce urmează. Minerii îmbunătăţirea procesului de pro tre*i cuptoare Martin de 400 to- porţie de aproximativ 65 la su ducerea pe cît posibil a timpi cadrul pregătirilor pe care, încercat.
au aflat astfel că in anul 1965 ducţie. Aşa, de pildă, tov. A- ne/şarjă, o nouă secţie de la tă, iar la cuptorul nr. 11 se lor morţi. lotul naţional îl face pentru
producţia industrială globală vram Bogdan a propus ca per minoare cu o capacitate anua montează primeleelemente. campionatele internaţionalei A. DAVID
va creşte de aproximativ 2,1 ori sonalul serviciului organizarea lă de 850.000-1.000.000 tone la Avînd în vedere această situa O mare importanţă prezintă
ţaţă de anul 1959, producţia a- muncii să se deplaseze pe teren minate finite şi altele. ţie, montorii şantierului HI s-au în sectorul nostru de activitate instructor de zbor al aero
gricolă va spori cu 70—80 ia în vederea stabilirii unor norme deschiderea anticipată a joilor
sută, venitul naţional va creşte cît mai judicioase, iar Nicolae La îndeplinirea acestor sar angajat ca pînă la 20 Iunie să de lucru, extinderea predării clubului regional Deva
de 1,7—1,8 ori, se va îmbună Suciu a propus ca troliu! de la cini măreţe sîntem chemaţi să termine montajul cuptoarelor lucrărilor către echipe cu pro
tăţi simţitor niveiul de trai al puţul nou să fie înlocuit cu un contribuim în primul rînd noi, nr. 10 şi 11. Angajamentul va ces verbal; importantă de a- } In dimineaţa zilei de 31 mai, planorul „Spartalc-L 21“ s-a
celor ce muncesc. •Toate acestea alt troliu de capacitate mai constructorii Hunedoarei, cei fi fără îndoială respectat. semenea e şi predarea lucrărilor l ridicat din nou in văzduh, ăe data aceasta de pe aeroportu
au umplut de bucurie inimile mi mare. care am înălţat aici furnalele către echipe (acolo unde con
nerilor. 5-6, oţolăria Martin nouă. la- Colectivul grupului nostru a diţiile permit) în acord global. oraşului Deva.
In încheiere s-a dat citire pla minoarele bluming şi de 650 primit cu multă bucurie şi în Iată-l, în fotografia de m ai sus, pe maestrul sportului
A luat apoi cuvîntul prim- nului de acţiune întocmit de bi mm. credere proiectul de Directive. Pentru creşterea productivi
minerul Aurel Botici, care a vor roul organizaţiei de bază P.M.R. Am avut Satisfacţia să văd tăţii muncii, va trebui de ase 1Vladislav Zvejda, cu ciieva mi nute înainte de decolare.
bit cu căldură despre însemnă în vederea întîmpinării Congre In anul acesta, în cadrul o- muncitori nerăbdători să por menea să dăm o mai mare a-
tatea prevederilor proiectului de sului, în care, pe lingă o serie biectivelor prevăzute în pro nească la lucru, pentru a da tenţie asigurării şantierelor cu
Directive în opera de construire de măsuri tehnico-organizntori- iectul de Directive, se află în viaţă prevederilor proiectului mină de lucru calificată. Primii
a vieţii noi, fericite. F.l a arătat ce, se prevede îndeplinirea pla construcţie primul cuptor Mar do Directive. Acesta este un paşi în această direcţie deja
că pentru traducerea lor în via nului lunar înainte de termen. tin cu o capacitate de 400 to lucru bun, este un semn care s-au făcut. In cadrul şcolii de
ţă, minerilor le revin sarcini im- ne, sarjă la noua oţelărie, bateria anticipează succesele. Cu alte calificare, care funcţionează în
OH. COMŞUŢA a IV-a de cocs. Totodată, lu cuvinte, colectivul nostru se
crăm la încă trei cuptoare a- nregăteşte să ia parte activă întreprindere, se pregătesc un
dînci la laminorul bluming. Se la înfăptuirea sarcinilor trasa
construieşte depozitul de mine mare număr de montori, lă
reu la secţia furnale, la care te de partid.
urmează să montăm în curînd cătuşi, sudori, electricieni, zi
Principalele lucrări de viitor
dari etc. Această valoroasă ac
ţiune va trebui continuată şi
cea mai mare macara portal pe care le vom avea de exe in viitor avînd în vedere am
din ţară. cutat sînt noua secţie de fur- ploarea lucrărilor ce le avem
Principalul obiectiv ai muncii nale şi noul laminor de profile. de executat. Siderurgişti fruntaşi - membr
noastre este cuptorul Martin Aceste lucrări pun în faţa noa- in vederea unui ritm susţinut şl candidaţi de partid
nr.4 de 400 tone/şarjă capaci stră probleme mari, însă nu de
tate, care, conform angajamen nerezolvat. rde muncă şi a respectării ter-
tului colectivului întreprinderii, menelor de dare în folosinţă,
va intra în funcţiune la 23 Au După cum se ştie, o activita- de mare importanţă este şi fe
gust a.c. La această lucrare, cu te eficientă în construcţii în- iul în care şantierele vor fi a-
toate deficienţele întîmpinate seamnă în primul rînd respec- sigurate cu uzinatele necesare, Organizaţia de partid de Ia Cu acelaşi simţ de răspunde
din cauza livrării cu întîrziere tarea şi chiar scurtarea terme- in acest sens, propun ca în secţia O.S.M. 2 din Combinatul re munceşte şi organizaţia c:e
a unor uzinaţe, stadiul lucrări nelor de dare în folosinţa a o- .faza de pregătire şi organizare siderurgic Hunedoara, manifes partid de Ia secţia C.T.E. II d>.
biectivelor. Pentru a realiza a- a noilor şantiere (noua secţie tă mult interes faţă de întărirea C.S. Hunedoara, pentru întări
lor e mulţumitor, şi avem ga ceastă eficienţă se cere, in con de furnale şi noul laminor), să rînduriior partidului. Fa desfă rea rînduriior partidului.
ranţia că termenul stabilit prin şoară o muncă permanentă de e-
angajament va fi respectat. Tre ducare a muncitorilor din acti Numai în cele 4 luni ale r-
vul fără de partid în vederea nului în curs, această organ:
buie să arătăm însă că mai diţiile actuale, sporirea necon se organizeze o consfătuire si pregătirii lor pentru a deveni zaţie a primit un număr de 7
candidaţi sau membri de partid. membri şi 10 candidaţi de par
sînt deficienţe in ce priveşte tenită a productivităţii muncii. milară celei organizate la în tid.
livrarea la timp a unor confec Trebuie avut totodată în vede ceputul acestui an din iniţiati De Ia începutul anului şi pînă
ţii metalice privind partea au re că preţul de cost oglindeşte va Comitetului regional de par în prezent, organizaţia ue partid Printre cei primiţi se numără
fidel calitatea activităţii noa tid, cu unităţile economice din a primit 13 membri şi 10 can tovarăşii Andrei Furcă, lăcătuş
xiliară care condiţionează pu stre. De aceea, în centrul aten ţară care cooperează la aceste didaţi de partid. Printre cei pri
nerea cuptorului în funcţiune. ţiei colectivului nostru va tre importante lucrări. Amintesc că miţi se numără tovarăşii Mihai Ia turbine, Mănasie Dumbravă,
E vorba despre platforma de Brînzei, prlm-topitor, Adrian
lucru de la cota i-t- 7.000, care Andriţoiti, macaragist, Zaliaria fochist principal, Gheorghe Bra-
Farcaş, inginer, Lucian Pauc,
deşi montată în parte, e totuşi bui să stea şi pe viitor redu în urma acelei consfătuiri, rit maistru !a întreţinerea mecanică, şoveanu, mecanic de turbină,
Elena Iepure, macaragistă şi
r rămasă în urmă. Aceasta, din cerea consumurilor specifice de mul livrării uzinatelor şi cali Maria Grigoriu mecanic de pom Mircea Pădureanu, lăcătuş etc.
Proiectul de Directive ale Congresului al III-!ea al partidului pre cauză că Uzinele de construcţii materiale, a cheltuielilor cu tatea lor s-a îmbunătăţit mult pe etc.
vede că, în vederea asigurării bazei materiale pentru realizarea vo-! utilajele de construcţie, a chel în comparaţie cu anul trecut. Toţi cei primiţi în rîndurile
lumului sporit de construcţii industriale, locuinţe, drumuri etc. metalice Bocşa Romină n-au li tuielilor de regie. Toate aces '/ 11— ki— 11— »/—
şi satisfacerii mai depline a necesităţilor gospodăreşti ale popii-' vrat unele elemente principale tea vor trebui să aibă la bază Am convingerea că datorită candidaţilor şi membrilor de
laţiei, producţia industriei materialelor de construcţii urmează! ale platformei. Greutăţi avem o bună organizare a şantierelor. măsurilor luate, a celor ce se
să crească de circa 2 ori în 1965 faţă de 1959. Se va dezvolta! de întîmpinat şi din cauza fap Pentru a realiza această pro vor lua, şi entuziasmului cu ca partid sînt fruntaşi în produc
îri special producţia materialelor care condiţionează intensifica-! tului că uzinele „Independen re colectivul nostru a primit
rea industrializării execuţiei, uşurarea greutăţii construcţiilor ş l ţa“ Sibiu n-au respectat ter ţie.
menul de livrare a bolţilor sus —•i—*r”»f i—*r*-'r-' /—' /—'*r"1i—’ »r** r-*r ,
pendate la camerele regenera
toare. Cu toate acestea, avînd ductivitate sporită şi reduce proiectul de Directive, sarcinile IlŞ T IR I D IN A L B A ÎL LIAi
în vedere entuziasmul cu care
se munceşte pe şantier, putem rea costului lucrărilor, colecti ce ne stau în faţă vor fi duse
afirma că termenul de dare în
folosinţă , nu va fi depăşit. vul grupului nostru va depune Ia îndeplinire în mod exemplar. Ly
Tot pentru acest an mai a- — -------"-"j--.— : - — eoni ------- — ¦= = L Acţiuni ale tineretului
l
vem de executat încă 3 cuptoa
CÎTEVA PROPUMERI L Comitetul orăşenesc U.T.M. din Alba Iulia a iniţat în ul- ^
r tima vreme numeroase acţiuni patriotice in cinstea celui de- >
[ al Ill-lea Congres al P.M.R. ţ
[ Astfel, utemiştii şi elevii ăe la şcolile elementare, de la I
îmbunătăţirea calităţii lucrărilor. re adinei la laminorul bluming. De cîteva zile ---- tru că întreprin- Lşcoala profesională şi şcoala de cooperaţie, au muncit la cu- ^
®00 In dorinţa de a scurta în an- mă tot gîndesc derea dispune de
cum să ajut CO- IOACHIM MODILCĂ suficiente loco- răţirea păşunii, care se întinde pe o suprafaţă de 80 ha. unde j
şri de brigadă la mina Teliuc
iectivui orizon motive. ^ au prestat 1130 ore de muncă voluntară, realizînă o econo- ¦]
l mie de 2.825 lei. Ţ
M ari perspective de dezvoltare tului nostru pentru a traduce Legat de aceasta, propun ca î Organizaţia U.T.M. de la ş coala profesională a luat hotă- 1
în viaţă sarcinile ce ne revin salarizarea mecanicilor de loco
din măreţele prevederi ale pro motivă să se facă după realiză t rirea să participe la lucrările necesare pentru irigarea a 5 ha. -j
iectului de Directive. M-am con rile echipelor pe care ie deser ^ teren insămînţat cu porumb, pr oprietate a G.A.C. „Unirea“ din ^
sultat cu tovarăşii de muncă şi vesc. In acest fel, ei vor fi coin
a sectorului pomi —viticol aceleaşi gînduri îi Irămîntă şi teresaţi în îndeplinirea planului ^ Alba Iulia. Prin săparea a 500 m.c. de pămint — cît este ne- j
Lcesar pentru efectuarea lucrării — se vor realiza economii in ]
Proiectul de Directive ale ce pe ei. Şi cum ar putea fi altfel ? de extracţie şi deci se vor stră t- valoare de 5.000 lei. Peste 80 la sută din lucrări au şi fost e- 1
lui de-al Ill-lea Congres al Programul partidului pe 6 ani dui să asigure echipele de la
P.M.R. pentru planul de dezvol lua măsuri ca ele să fie defri este programul nostru al tutu fronturile de lucru cu vagoane xecutate. Cu acest prilej s-au evidenţiat elevii Gheorghe Me- !J
tare a economiei naţionale in şate sau reîntinerite. ror, este un program de con goale suficiente şi Ia timp.
următorii ani, a umplut de bucu IOAN PĂSTRĂV strucţie, de clădire a unei vieţi L (irea, Emil Sintimbreanu, Paraschiva Cleja. Maria Lazăr şi alţii, -j
rie inimile oamenilor muncii de Pentru creşterea productivită mai fericite. Aşa am înţeles noi Aşa cum am amintit mai sus,
pe ogoarele regiunii noastre. organizator de partid ţii muncii şi scăderea preţului cifrele din proiectul de Direc în 1965, producţia de minereu Grădinife sezoniere 1
Dezvoltarea tuturor sectoarelor G.A.S. Alba Iulia de cost, noi vom introduce po tive ale cehii de-al IH-Iea Con de fier va trebui să ajungă Ia
de activitate şi m aijries dezvol cît posibil în sectorul pomi-vi gres al partidului. Pentru ca circa 4.000.000 tone. Aceasta j In raionul Alba se vor deschide 22 grădiniţe sezoniere în '
tarea sectorului agricol în ur sibilităţile de care dispunem, lu ticol mica mecanizare. Aceasta directivele să devină fapte însă, înseamnă că va fi nevoie de o [ care îşi vor petrece timpul pest e 600 de copii.
mătorii 6 ani, pune în faţa tu crătorii din cadrul gospodăriei constă în faptul câ la trupul trebuie să depunem cu toţii eior- viteză de avansare mult spo
turor sarcini deosebit de impor agricole de stat din Alba Iulia Ţelna, unde lucrările de stropit turi. Doar cele 4.000.000 fone rită faţă de cea pe care o rea (. In numeroase comune din raion a şi început curăţenia )
tante, sarcini care ne revin şl vor depune eforturi deosebite ca sînt mult îngreunate din cauză minereu nu se extrag aşa, cu lizăm noi astăzi. In acest sens, L localurilor ce vor primi pe copi ii colectiviştilor şi Intovără- 1
nouă, lucrătorilor de la G.A.S în următorii 6 ani sectorul vi că apa e la mare depărtare, vom una cu două ! propun să se urgenteze intro (_ şiţilor.
Alba Iulia. ticol al gospodăriei noastre să amenaja o instalaţie de apă ducerea în exploatare a foreze-
cunoască o dezvoltare mult mal chiar lîngă terenul cultivat cu La noi, la Teiiuc, se extrage lor orizontale. Conducerea între t Consfătuire
In cadrul sectorului agricol, mare. In prezent, noi deţinem o viţă de vie. mult minereu din carieră. Se lu prinderii a promis de mai multă
un accent deosebit se pune şi suprafaţă de 175 ha. cultivată crează cu foreze, cu excavatoa vreme că va procura acest tip ^ Ea biblioteca cooperativei meşteşugăreşti din Alba Iulia a i
pe dezvoltarea pomiculturii şi cu viţă pe rod. In următorii 6 In proiectul de .Directive se re. Fără îndoială că lucrul me de foreze, însă nu le-am primit
viticulturii. Apreciindu-se valoa ani, sectorul viticol al G.A.S. prevede de asemenea că în ur canizat, în carieră, asigură o nici pînă acum. Şi e rău, pentru r avut loc o consfătuire a cititori lor care vor participa la con- ,
rea viticulturii, în proiectul de Alba Iulia va creşte cu încă mătorii ani să crească şl pro productivitate înaltă şi mari po că folosind forezele orizontale,
Directive al celui de-al Ill-lea 100 hectare. Pe această supra ducţia de fructe prin- extinderea sibilităţi de sporire a produc pe lingă că realizăm viteze de r cursul „Iubiţi cartea“. In cadrul consfătuirii au fost dezbătute 1
faţă vom cultiva atît soiuri de plantaţiilor de pomi pînă la ţiei. Rău este însă că uneori avansare mult mai mari, putem
Congres al P.M.R. s-a prevăzut struguri pentru vin, cît şi soiuri 300.000 ha. La creşterea acestei transportul ne stinghereşte. In- reduce cu mult consumul spe Lpe larg problemele privitoare la pregătirea concurenţilor, in- i
creşterea suprafeţelor cultivate de masă. Atenţie deosebită vom suprafeţe ne vom adit-ce şi noi tîrzierea trenurilor ne pune în cific de exploziv şi deci ieftinim
cu viţă de vie la peste 300.000 acorda creşterii producţiei la contribuţia plantînd în toamnă situaţia de a nu avea unde e- tona de minereu extras. i- ăicindu-se şi tematica pentru prima fază a concursului — ]
5 ha. cu meri, peri şi cireşi. vacua sterilul şi deci ne este
ha. de pe care să se. obţină o hectar. Tehnicienii şi inginerii îngreunat lucrul pentru extrac Am făcut doar cîteva propu [¦faza pe instituţii. '¦
producţie de circa 1.400.000 to Acestea sînt numai o parte ţia minereului. Iată de ce pro neri. Am convingerea însă că
ie struguri. noştri vor aplica în practică toa din obiectivele pe care le vom pun ca zilnic să circule în ori dacă acestea vor căpăta viaŢă, ^ *]
realiza în curînd. Proiectul de zontul nostru trei locomotive, noi vom putea extrage mult maî
Gi^podăria agricolă de stal te cunoştinţele lor şi vor lupta Directive ale celui de-al Ill-lea după un grafic bine stabilit şi muit minereu decît astăzi şi că \ La casa raională de cultură 1
d n Alba Iulia are un profil respectat cu stricteţe. Găsesc in acest fel vom contribui din
prin toate mijloacele pentru spo Congres al P.M.R. ne este un plin la realizarea cifrelor pre r1
pomi-viticol favorizat de condi V In ziua de 28 mai a.c., orele 18, a avut loc la casa ra- )
ţiile pedoclimatice specifice raio rirea producţiei de struguri la nou imbold în muncă şi vom
r ională de cultură din Alba Iulia, o seară literară organizată î
hectar. Incepînd chiar cu acest lupta cu toate forjele ca să rea
Lăe cercul literar „loan Budai Deleanu“, în colaborare cu ^
an, tehnicienii vor controla toate lizăm sarcinile măreţe care ne
I cercul literar„George Coşbuc“ de la Şcoala medie mixtă nr. 2
suprafeţele pe care viţa de vio
I din localitate. I4
[ In aceeaşi zi, la orele 20, formaţiile artistice ale pionieri- î
[ lor şi şcolarilor de la Şcoala m edie mixtă „Horia. Cloşca şi I
[ Crişan“, au prezentat în sala de spectacole a Casei raionale ^
Lăe cultură un concert de ciute ce şi coruri. ^
[• MARIA BOLDURA i
nului Alba. Ţinînd seama de po- nu dă recolte bune şi vor stau în faţă. propunerea uşor de realizat pen- văzute în proiectul de Directive. f PETRU TOMA )
| corespondenţi ^
} ___• U \rJ .